52,877 matches
-
văd pe stânca de foc/ desene cuprinse de spaimă’’ (Pe stânca de foc). Din foc se ridică-n putere ,, ...pasărea/ cu zborul înfrânt’’, sau se târăște cu o jalnică mândrie salamandra care, cândva visa pe marginea ,,unui cuib strălucitor de piatră’’ (Pasărea cu zborul înfrânt). Această lume alcătuită numai din elementele ei primordiale (din esențe) este o ,,insomnie perfectă’’, peste care tăcerile se aștern ca niște umbre, ,,ca niște elemente necunoscute’’ (Zile neașteptate). Aproape liniște este o carte despre viață, scrisă
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
internațional repară miopia națională. Eu și Lia nu am câștigat niciun premiu național de artă. Toate premiile și bursele noastre sunt internaționale. Premiul ECF-Princess Margriet nu face decât să confirme trendul. De aia stăm aici. Un ghimpe în coastă. O piatră în pantof. O revoluție la cotitură”. La edițiile anterioare ale premiului „Prințesa Margriet”, laureați au fost teoreticianul Stuart Hall, coregrafii Jérôme Bel și Pichet Klunchun, dramaturga și activista Borka Pavićević, regizorul Stefan Kaegi (din Rimini Protokoll), artiștii Kutluğ Ataman și
Laureați ai premiului Prinţesa Margriet [Corola-blog/BlogPost/93850_a_95142]
-
Cea mai cea, metoda de gatit în văzul și sub nasul invitaților poate fi, gătitul pe piatră. Cu cel mult 6 persoane de față. Nu de alta, dar nu încap mai multe bucăți de carne pe lespede. Instalația, e simplă: o placă de granit dotată cu două mânere, așezată pe un suport, este încălzita dedesubt cu ajutorul a
Gătitul pe piatră, un nou mod de a provoca prietenii la o “şuetă” [Corola-blog/BlogPost/93886_a_95178]
-
personale. - Sunt și personale, sunt și eșecurile unei generații din care fac parte și care s-a risipit în dogme sterile și n-a reușit să dea o direcție lumii. Și lumea se îndreaptă spre dezastru.’’ (p. 280). ,,Să ridice piatra și să o arunce, cel ce este fără de păcat!’’ se spune undeva în carte. Iată că Dan Ghițescu, prin personajul său principal (un fel de alter ego al autorului), care până la un moment dat i se suprapune ca viață și
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
ce este fără de păcat!’’ se spune undeva în carte. Iată că Dan Ghițescu, prin personajul său principal (un fel de alter ego al autorului), care până la un moment dat i se suprapune ca viață și destin, are curajul să ridice piatra (sabia), să provoace la duel și să înfrunte o istorie de peste 50 de ani, să o descrie cu lux de amănunte și să-și râdă de exponenții ei, prezentându-i, pe marea lor majoritate, așa cum au fost ei în realitate
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
oameni cinstiți, corecți și înflăcărați, care se străduiau din răsputeri să se înscrie perfect pe linia directoare trasată de un partid și de un popor sovietic eliberator. Iată deci, că Dan Ghițescu a avut și curaj, dar a și ridicat piatra, acceptând provocarea acestui roman, de a scrie sau rescrie o pagină romanțată de istorie, care ne-a marcat pe noi toți și nu numai. Romanul lui Dan Ghițescu este răspunsul prin care autorul însuși recunoaște că cel mai mare act
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
demonstrative de meșteșuguri, având ca protagoniști trei dintre cei mai cunoscuți meșteri populari din România: Daniel Leș, Mihaela Bădescu și Paul Buță. Cele trei ateliere vor presupune realizarea unor vase ceramice din lut, demonstrații de pictură de icoane pe sticlă, piatră și lemn, cât și executarea unor măști populare, însoțite de descrierea orală, așa cum sunt transmise tradițiile de la o generație la alta. În paralel, cei prezenți vor putea viziona, în sala de proiecții a muzeului, oselecție de filme cu caracter etnografic
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
în anul 1889 în urma unor articole, a făcut ca guvernul să se clatine, să se despartă conservatorii de liberali și Vernescu să demisioneze. În urma acestui scandal a fost internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Aici este lovit în cap cu o piatră sau cărămidă de către Petre Poenaru, un tenor, din lumea frecventată de Eminescu. A murit o stea de pe firmamentul astral datorită invidiei colegilor de breaslă, a nepăsării medicilor în frunte cu Dr. evreu Francisc Iszac, care i-a administrat o doză
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
autor: „Vali Orțan, băiat fundamental trist, și-a făcut mai întâi nume de epigramist. De la epigramă la poemul liric, saltul este interregn, de la nume la renume, de la nimfă la fluture, sau, ca să ne întoarcem un pic la sat, ca de la piatra din praștia lui David, pentru Goliat, la glonțul predestinat.” Antologia de cultură, literatură și artă „În bătaia peniței”, Galați, apărută sub oblăduirea Anei Cristina Popescu, Adrian Popescu, Simona Petronela Mîțu și Ion Turnea ne propune materiale publicate în cele patru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
vila șefului statului. Trubadurii se țin în preajma seniorilor, pentru a înaltă oricând ode și pentru a fi controlați! Am lăsat bagajul și am mers întins pe terasa. Matasea verde că jadul a apei Mării Negre unduia sub briză ușoară, mărginita de pietrele în formă de focă, îngrămădite pentru a zăgăzui impetuozitatea valurilor. Mai aproape, măi înspre noi, terenul de bătut mingea pe nisip, aleea din capătul falezei, gardul verde împrejmuitor al vilei și, până sub picioarele noastre, grădină cu iarba, flori și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
1599, în onoarea fiicei mai mari a lui Mihai Viteazul, serbare la care au fost de față și Doamna Stanca, împreună cu cele două fiice, Beatrice și Florica, precum și Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai. Sebarea a avut loc sub ruinele de la Piatra Caprei, undeva între Cricău și Alba Iulia. La această sărbătoare - relatează Dozsa Daniil - au luat parte și ostași ai lui Mihai Viteazu. Călușarii, care erau sub conducerea Vornicului Baba Novac, au executat jocul: „Într-un cerc mai larg erau așezați
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
o grădiniță de copii, care avea ca educatoare, pe Luiza Covaciu, fiica primarului la aceea dată. Acestea sunt primele cadre didactice care apar cu retribuție plătită de stat. Între anii 1921-1922, a fost construită o școală nouă din cărămidă și piatră, acoperită cu țiglă, ce avea o sală mare de curs, în care încăpeau până la 100 de copii, și o locuință pentru învățător, acesta fiind Ștefan Setiel, originar din satul Tohat. În anii următori ai perioadei interbelice, atunci când la conducerea Ministerului
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
cu suflete crude de diavol. A strâns cu pasiune, cu grijă de părinte, cu grijă de apostol, toate rândurile scrise de alții-mari oameni dotați și patrioți-publicându-le unde reușea, cu sacrificiul sau material, numai și numai să nu se piardă acele pietre prețioase ale romanismului, ale noastre, ale tuturora și care compuneau patrimoniul sfânt al oamenilor născuți pe aceste meleaguri de peste douăzeci de secole-cunoscând matematic ce va fi în viitor, ca națiunea noastră nu va dispărea și că acesteia trebuie sa-i
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Emil Brumaru Sărută-ți Mireasa! Ea este aleasa De tine, de zei. Sărută-ți Mireasa Cînd intră în casa Din piatră de stei. Sărută-ți Mireasa Ce-ți udă mătasa Cu sîngele ei...
Cîntec by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12277_a_13602]
-
remplir par jour?"... "Mais... une dizaine environ". "On, alors... mais tu ne dois jamais avoir le sommeil tranquille?" - "En effet..." - "Moi, si j'écrivais un jour tant que ça, je ne ferais plus rien pendant une semaine..." * Casa asta de piatră, țărănească, e veche de cîteva sute de ani. Pîn-acum o sută cincizeci de ani a fost moară. Astăzi e-o fermă mică. Generații de morari și țărani francezi au trăit și murit între zidurile acestea. Dintre ei, mulți au fost
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
scoate un început de frază: "Am presimțirea că nu te voi mai vedea!" și mai tîrziu: "Dacă nu te-ntorci decît peste șaptesprezece ani, cum ai făcut acum... n-ai să mai găsești pe nimeni la Moară... și poate nici pietrele...". Roagă-te, Maria, pentru noi, îi spusei. Dacă nu e război, mă întorc în două luni. Dacă e război... * * * Și, în același timp, peste toate aceste lucruri, o idee incertă își face drum: toate astea nu sînt nici bune, nici
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
idee incertă își face drum: toate astea nu sînt nici bune, nici rele. Sînt necesare echilibrului fizic al lumii. Toate astea sînt candide ca un ciclon, ca un cutremur de pămînt, ca o erupție vulcanică: dacă ești lava azvîrlită, valul, piatra ce se prăbușește, e natural să te zbați, să urăști, să lupți, să suferi, să te aperi. Dumnezeu este în afară de lumea asta, - părăsită sie însăși, reechilibrîndu-se prin ea însăși, - cu mult deasupra, și nu ține nici cu unii, nici cu
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
până acum biografia). Nu ne rămâne decât să-l salutăm ca pe un oaspete de seamă, sosit pe neașteptate în spațiul poeziei. Alex. Ștefănescu Fachir Sînt un fachir pe-un așternut de cuneiforme. Așează-mi pe piept mari blocuri de piatră, de beton, Așează-mi cartiere și orașe enorme Și șoselele, făcute suluri, ca asfaltul-carton. Ele vor intra îndată-n levitație, Vor deveni transparente pentru lumină, Pentru gravitație. Se vor legăna în ritm de respirație, Vor tresări la fiecare bătaie de
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
în noduri înduioșate de amiază. Ce se petrecuse, de fapt? Un timp s-a auzit țipătul subțire, sfîșietor, îndepărtat. al unei locomotive cu tenderul doldora de cărbuni, lăsînd să se bănuiască pe undeva o linie ferată credincioasă, un terasament de piatră sfărîmată cu tîrnăcopul, cu scaieți și volbură printre traverse, un tren tărăgănat alene pe șinele liliachii, topite între buloane romantice. vagoane pline de oameni tulburi, somnoroși, uituci, necunoscuți. Apoi. apoi lucrurile s-au precipitat. se pare că existase o încăpere
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
în colț au mai rămas fire de fân agățate pe grindă am lăsat, ca și primii constructori, stânca muntelui, netezită, ca perete interior (seara, veți vedea, sclipesc aproape fosforescent cristalele coapte in illo tempore, în cuptoare cât muntele) zidurile de piatră sunt cum le-au ridicat cu două-trei secole-n urmă pe temelii romanice, acoperișe de piatră peste tot, sunt din plăci de...cum îi zice, cândva scriau copiii la școala primară... ardezie, da... o, mulțumesc, ce bine că-și mai
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
constructori, stânca muntelui, netezită, ca perete interior (seara, veți vedea, sclipesc aproape fosforescent cristalele coapte in illo tempore, în cuptoare cât muntele) zidurile de piatră sunt cum le-au ridicat cu două-trei secole-n urmă pe temelii romanice, acoperișe de piatră peste tot, sunt din plăci de...cum îi zice, cândva scriau copiii la școala primară... ardezie, da... o, mulțumesc, ce bine că-și mai aduce careva aminte. pe toate casele, vedeți, țigle din ardezie cioplite și acum de mână. Sunt
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
de a te găsi printre cuiburi de foc în prima linie Descifrez ceva din cele ce spui, văd în reflex întâmplări geologice ale silabelor mele de-acasă tipărite în calcare și pirite subțiri în ape freatice îndelung strecurate cărți de piatră înălțate spre cer pentru generații fără de număr care-au trebuit să vadă pe întuneric, sau calcinant prin lumina de interogatoriu Din somn adânc, muma vorbirii noastre ne încălzește cu suflare fierbinte cărarea sub pas răsfirate pe miriști de-octombrie pletele
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
octombrie pletele ei sunt aceste focuri subțiri ce hrănesc și iluminează istorii paralele încerc să descifrez cele ce spui văd cum așterni covorul vast al vieții versuri-corăbii încete de bogăția orei vocale alungite la crepuscul dar mai ales cuvintele de piatră-ndelung șlefuită neschimbătoare peste milenii cum ți se potrivesc ca arme în palmă niciodată pe deplin îmblânzite : cu ele, timpul tu l-ai țintuit de ziduri, de pământ, de făptura omului lunecătoare Timpul, captiv rostirii tale într-o zi, poate
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
să găsești dintr-odată cuvinte pentru câte feluri există de a purta poverile-n spate sunt copii? sunt cartofi? sunt părinți? în câte feluri izbesc zmeiele pământul - de la violent la moderat...? cum să scrii un poem în această lume de piatră și soare, ființe frunzișuri unde toate s-au spus clipă de clipă se spun în cheia deplinătății divine? Cum să scrii un poem? îl vei scrie la loc strâmt după ce-ai închis toate ferestrele afară, poate, de una
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
Ioan Flora Unelte de obsidian, podoabe din scoici spondillus, fragmente de ceramică pictată, vase și care, mese și plăci votive, capac prosopomorfic din lut, cu chip de pisică, securi de piatră, securi de bronz, model de casă și ca o creastă de cocoș, străchini și cupe, căldări de bronz, cratiță scitică, securi de piatră, securi de lut, urnă etajată, Idolul de Vârșeț (cap pătrat cu ochi de bufniță, cu aripi în loc de
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]