7,871 matches
-
din București nu permite nicidecum colonizarea străinilor în Dobrogea. Străinilor! Trebuia să li se spuie odată aceasta consângenilor noștri din Transilvania și din Țara Ungurească, că pentru onor. Stătescu și pentru d. I. Brătianu ei sunt... străini, și guvernul din Pesta a fost însărcinat cu aceasta gingașă și ironică misiune. A! dac' ar sosi la Predeal ori la Vîrciorova jucători de cărți de profesie, mironosițe ale cafenelelor cântătoare, cavaleri de industrie, speculanți care-și drapează evreul lor fizic în maniere franțuzești
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru toate elementele cîte-o constituie. [14 august 1882] [""NAȚIUNEA" NE CAM IA... "] "Națiunea" ne cam ia a nume de rău că am reprodus din ziarele germane impresia pe care actualul ministru de esterne o face asupra sferelor dominante din Viena, Pesta și Berlin. În realitate însă vina noastră e? Cine-i pune pe prietini să scrie atât de lăudăros despre noua noastră Escelență? Sau crede "Națiunea" că e de prisos de-a cunoaște opiniile unei străinătăți direct interesate în privirea schimbării
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să convie mai mult confraților noștri. Iată acele informațiuni: Numirea d-lui Dimitrie Sturza la Ministeriul de Esterne se tratează de presa austro-ungară într-un mod care are nevoie de-o rectificare, cel puțin întru cât privește aserțiunea foilor din Pesta și Viena, că chemarea sa la ministeriu ar fi semnalând o întoarcere a României în cestiunea dunăreană. Căci, deși nu se poate contesta că simpatiile personale ale lui Dimitrie Sturza pentru Germania și Austro-Ungaria ne dau o garanție că noul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tip: marele arendaș evreu care s-a făcut stăpân boierănașilor după ce, au fost împrumutătorul lor. Boierănașii, mica nobilime maghiară dispare - nu cercetăm cauzele, ci constatăm numai faptul - iar în posesiunea moșiilor ei intră evreul, adecă un arendaș evreu, negustor din Pesta sau bancher din Viena. Se 'nțelege așadar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru evrei și că nu prea pune piedici agitației antisemitismului. În micele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din toate ținuturile Ardealului și Țării Ungurești locuite de români, un număr însemnat de delegați, trimiși de cătră alegătorii lor pentru ca să se consulte ce atitudine să ia românii în fața alegerilor ce aveau a se face pe atunci pentru Camera din Pesta. Am dat seamă de-atunci de încheierile luate de acea conferență de alegători. Acele încheieri cuprind programul partidului național - român, care se obligă a lupta pe cale legală pentru obținerea următoarelor drepturi: 1) recâștigarea autonomiei Transilvaniei; 2) introducerea limbei române ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ministeriale ungurești ad acta, fără a le 'nvrednici măcar de-un răspuns și care, când dreptatea era în partea poporului său, o susținea în contra a orice și a oricui. Se prea poate așadar ca circulara aceasta să fie comandată de la Pesta, de unde i s-a și administrat mitropolitului, prin ziare ungurești, amenințări de trimitere la mănăstire. 268 {EminescuOpXIII 269} Ceea ce ni se pare însă straniu în această circulară și lucru la care nu ne-am fi așteptat este tendența pe care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
datorește catolizării ulterioare. Încă la 1511 Stoe de Bethlen nu era decât boier făgărașan. Pe când șeful neamului devine catolic și maghiar, neamul însuși, gens, e până azi țărănesc în județ. Un Mailat, catolizat și maghiar, e prezident al Senatului din Pesta; neamul e țărănesc până astăzi în Țara Oltului. Candea (Căndeștii ), familie răspândită la amândouă poalele Carpaților, în Țara Românească și-n Ardeal, devine maghiarizat Kendefy ș. a. m. d. În acel timp de luptă fără conștiință în care naționalitatea era adeseori
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puseseră temeliile ei, în cercurile mai intime ale bisericii române unite din Ardeal se vorbea despre înființarea unui seminar român romano -catolic în București. Era vorba să se adune pentru acest seminar profesori români, formați la Blaj, la iezuiții din Pesta, în seminarul Sfânta - barbara din Viena ori în colegiul De propaganda fide din Roma, c-un cuvânt cei mai distinși dintre preoții românilor greco - catolici. Acest plan produsese oarecare amărăciune chiar în cercurile chemate a da elementele pentru realizarea lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în care serviciul divin se va celebra în românește, conform cu ritul oriental, de cătră niște preoți români uniți cu biserica papală. Papa nu voiește să ne ia naționalitatea, ci religia strămoșească... Ce vor însă cei din Viena și cei din Pesta?! În numărul de la 1 iunie, "Allgemeine Zeitung" din Munich publică, sub titlul: Propaganda catolică la slavii de sud un articol cu desăvârșire asemănat celui publicat de noi sunt acum opt zile. Citind acest articol, orișicine ar fi dispus a crede
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
daca nu putem descoperi originea etnopsicologică a impertinenței parveniților ovrei, cunoaștem însă bine istoria română, maghiară și polonă și ne rămășim a nimici punct cu punct toate neadevărurile politico - istorice afirmate de "Pester Lloyd". Deocamdată iată articolul foii oficioase din Pesta: Toastul pe care senatorul Grădișteanu l-a ținut la banchetul festiv din Iași merită o atențiune oarecare nu numai prin cuprins, ci și prin corelațiunea împrejurărilor în cari s-a rostit, daca nu de altceva măcar pentru a arăta printr-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Monitorul oficial" din București și, în sensul acesta, la 20 iunie deja, ministrul de externe a însărcinat pe ambasadorul austro-ungar, baronul Mayr, să ceară de la guvernul român declarațiuni pozitive și precise. După cum ne încredințează foaia vieneză, mai ales cei din Pesta sunt îndîrjiți, nu atât contra celor vorbite de d. Grădișteanu, ci contra discursului pronunțat la Iași de d. C. A. Rosetti, care a numit pe regele Carol "Rege al romînilor". Regele a răspuns la acest discurs, ce s-a reprodus
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se cuvine unui delegat al Comisiei Europene. Congresul respingând supraveghearea din partea unui singur delegat, o păstrează așadar întregei Comisii Europene. Însă deja la 1879, pe când d. Kogălniceanu era ministru de interne, află că cabinetul din Viena corespunde cu cel din Pesta asupra unor avantaje ce ar avea să le ceară de la Europa 340 {EminescuOpXIII 341} {EminescuOpXIII 342} pe Dunărea de Jos. Avantajul de căpetenie era dreptul de supravegheare, inspectoratul general, respins de Congres. O depeșă vagă și întunecoasă a d-lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o femeie. Ca să ajungem la miezul problemei. Nu umblu cu menajamente, nu-i așa? întrebă domnul Deasy în timp ce Stephen citea mai departe. Boala botului și a copitelor. Cunoscut sub numele de preparatul lui Koch. Ser și virus. Procentajul cailor imunizați. Pesta. Caii împăratului, la Mürzsteg, Austria inferioară. Medici veterinari. Domnul Henry Blackwood Price. Amabila fentă de a proceda la o experiență fără prejudecăți. Imperativele bunului-simț. Chestiune de importanță capitală. În adevăratul înțeles al cuvîntului să luăm taurul de coarne. Mulțumindu-vă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
strada principală, decât de rezidența în centru sau la periferie. De asemenea, este o variantă simplificatoare să considerăm că orașele atunci aveau un singur centru. "Multe orașe central europene de exemplu Praga, Poznan, precum și cele două orașe gemene Buda și Pesta dezvăluiau un model dual al organizării, rezultat din separarea inițială a așezării comercianților de cea a autorităților politice și religioase. A rezultat o continuă separare rezidențială a comercianților și meșteșugarilor de clerici și administratori. În alte părți, separarea rezidențială pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
resurse (materiale, de capital social) pe care se pot baza. Să examinăm profilurile rezultate din analiză: Profilul celor ce se tem de schimbare din Tălmăcel * fac parte din gospodării cu mai puțini membri (1-3); * preponderent vârstnici (65 de ani și peste) și văduvi; * au cel mult școală primară; * au ocupație de agricultor; * principalul venit este pensia de la stat; * fac parte din gospodării de subzistență (nu vând nimic din produsele obținute în gospodăria proprie); * nu au locuit niciodată la oraș; * se consideră
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lume; * nu au avut (au) intenția de a pleca din țară. Profilul celor ce se tem de schimbare din Ludoș * preponderent femei; * cei ce fac parte din gospodării cu mai mulți membri (7-9 membri); * preponderent vârstnici (65 de ani și peste) și văduvi; * preponderent pensionari; * cei ce spun că au un trai confortabil și pot face economii; * sunt fataliști; * neinteresați de viața politică; * nu sunt la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Profilul celor ce agreează schimbarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu a fost un martor în „procesul mare al secolului nostru”, ci un vates, un clarvăzător care a avut asupra acestui secol uluitoare premoniții. Martor propriu-zis, după vorba grecească martys, a fost Camus; dacă mărturia celui care a scris La peste, L’étranger, La chute, Caligula, L’homme révolté, Réflexions sur la guillotine, dacă mărturia celui care a scris cronicile algeriene și nenumăratele articole împotriva minciunii, teroarei și dezumanizării din toate taberele este o mânturie măruntă, aș vrea să știu care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
, periodic politic și literar care a apărut de două și de trei ori pe săptămână la Viena și apoi la Pesta, între 27 martie 1866 și 31 decembrie 1876. Primul redactor responsabil a fost Georgiu Popa, profesor și literat ardelean. Din anul 1870, el era înlocuit cu Vincențiu Babeș, care va conduce gazeta până la începutul anului 1876. Pentru o scurtă perioadă
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
Simion (2.IX.1831, Broșteni, j. Caraș-Severin - 4.XII.1890, Oravița), folclorist. Este fiul Călinei (n. Bercean) și al lui Ioachim Mangiuca, preot. Studiază la Oravița, Seghedin, Lugoj și Oradea. În 1855 își ia doctoratul în drept la Universitatea din Pesta, iar în 1858, după ce termină și teologia la Vârșeț, va fi profesor de limba și literatura română la gimnaziul din Timișoara. Intrând în administrație, e numit prim-pretor la Crașova, Iam și Sasca Montană, iar din 1861 la Satu Nou
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
fiul Elenei (n. Costin) și al lui Alexandru Popovici Maniu, comerciant. Face clasele primare la Lugoj, trecând apoi la Școala Normală Germană din Caransebeș. Urmează gimnaziul la Lugoj și Arad, liceul la Timișoara și Facultatea de Drept și Filosofie la Pesta (1844-1846). După absolvire e numit subprefect la Orăștie. În 1847 se mută la București, unde, în anul următor, va lua parte la revoluție. După înfrângerea mișcării se refugiază în Transilvania, îndeplinind aici mai multe funcții administrative, și în Banat. Stabilit
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
a adoptat definitiv numele Maiorescu. A urmat școala primară în satul natal, fiind înscris apoi la Gimnaziul din Blaj, unde va absolvi în 1829 cursul de filosofie. Din anul următor devine student în filosofie la Cluj, apoi la Seminarul din Pesta, pe care îl și termină în 1835. Din același an, primind o bursă, încearcă să obțină doctoratul în teologie la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena, dar peste un an, nedorind să se dedice carierei preoțești, părăsește orașul. În 1836, trecând
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
, Atanasie M.[arian] (20.III.1830, Lipova - 20.I.1915, Sibiu), folclorist. Este fiul Persidei (n. Șandor) și al lui Ion Mărian, comerciant. Face primele clase în Lipova, după care urmează gimnaziul la Arad, Timișoara și Pesta. Începe dreptul la Pesta, dar îl termină la Viena (1856), devenind în scurt timp și doctor în drept. Este numit vicenotar al județului Caraș, apoi asesor la Tribunalul din Lugoj, de unde se mută mai întâi la Oravița și în 1876
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Atanasie M.[arian] (20.III.1830, Lipova - 20.I.1915, Sibiu), folclorist. Este fiul Persidei (n. Șandor) și al lui Ion Mărian, comerciant. Face primele clase în Lipova, după care urmează gimnaziul la Arad, Timișoara și Pesta. Începe dreptul la Pesta, dar îl termină la Viena (1856), devenind în scurt timp și doctor în drept. Este numit vicenotar al județului Caraș, apoi asesor la Tribunalul din Lugoj, de unde se mută mai întâi la Oravița și în 1876, la Timișoara. Din 1880
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
sale istorice și filologice au fost însuflețite de ideea latinității limbii și poporului român. A debutat cu versuri în „Amicul poporului” (1848). Prin colaborările foarte numeroase la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Telegraful român”, „Amicul școalei”, „Concordia”, „Aurora română” ( Pesta ), „Albina”, „Transilvania”, „Familia” ș.a., el a dobândit o largă audiență printre contemporani. A scris despre cucerirea Daciei de către romani, despre Aurelian și retragerea romanilor, despre formarea limbii române, despre migrațiile hunilor. După un manual de istorie alcătuit de el s-
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
poporul, Sibiu, 1858; ed. îngr. și pref. Eugen Blajan, București, 2001; Istoria română națională pentru tinerimea română, Sibiu, 1861; Petru Rareș, principele Moldaviei, Sibiu, 1862; Detorințele noastre, Viena, 1868; Epistolă deschisă cătră d-nii protopopi, preoți, învățători și cătră literații români, Pesta, 1870; Seran și Zoran. Serilă, Mezilă și Zorilă, Pesta, 1873; Steaua maghilor sau Cântece la Nașterea Domnului Isus Cristos, Biserica Albă, 1875; Viața și operele lui Petru Maior, București, 1883; Cultul păgân și creștin, vol. I: Sărbătorile și datinele romane
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]