2,018 matches
-
inventării unei mitologii - rol conștient sau nu - și de care Montaigne se face vinovat. Montaigne și La Boătie îi reciclează pe Ahile și Patrocle, pe Oreste și Pylade! Iată o medalie bătută pentru eternitate, un carou de marmură, un plafon pictat ca un fel de Capelă sixtină din PĂrigard... Montaigne nu apare niciodată mai platonician ca în paginile în care jonglează cu marii clasici: în faimosul capitol douăzeci și opt din cartea I găsim o îmbinare abilă între o istorie personală și un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Montaigne, inclusiv Jurnalul călătoriei în Italia îcare relatează de fapt și călătoria în Franța, Elveția, și Germania!), Scrisorile și Notele asupra „Efemeridelor” din Beuther, într-un singur volum legat în piele, cu aur fin pe margini! Fără a uita sentințele pictate sau gravate pe grinzile, plafonului Turnului. De citit într-un fotoliu „club”, cu un pahar ce armagnac în față savurând și o țigară de foi, lângă focul care trosnește în șemineu... Aceleași texte pot fi găsite și în franceză modernizată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
besérica acea mare în Liov, în târgu, unde este chipul lui scris. Cu toate bunătăți era spre țară, iară de sine, cu purtatul trébilor împărăției, pre mărturia a mulți boieri bătrâni, foarte slabu“1. Acesta este portretul scris, iar nu pictat, de Miron Costin, cel care a fost botezat cu numele lui Miron Barnovschi, fiind fiul lui Iancu Costin mare postelnic al acestui domn și executorul lui testamentar. Miron Costin a însemnat că portretul rudei sale a fost „scris“ pe peretele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
albă lambrisată, care se deschide. Încremenesc unde sînt, cu gura căscată. Parcă e Într-un basm. Pereții sînt pictați cu o frescă ce Înfățișează coline verzi, cer albastru, păduri și ursuleți aflați la picnic. Într-un colț, e un pătuț pictat, În formă de castel; În celălalt, e un trenuleț roșu pe niște șine, destul de mare să stai În el, și În fiecare vagon e cîte o jucărie. Simt o Împunsătură de dorință copleșitoare. Vreau să am un băiat. Doamne, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sau picturile efectuate în comun de membrii familiei pun în evidență fenomene de izolare, dominanță și agresivitate, alianțe și coaliții, moduri de cooperare și negociere. Acestea se deduc din cât de mult a participat fiecare membru, ce a desenat sau pictat, unde s-a plasat în desen sau tablou. Se poate vedea astfel - la propriu și la figurat - ceva din structura și dinamica familiei. Sculptura este o metodă mai complexă și mai bogată în materialul interpretativ oferit. Ea constă în faptul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Lumină de august, București, 1973, Gambitul calului, București, 1993; Thornton Wilder, Orașul nostru, în Teatru american contemporan, București, 1967; John Dos Passos, SUA, I-III, pref. trad., București, 1968; George Bernard Shaw, Pagini alese, București, 1971; William Somerset Maugham, Vălul pictat, București, 1972; John Updike, Muzee și femei, București, 1980; James Joyce, Corespondență, îngr. și pref. trad., București, 1983; Saul Bellow, Herzog, București, 1992; Tom Wolfe, Rugul deșertăciunilor, București, 1996; George Orwell, Omagiu Cataloniei, pref. Vladimir Tismăneanu, București, 1997; John Irving
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
în românește a scrierilor unor autori ai avangardei vieții literare, afirmați rapid și în plan european, precum Danilo Kis (Enciclopedia morților), Miodrag Bulatović (Amantul morții), Milos Crnjanski (Romanul Londrei) și - nu în ultimă instanță - dificilului Milorad Pavić (Dicționar khazar, Peisaj pictat în ceai, Partea lăuntrică a vântului sau Roman despre Hero și Leandru), prozator a cărui inventivitate narativă, superior livrescă, amintește de Jorge Luis Borges și de Umberto Eco. A mai realizat versiuni la poeme de Dusan Govedarica și Risto Vasilevski
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
sud. Nuvela sârbă contemporană, îngr. trad., pref. Petar Djadjić, București, 1989; Danilo Kis, Enciclopedia morților, pref. Laurențiu Ulici, București, 1995; Françoise Choquard, Centaurul rănit, București, 1997; Milorad Pavić, Dicționar khazar. Roman lexicon în 100 000 de cuvinte, București, 1998, Peisaj pictat în ceai, București, 2000, Partea lăuntrică a vântului sau Roman despre Hero și Leandru, București, 2003; Drazen Katunarić, Ecclesia invisibilis, București, 2001 (în colaborare); Dusan Govedarica, Pe furiș, București, 2001; Martori suverani. Antologie de proză slovenă contemporană, București, 2002; Miodrag
STEFANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
ia, n-am mai închis un ochi. Iar dacă i-am închis pe cei de carne, ochii minții mi-au fost mereu treji. Cumplit să vii de la mii de kilometri cu un scop divin și să te pomenești cu fața pictată! Și ce urâte semne! Niște bube, niște coji întinse pe toată fruntea și pe unul din obraji! Poate de aceea o fi spus Iscaru cu atâta ușurință O.K., când i-am zis că dorm la Vera! în sinea lui
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
despre singurătate și uitare, permite trimiterea la teoria lui Mircea Eliade despre camuflarea sacrului în profan: o mănăstire e transformată în crescătorie de pui și păzitoarea ei, Dida, petrece o după-amiază ciudată sub cupola pe pereții căreia foșnesc ușor sfinții pictați. De veghe în coridor, de dimensiunile unei nuvele, surprinde incompatibilitatea a două tipuri de gândire: a unui paznic de închisoare, venit de la țară, și a deținuților comuniști care se află sub supravegherea lui și care încearcă să îl convertească ideologic
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
strai cu mânecile tăiate drept, confecționat probabil din cambă și având pe umeri vălul ce curge de sub coroana de aur. Este - constată Al. Alexianu - „vălul tuturor reginelor din Apusul Europei până dincolo de sfârșitul acestui veac”317, văl cu care este pictată Elisabeta Movilă la Sucevița. Vremea lui Alexandru Lăpușneanu a oficializat în Moldova caftanul răsăritean (purtat până atunci doar de Doamne și de marii boieri). Curând caftanul va deveni însemn al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe cap, în tabloul votiv de la Dolheștii Mari o pălărie cu calotă joasă și cu boruri răsfrânte, după cum italienească pare a fi pălăria Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și voal este pictată și jupâneasa Iuliana, soția lui Luca Arbore, în ctitoria bărbatului ei - și, peste rochia lungă cu mâneci ample, o mantie bizantină din stofă plină, cu flori de aur, tivită cu blană 320), cercetătorii iau în seamă, atunci când privesc moda feminină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții Apostoli, înălșat în 1698 de starețul Ioan și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul Voievodului (a fost ridicat în anul 1703 și i-a avut ca zugravi pe Ionache, Istrate și Hranite) și schitul Sfântul Ioan. Purtătoare exemplară a stilului brâncovenesc, Mănăstirea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
odihna și Moise Vodă, cel mort la 29 august 1530; mormântul a fost distrus cu ocazia refacerii din vremea lui Barbu Știrbei), cu marele ban Barbu Craiovescu, mai bine zis (frații Craiovești au zidit înainte de 1491 Mănăstirea Bistrița din Oltenia, - pictată, în 1519, de Dobromir din Târgoviște împreună cu Dumitru și cu Chirtop, biserica Sf. Dumitru din Craiova, mănăstirile Sadova, Brâncoveni, Strehaia, Roaba), și continuă cu Radu Buză din Cepturoaia (Buzescu), mare spătar (ctitor la mănăstirile Căluin, Stănești și Dobrusa), cu marele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
consacrată Sfinților Simion și Sava, unde poartă coroană de aur pe cap și, la fel ca sora ei, Stana, o corseletă roșie țesută cu fir peste o cămașă cu mâneci generoase, iar, mai târziu, Doamnă a Valahiei, în tabloul votiv - pictat, probabil, de Dobromir din Târgoviște, ajutat de Dumitru și Chirtop - din biserica Mănăstirii Argeș, cu coroană grea, bătută cu pietre scumpe și cu pandelocuri bizantine, și îmbrăcând „o sucnă de atlaz roșu cu jupă înădită și plisată, cu galoane circulare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
indicii relevante despre cititori (răvașe, însemnări, liste de prenumeranți). În studiile sale, multe publicate în limbi de circulație europeană, V. pune un accent deosebit asupra valorii simbolice a vechilor scrieri laice și religioase, ca și asupra legăturii subtile între imaginea pictată, cuvântul scris și cel rostit. Cunoașterea literaturii patristice, a implicațiilor teologice ale textelor literare o ajută să înțeleagă scrierile medievale în profunzimea problematicii lor, dincolo de suprafața analizei filologice. Nu o dată încearcă să reconstituie din fragmente întregul pe care trecerea vremii
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
1989, p. 49-56; V. Voinea, 2008b, p. 76-82. De asemenea, cunoaștem reprezentări în relief ale unor piese de tipul pandantivelor circulare, suspendate prin intermediul unui fir/fibră/bandă la nivelul gâtului sau al pieptului unor statuete ceramice feminine sau siluete feminine pictate - D. Monah 1997, p. 138-142. Aceste situații furnizează argumente semnificative și pertinente pentru o asemenea interpretare. Idolul/pandantivul/amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn de cerb, semnalat până în prezent în
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Drăgușeni, Dumești, Frumușica, Rakovec, Rădulenii Vechi, Trușești etc. - D. Monah, 1997, p. 135-144); ● siluetele feminine în relief de pe fațada modelului de „templu” de la Trușești, care au la gât podoabe de tipul pandantivelor (D. Monah, 1997, p. 135 144); ● siluete feminine pictate care au la gât sau pe piept idoli plați/pandantive/amulete rombice, ovoidale, circulare (Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor etc.) - D. Monah, 1997, p. 135144; Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
sânii par să fi fost încercuiți de câte o linie maronie-șocolatie, pentru a fi mai bine evidențiați. Pe tot corpul se mai observă încă decorul din linii oblice paralele, tot șocolatii, care se continuă, parțial, în zona fesieră. La decorul pictat rombic se adaugă modelarea sânilor în sensul de a reda feminitatea și caracteristicile sacralizate ale divinității-mamă, chiar dacă aceștia sunt normali ca dimensiuni și nu exagerat modelați, ca în alte creații antropomorfe feminine, paleolitice și neo-eneolitice. Se pare că grupele de
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
fie destinat celei de a treia zeități ca importanță. Celelalte tronuri sunt mai simple și de dimensiuni diferite, în funcție de importanța personajului și dimensiunea statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri și de statuete pictate (13). Se remarcă și faptul că statuetele pictate au fost modelate în postura șezândă, pentru a fi depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale. Referitor la interpretarea părții superioare a tronurilor, mai ales primele trei, cu spătarele supraînălșate, noi considerăm că
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
importanță. Celelalte tronuri sunt mai simple și de dimensiuni diferite, în funcție de importanța personajului și dimensiunea statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri și de statuete pictate (13). Se remarcă și faptul că statuetele pictate au fost modelate în postura șezândă, pentru a fi depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale. Referitor la interpretarea părții superioare a tronurilor, mai ales primele trei, cu spătarele supraînălșate, noi considerăm că marginile acestora ar putea fi considerate mâinile divinității
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
la aproximativ 32.000-31.000 ani) (fig.10/3). La Isaiia, jud. Iași, o descoperire aparținând tot culturii Precucuteni (începutul fazei Precucuteni III) este identică cu cea de la Poduri, cu diferența că decorul statuetelor este incizat, sau cu împunsături, nu pictat. Au fost descoperite tot 21 de statuete și tot 13 tronuri, iar dintre acestea, se remarcă unul singur (nr. 7), cu marginile spătarului supraînălșate (fig.3/1). Acesta face parte din grupa scăunelelor de mărime mijlocie, nedecorat, din pastă roșie
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
câteva fragmente ceramice de la Ruginoasa-Iași este redată, extrem de stilizat, imaginea orantei (V. Chirica, M.-C. Văleanu, 2008, p. 44-45) (fig.8/1 3), iar aceste imagini picturale se asociază, după opinia noastră, cu recent descoperita statuetă de la Rădeni. În cadrul ceramicii pictate, credem că nu toate ornamentele, motivele decorative, indiferent de obârșia ori natura lor pot și trebuie să fie considerate ca reprezentând elemente de certă factură religioasă. Admitem faptul că prin însăși natura sa, arta picturii cucuteniene are trăsături de spiritualitate
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
cultice cu caracter individual, specifice unor anumite așezări (comunități umane), a căror existență se încearcă a fi demonstrată pe baza unor descoperiri arheologice, uneori de caracter particular. Vom lua în considerație acele puține elemente identificate la Ruginoasa-Colina lui Drăghici - vase pictate, reprezentările în relief pe pereții unor vase, plastica antropomorfă și zoomorfă, alte elemente plastice (conuri) sau piese de cult (mese-altar, scaune-tronuri), care constituie mărturii incontestabile ale creației artistice de factură religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui VL. Dumitrescu
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
mult late decât înalte, ale ceramicii fazei Cucuteni A de la Cucuteni-Cetățuie (M. Petrescu-Dîmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, p. 168). Întregul contur fost amenajat pentru pictură, bine lustruit, în timp ce interiorul a fost doar netezit, fără a prezenta pregătirea specială pentru decor pictat, deoarece partea superioară nu era suficient de largă în sensul de a permite introducerea instrumentului de pictat și realizarea controlată a motivelor decorative; este posibil să fi avut pictat numai interiorul gurii. S-a păstrat doar o porțiune a gâtului
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]