782 matches
-
astupate mai târziu. În turnul clopotniță s-au păstrat două clopote datate în secolul al XV-lea, dintre care clopotul mare poartă inscripția ""O rex glorie Jesu Christi veni cum pace"". Pe șantierul bisericii din Ațel a lucrat și meșterul pietrar și constructorul medieval Andreas Lapicida din Sibiu. Sacristia, transeptul și rezalitul au fost ridicate în anul 1429. Renumit pentru lucrările sale din Valea Târnavei, Andrei Pietrarul a refăcut bolta la sfârșitul secolului al XV-lea. Tot în aceeași perioadă a
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
Jesu Christi veni cum pace"". Pe șantierul bisericii din Ațel a lucrat și meșterul pietrar și constructorul medieval Andreas Lapicida din Sibiu. Sacristia, transeptul și rezalitul au fost ridicate în anul 1429. Renumit pentru lucrările sale din Valea Târnavei, Andrei Pietrarul a refăcut bolta la sfârșitul secolului al XV-lea. Tot în aceeași perioadă a mai fost ridicat un etaj de apărare al corului unde accesul a fost realizat printr-o scară spiralată. Clopotnița a fost restructurată prin adăugarea a încă
Biserica fortificată din Ațel () [Corola-website/Science/327222_a_328551]
-
de Palegrhynchus humorensis. Zona fost mai târziu declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") Către sfârșitul secolului XIX un grup de meșteri pietrari italieni au scos din zona care urma să fie ulterior a rezervației, blocuri mari de stânca pentru a le folosi la îndiguirea râului Moldova, urmele acestei lucrări fiind și astăzi vizibile. În plus - în urmă cu mai mult de un
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau silvia de zăvoi ("Sylvia borin"). În vecinătatea sitului
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau silvia de zăvoi ("Sylvia borin"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
Calandrella brachydactyla"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), prigoare ("Merops apiaster"), ciocârlan ("Galerida cristata") sau mierlă ("Turdus merula"). Reportaje
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
de doi dintre „colegii” săi de dregătorie „că în vremea când se afla el vatav la vistiernicul Filip Catargiu” a fost trimis de acesta să afle cine ridicase o casă pe un loc al Catargieștilor. Cum vinovatul, un oarecare Dima pietrarul, pretindea că-și făcuse casa pe loc domnesc, vătaful de la acel moment, Neculai Grosu, este trimis de stăpânul său „împreună cu vreo câțiva țigani, de i-au răsipit tălpile casei". În 1795, voievodul Alexandru Callimachi a cumpărat de la hatmanul Costache Ghica
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
Mărgineni (stâlpi, capiteluri, baze de coloane, ancadramente de uși și ferestre), monument de arhitectură, care prefigurează repertoriul decorativ al artei brâncovenești. Alături de acestea mai pot fi văzute diverse monumente funerare și pietre tombale, în mare parte datorate școlii de meșteri pietrari de la Parepa. Rezervatia arheologica Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul județului Prahova la o distanță de aproximativ 5 km nord de orașul Mizil, încadrată administrativ comunei Vadu Săpat (jud. Prahova). Cercetările arheologice în această vale au fost
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
excubitor"), sfrânciocul cu cap roșu ("Lanius senator"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
roșu ("Lanius senator"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), aușel nordic
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlanul de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), ciocârlia de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), silvia undulată ("Sylvia nisoria"), silvia mică ("Sylvia curruca"), silvia
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Moșna; comuna Moșna. Ansamblul este format din următoarele monumente: Biserica Evanghelică-Lutherană, una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și
Biserica evanghelică fortificată din Moșna () [Corola-website/Science/333071_a_334400]
-
fost finalizată ulterior. Capela corului pare să fi fost proiectată în mare de Palladio înainte de moartea sa și a fost construită între 1580 și 1589. Construirea fațadei, aflată inițial sub supravegherea lui Simone Sorella, nu a început până în 1599. Contractul pietrarului prevedea că acesta trebuia să urmeze modelul lui Palladio și au fost făcute doar modificări minore. Fațada a fost finalizată în 1610. Campanila (clopotnița), construită inițial în 1467, s-a prăbușit în 1774; a fost reconstruită în stil neoclasic prin
Bazilica San Giorgio Maggiore din Veneția () [Corola-website/Science/333379_a_334708]
-
rustica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaie neagră ("Milvus migrans"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), lăcustar ("Sturnus roseus"), silvia
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaie neagră ("Milvus migrans"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), lăcustar ("Sturnus roseus"), silvia cu cap negru ("Sylvia
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaie neagră ("Milvus migrans"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), lăcustar ("Sturnus roseus"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de zăvoi
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
răgazul necesar fugii." Se hrănește în principal cu șopârle: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de stâncă ("Darevskia saxicola"), șopârlă de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârlă de nisip ("Eremias arguta"), mai rar cu păsări și puii și ouăle lor (ciocârlii, presuri, pietrari) și rozătoare de mărimea popândăilor sau mai mici (popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei veninoși: vipere obișnuite și vipere carenate ("Echis carinatus") la mușcătura veninoasă al cărora el
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]