1,342 matches
-
că ele nu sunt rezultatul niciunui determinism biologic, ci al unei derive biografice. Inteligența, importanta noastră resursă, e zdruncinată de sentimente pe care nu știe să le administreze. Stilul nostru de a simți e depresiv, furibund, exaltat, melancolic, apatic, optimist, pesimist, afectuos, ursuz, În funcție de modul cum răspundem Într-o anumită situație. Sunt criterii sentimentale, module adâncite În personalitatea noastră. Ele interpretează realitatea. Nu mint complet, nici nu sunt pe deplin obiective. Fernando Pessoa a descris În poezia sa un mod de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ori o insectă. De ce părinții ar trebui să rămână împreună? După cum spune Lucy Vincent, autoare a unei excelente cărți 1 în franceză despre chimia iubirii, „evoluției nu-i pasă de fericirea noastră după reproducere”. Concluzie Să nu fim totuși prea pesimiști, dacă pasiunea nu ține întreaga viață, există alte fenomene chimice care o pot înlocui și pot adânci atașamentul dintre parteneri. Desigur, nu vom mai fi în acea fază de adicție, de dependență, dar trebuie să știm că atunci când partenerii se
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
gândirii, Învățarea fiind slabă iar conștiința de sine total absentă! Nimeni nu poate descrie exact care sunt procesele biofizice și ce fel de reacții chimice Însoțesc gândirea umană! Foarte mulți cercetători neurofiziologi, neurologi, psihologi au un punct de vedere extrem de pesimist În ceea ce privește viitorul propriilor lor cercetări. Ei nu cred că progresele, oricât de mari, pe care am reușit să le realizăm În aceste discipline ne vor permite vreodată să pătrundem În esența fenomenului. Fără Îndoială că unul dintre cei mai de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
suveran Republica Moldova, până a vizita redacțiile unor publicații românești, Uniunea Scriitorilor sau alte instituții culturale, constată surprins (va mărturisi mai târziu cu un soi de jenă pentru o stare de fapt care a întrecut cu mult previziunile sale cele mai pesimiste) că peste tot - în transportul urban, în magazine, la piață - se vorbește cu preponderență în limba rusă. În autobuze, microbuze și taxi se ascultă, cu sonorul dat la maximum, Russkoe Radio, care a eclipsat, prin bunăvoința Consiliului pentru Audiovizual, toate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în Franța. În literatură, realizările lui Yourcenar se manifestă pe două planuri: pe de o parte o perfecțiune a stilului și a formei, iar pe de alta o imaginație istorică intensă care i-a dat posibilitatea să-și exprime viziunea pesimistă asupra condiției umane. Fiecare din cele două realizări pare amăgitor de simplă. Stilul în proză al lui Yourcenar (toate operele ei au fost scrise în franceză) este cizelat, simplu, bine lucrat, deseori lapidar. A revizuit formele literare indiferent dacă vorbim
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
L-a citit pe Nietzsche în adolescență, ca și pe Schopenhauer, care i-a lăsat o impresie profundă prin faptul că a introdus-o în înțelepciunea budistă și a adevăratului sens al disperării. Acești autori se potriveau cu un filosof pesimist. În timpul acestor ani de formare (1915-1925), când a locuit cu Michel la Paris, misticismul a devenit și el important pentru ea. Era vorba mai degrabă de un tip de religie intelectuală și estetică decât de una legată de mersul la
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ce nu-și descoperise încă identitatea. Marguerite i-a urmărit viața și operele și, în 1929, a început să schițeze o carte despre el și războaiele religioase de la mijlocul secolului al XVI-lea. În același timp era cufundată în eseul pesimist al poetului Paul Valéry intitulat Criza minții; în lume economia se clătina pe marginea catastrofei. O altă operă de ficțiune începută în august 1927 și terminată în septembrie 1928 avea să-i lanseze cariera. Aceasta, Alexis, nu se petrecea într-
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a văzut condiția umană ca fiind tragică. De aici deseori citata lui sintagmă "lacrimile lucrurilor" (lacrimae rerum). Dar stoicismul reținut al lui Lucrețiu a fost doar o variantă printre altele. Alți stoici câțiva la fel de elocvenți și apoi influenți erau mai pesimiști în fața morții zeilor, răspunzând cu disperare, consternare și tristețe profundă. În secolul dintre scrisoarea lui Flaubert din 1861 și momentul în care Yourcenar și-a terminat Memoriile lui Hadrian, în 1951, clasiciștii au completat lacunele, arătând cât de mare fusese
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de a fi luați în derâdere, exploatați și neluați în considerare în "să trăiască capra și vecinul"91, ceea ce ar consimți acestora să devină un grup cu adevărat omogen, compact și solidar". Dar cu privire la viitorul românilor în Italia dumneavoastră sunteți pesimist sau optimist? "Credeți-mă: viitorul românilor în Italia va depinde mult de voința și de capacitatea de a schimba această mentalitate individualistă pentru a se uni în organizații reprezentative în stare să exprime o clasă politică a diasporei italo-românești care
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
lui Septimius Severus față de creștinism, nu se poate descoperi din izvoare, deși o explicație s-ar putea găsi în vreo reacție accentuată din partea creștinilor împotriva statului, în materie etico-religioasă. Faptul este confirmat de scrierile apologeților, care prezentau adesea o viziune pesimistă a lumii creștine aflată într-un contrast explicit cu lumea păgânilor. Dacă sfântul episcop Irineu din Lyon (Irenaeus Lugdunum, 130-202) spunea că puterea seculară era permisă de Dumnezeu din cauza căderii omului, pentru a frâna neamurile din calea nedreptăților lor, ulterior
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pot clasifica astfel: 1. Devieri de comportament În sfera relațională, În care elevii care refuză comunicarea, fiind egoiști, capricioși, respinși de colectiv. Acești elevi fie sunt prea răsfățați În familie, fie sunt neglijați afectiv În familie. Ei afișează o atitudine pesimistă sau criticistă. 2. Devieri de comportament În sfera afectivității, În care elevii sunt irascibili sau total pasivi. (Este cazul elevilor care, de obicei, ei au suferit traume psihice). 3. Devieri de comportament În sfera dezvoltării intelectuale, În care elevii sunt
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
lent, cu prețul unor conflicte memorabile, cu suișuri și coborâșuri într-o asemenea măsură, încât acum ni se pare regimul politic firesc al umanității. Credem că ea poate fi adoptată de toate culturile, adaptând-o la context. Sunteți optimist sau pesimist, urmând criteriile propriei judecăți. Măsura aprecierilor noastre nu este posibila per-fecțiune a viitorului, ci traiectoria parcursă, în mod real, în trecut. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că achizițiile istorice prind rădăcini mai întâi într-o zonă culturală
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Fețele globalizării / 40 1.2.2. Revoluția ca formă de schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau mai repede, mai devreme sau mai târziu, mai greu sau mai ușor, un "mai bine". Rămâne să vedem în continuare ce s-a întâmplat la nivelul resurselor morale. 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" Revoluția nu a generat modificări numai la nivelul resurselor structurale (instituții, infrastructură ș.a.), ci și la nivelul resurselor morale. Optimismul, încrederea, satisfacția față de viață sunt indicatori ai "sănătății psihice" nu doar la nivel individual, ci și colectiv. Societatea pesimistă, așa cum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
societatea pesimistă" Revoluția nu a generat modificări numai la nivelul resurselor structurale (instituții, infrastructură ș.a.), ci și la nivelul resurselor morale. Optimismul, încrederea, satisfacția față de viață sunt indicatori ai "sănătății psihice" nu doar la nivel individual, ci și colectiv. Societatea pesimistă, așa cum am numit analiza următoare, nu se referă la locuri sau spații reale, ci la spații mentale. Cum s-au acomodat românii la transformările structurale? Ce determină ajustări în orientările de tip optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
individual, ci și colectiv. Societatea pesimistă, așa cum am numit analiza următoare, nu se referă la locuri sau spații reale, ci la spații mentale. Cum s-au acomodat românii la transformările structurale? Ce determină ajustări în orientările de tip optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc mai degrabă în spațiul pesimismului sau în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează o să le interogăm pe ambele. Asumpția principală este că atitudinile oamenilor variază pe continuumul optimism-pesimism împreună cu: creșterea sau descreșterea resurselor individuale precum vârsta, educația, ocupația, mediul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și consideră că vor avea mai degrabă de câștigat decât de pierdut sunt optimiști; din contră, cei care consideră că vor avea mai degrabă de pierdut decât de câștigat și că lucrurile nu vor evolua așa cum își doresc ei sunt pesimiști. Deseori este invocată o relație între pesimism și neîncredere și între optimism și încredere (Uslaner, 2002; Wuthnow, 1998). Psihologii sociali sugerează că optimismul și încrederea sunt, în raport cu lumea, parte a aceleiași dispoziții psihologice generale vezi Erikson (1950); Allport (1961); Cattell
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
guvernului, sunt mai degrabă tineri, mai degrabă bărbați și mai degrabă din zone urbane mari. Atunci când la guvernare e stânga, sunt mai degrabă votanții de stânga, iar când la guvernare e dreapta, sunt votanții de dreapta. Cei care sunt deplin pesimiști sunt persoane care se încadrează (în funcție de indicatorii prezentați anterior 54) în categoriile prezentate mai jos, mai degrabă decât în orice alte categorii de același tip55: o Martie 1994: mai degrabă persoane ce au 7-8 clase; mai degrabă persoane ce apreciază
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de activitatea guvernului. Ca și în cazul categoriilor de persoane care aderă deplin la optimism, și în acest caz, caracteristicile variază de-a lungul perioadei; și aici însă pot fi identificate o serie de trăsături comune. Cei care sunt deplin pesimiști sunt mai degrabă persoane needucate; mai degrabă pensionari, șomeri sau muncitori necalificați; mai degrabă persoane ce apreciază că veniturile familiei nu le ajung pentru a trăi; persoane nesatifăcute de viața pe care o duc; persoane ce apreciază ca nesatisfăcătoare activitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indicator macroeconomic (PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori. Analiza indică faptul că cei care sunt deplin pesimiști sunt mai sensibili la schimbările economice decât cei care sunt deplin optimiști 61 (Tabelul 8). De fapt, rezultatele se leagă de cele de la nivel personal, unde am observat că aceia care aderă la această categorie sunt mai vulnerabili în termeni
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de schimbare politică generate de alegeri, putem spune că cea de-a doua asumpție este parțial confirmată. O privire generală asupra acestui mic studiu de caz referitor la evoluția optimismului și a pesimismului în România postcomunistă ne dezvăluie că atitudinile pesimiste prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu mental dominant. Credința comună că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pesimismului în România postcomunistă ne dezvăluie că atitudinile pesimiste prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu mental dominant. Credința comună că pesimistul e un optimist informat este mai degrabă respinsă de analizele noastre, care indică faptul că cei care aderă la diversele tipuri de pesimism sau optimism (în special la cele extreme) rareori
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suprapun în termeni de resurse individuale sau percepții 63. Rezultatele ne îndeamnă să subscriem perspectivei care sugerează asocieri între statusul "dominant" al unei persoane și atitudinile optimiste pe care le degajă. În mod contrar, oamenii care tind să aibă atitudini pesimiste sunt mai vulnerabili și mai expuși anomiei sau riscurilor asociate schimbărilor postcomuniste: pierderea siguranței locului de muncă (ce până la Revoluție era garantat pe viață), șomaj, sărăcie, boală ș.a. Aceștia provin de fapt din categoriile subprivilegiate ale postcomunismului (oameni slab educați
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Revoluție era garantat pe viață), șomaj, sărăcie, boală ș.a. Aceștia provin de fapt din categoriile subprivilegiate ale postcomunismului (oameni slab educați, pasivi, orientați spre trecut, cu o viziune paternalistă asupra statului ș.a.) sunt masiv expuși la reforme, iar orientarea lor pesimistă e comprehensibilă. Pe lângă toate rezultatele și explicațiile găsite în acest studiu de caz, suntem conștienți de faptul că e posibil ca, de fapt, nu căderea sau creșterea propriu-zisă a indicatorilor economici sau a resurselor individuale să determine optimismul sau pesimismul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]