1,564 matches
-
Ciresoii 3. Decseipataktanya 4. Valea Luncii 4. Hosszumezo 31. Mihai Viteazu 1. Cheia 1. Meszko 2. Cornești 2. Sinfalva 32. Mociu 1. Chesau 1. Mezokeszu 2. Turmasi 2. Tormasdulo 33. Moldovenești 1. Moldovenești 1. Varfalva-Aranyosrakos 2. Badeni 2. Bagyon 3. Pietroasa 3. Csegez 4. Plaiesti 4. Kovend 5. Stejeriș 5. Kercsed 34. Pălatca 1. Pălatca 1. Magyarpalatka 35. Sancraiu 1. Sancraiu 1. Kalotaszentkiraly- Zentelke 2. Alunisu 2. Magyarokereke 3. Domosu 3. Kalotadamos 4. Horlacea 4. Jakotelke 36. Sanmartin 1. Sanmartin 1
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
inspector, Prefectura Timiș; - doamnei Predoi Ion Victoria, inspector agricol, Primăria Orașului Titu, județul Dâmbovița; - domnului Pupăza Tiberiu Tiberiu, secretar de comună, Primăria Bradeni, județul Sibiu; - doamnei Robulet Ion Iulia, șef serviciu, Consiliul Județean Călărași; - domnului Simoc Ioan Ioan, primar, Primăria Pietroasa, județul Timiș; - doamnei Spătaru Gheorghe Anica, referent, Primăria Municipiului Roșiori de Vede, județul Teleorman; - domnului Stanciu Ioan Traian, primar, Primăria Ungra, județul Brașov; - domnului Surdeanu Stere Nicolae, inspector, Primăria Municipiului Brăila; - doamnei Schiopu Constantin Aurica, inspector, Prefectura Argeș; - domnului Tanur
DECRET nr. 984 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146357_a_147686]
-
2. Dealul │-Vinuri albe 14.3. Parincea │-Vinuri albe 14.4. Tanasoaia│-Vinuri albe 15.1. Panciu │-Vinuri albe 15.2. Tifesti │-Vinuri albe 15.3. Păunești │-Vinuri albe -Vinuri spumante 19.5. Cricov │-Vinuri albe Feteasca neagră 19.7 Pietroasa │-Vinuri aromate 19.8. Merei 19.9. Zorești 0.11. Costești 0.12. Bucșani 0.13. Valea 22.3. Măciuca 23.3. Brabova Feteasca neagră 25.3. Orevita -Vinuri aromate -Vinuri aromate 0.19. Tirol 0.20. Silagiu 0.21
ORDIN nr. 546 din 25 noiembrie 2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de viţă de vie roditoare din sortimentul de baza al României, recomandate şi autorizate pentru cultura în arealele viticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
Amenajarea Râului Ghimbav pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Cristian-Ghimbav, județul Brașov 150.000 40. Amenajarea pentru combaterea inundațiilor în bazinul hidrografic Râul Negru și bazinul hidrografic Olt, în județele Covasna, Harghita și Brașov 250.000 41. Amenajarea Râului Crișul Pietros pentru apărarea împotriva inundațiilor provocate în zona localității Pietroasa - confluența cu râul Crișul Negru, județul Bihor 250.000 42. Amenajarea Pârâului Toplița pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona localității Toplița, județul Harghita 500.000 43. Amenajarea Râului Someș pe sectorul
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
Cristian-Ghimbav, județul Brașov 150.000 40. Amenajarea pentru combaterea inundațiilor în bazinul hidrografic Râul Negru și bazinul hidrografic Olt, în județele Covasna, Harghita și Brașov 250.000 41. Amenajarea Râului Crișul Pietros pentru apărarea împotriva inundațiilor provocate în zona localității Pietroasa - confluența cu râul Crișul Negru, județul Bihor 250.000 42. Amenajarea Pârâului Toplița pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona localității Toplița, județul Harghita 500.000 43. Amenajarea Râului Someș pe sectorul Ulmeni-Apateu, județul Maramureș 150.000 44. Apărări de mal
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
Botanice din Cluj, solicita Consiliului Dirigent primirea sub ocrotire a unei suprafețe în Munții Rodnei, iar în 1923 recomanda Direcției Generale pentru Reforma Agrară printr-o adresă a Grădinii Botanice din Cluj, crearea unui Parc Național care urma să cuprindă Pietrosul Mare, Ineul, Corongisul împreună cu împrejurimile lor. În anul 1924, Casa Împroprietăririlor a pus sub îngrijirea Institutului Botanic din Cluj pentru ocrotire provizorie, suprafața de 183 ha gol de munte în jurul vârfului Pietrosul Mare, fapt confirmat abia în 1932 prin Jurnalul
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
crearea unui Parc Național care urma să cuprindă Pietrosul Mare, Ineul, Corongisul împreună cu împrejurimile lor. În anul 1924, Casa Împroprietăririlor a pus sub îngrijirea Institutului Botanic din Cluj pentru ocrotire provizorie, suprafața de 183 ha gol de munte în jurul vârfului Pietrosul Mare, fapt confirmat abia în 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1149, publicat în Buletinul Comisiei Monumentelor Naturii, când Pietrosul Mare este declarat monument al naturii sau rezervație naturală. Ulterior suprafața a crescut prin Deciziile Comitetului Executiv al Consiliului
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
pus sub îngrijirea Institutului Botanic din Cluj pentru ocrotire provizorie, suprafața de 183 ha gol de munte în jurul vârfului Pietrosul Mare, fapt confirmat abia în 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1149, publicat în Buletinul Comisiei Monumentelor Naturii, când Pietrosul Mare este declarat monument al naturii sau rezervație naturală. Ulterior suprafața a crescut prin Deciziile Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean nr. 128/162 și 204/1977 ajungând la 183 ha și ulterior la 3300 ha și fiind recunoscută ca
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
declarat monument al naturii sau rezervație naturală. Ulterior suprafața a crescut prin Deciziile Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean nr. 128/162 și 204/1977 ajungând la 183 ha și ulterior la 3300 ha și fiind recunoscută ca Rezervația Naturală „Pietrosul Rodnei”. Ca o recunoaștere a valorii naturale a rezervației naturale, „Pietrosul Rodnei” este recunoscută ca Rezervație a Biosferei sub egida programului UNESCO - „Omul și Biosfera” în anul 1980. Pentru prima dată Parcul Național Munții Rodnei a fost menționat în cadrul
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
prin Deciziile Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean nr. 128/162 și 204/1977 ajungând la 183 ha și ulterior la 3300 ha și fiind recunoscută ca Rezervația Naturală „Pietrosul Rodnei”. Ca o recunoaștere a valorii naturale a rezervației naturale, „Pietrosul Rodnei” este recunoscută ca Rezervație a Biosferei sub egida programului UNESCO - „Omul și Biosfera” în anul 1980. Pentru prima dată Parcul Național Munții Rodnei a fost menționat în cadrul Ordinului nr. 7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
să stau jos și mă așezai pe un scaun la o mare distanță de ea . ” (Blecher, p.106), • unitate minimală în dezvoltarea textului - unitate superioară, când se integrează într-o unitate transfrastică: „ În zorii zilei aceleia mă sculai greoi și pietros, stânjenit de prezența cuiva lângă pat. (1) Era tatăl meu care așteptase în tăcere să mă trezesc.(2) Când deschisei ochii el făcu câțiva pași în odaie, îmi aduse un lighean alb și o canaă cu apă să-mi spăl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de protecție specială avifaunistică ; Ariile naturale protejate sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național, secțiunea III, zone protejate. Pentru țara noastră au fost declarate la nivel internațional trei Rezervații ale Biosferei: Delta Dunării(1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979Ă și 5 situri Ramsar: Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureșului(2006Ă, Complexul Piscicol Dumbrăvița(2006Ă, Lacul Techirghiol(2006). În anul 2004 a fost aprobată Hotărârea de Guvern 2151/2004 privind instituirea regimului de arie
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Incizia este „în semn de întrebare”. Se practică un volet pătrat de 4/4 cm, 1/3 în spatele și 2/3 în fața meatului acustic extern cu marginea inferioară în baza fosei medii. Elevarea durei mater cu identificarea eminenței arcuate, nervul pietros superficial mare și creasta pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
întrebare”. Se practică un volet pătrat de 4/4 cm, 1/3 în spatele și 2/3 în fața meatului acustic extern cu marginea inferioară în baza fosei medii. Elevarea durei mater cu identificarea eminenței arcuate, nervul pietros superficial mare și creasta pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera bazilară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în spatele și 2/3 în fața meatului acustic extern cu marginea inferioară în baza fosei medii. Elevarea durei mater cu identificarea eminenței arcuate, nervul pietros superficial mare și creasta pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera bazilară (porțiunea medie și inferioară), nervul VI și artera cerebeloasă antero-inferioară [7]. CRANIOTOMIILE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Înregistrarea acestora preoperator ne permite compararea cu rezultatele postoperatorii. În cazul tumorilor mari cu extensie extracanalară, examenul CT scan cu contrast este util în diagnostic. De asemenea, fereastra osoasă poate fi folosită pentru a obține informații referitoare la pneumatizarea porțiunii pietroase a osului temporal sau privitoare la relația dintre canalele semicirculare și canalul auditiv intern, lungimea și grosimea acestuia, ceea ce ne va ajuta în stabilirea limitei de rezecție osoasă (fig. 4.109) [8]. Aspectul neurinoamelor în cadrul CT-ului nativ este al
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
spre fosa mijlocie putând fi rezecate printr-o incizie a marginii libere a tentoriului. O problemă deosebită o ridică tumorile care prezintă extensii aproximativ egale în cele două fose, pentru acestea putând fi realizat un abord combinat, sau un abord pietros. Principiile rezecției chirurgicale sunt aceleași, în speță reducerea intracapsulară progresivă, disecția elementelor vasculo-nervoase adiacente, mobilizarea progresivă a capsulei (fig. 4.114). În general, ablația completă presupune și sacrificarea unei porțiuni a ganglionului sau ramurilor nervului trigemen, gest care poate avea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
multe secole în urmă, o colină acoperită cu vii. Într-o zi, după un secol, sau mai multe, câțiva viticultori s-au sfătuit și au hotărât să dea o nouă viață vechilor plantații. Așa se face că, din acel sol pietros, alb, a răsărit și O mie și una de pietre, dar și admirabilul Vin Paillé, adică vinul pai. Ceea ce, într-o înțelegere profană, ar putea să însemne vin făcut din paie. Ei bine, nu e deloc așa. Amabila noastră gazdă
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Suiș destul de abrupt, dar accesibil până și mie. Lui Hugo, nici nu mai spun. Ei, dar, după câteva sute de metri, se termină cu binele. Cu scările, vreau să spun. Începe o potecuță, ca toate cărările de munte: pieptiș și pietroasă. Mulți se opresc în acest punct. Oricum, și de aici vederea este superbă. În-cerc să mai fac câțiva pași, dar renunț chiar în punctul din care panta devine inaccesibilă puterilor mele. Renunță și Hugo, chiar dacă o face, ca și mine
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
pot fi vizualizate. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) mai ales utilizând substanță de contrast (gadolinium), permite o mai bună vizualizare a microadenoamelor. Totuși, nici cu această tehnică nu pot fi vizualizate tumori < 5mm. 2. Dozarea selectivă a ACTH cateterism de sinus pietros inferior utilizat atunci când datele biologice sugerează boala Cushing, dar metodele neuroradiologice nu au putut identifica tumora; se consideră certă originea hipofizară atunci când raportul centru/periferie (sinus pietros inferior/vena antebrahială) este > 2 (de obicei în boala Cushing este > 4/1
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
pot fi vizualizate tumori < 5mm. 2. Dozarea selectivă a ACTH cateterism de sinus pietros inferior utilizat atunci când datele biologice sugerează boala Cushing, dar metodele neuroradiologice nu au putut identifica tumora; se consideră certă originea hipofizară atunci când raportul centru/periferie (sinus pietros inferior/vena antebrahială) este > 2 (de obicei în boala Cushing este > 4/1). Existența unui gradient dreapta-stânga dă indicații asupra lateralizării adenomului. în sindromul de ACTH ectopic nu există gradient centru/periferie (tabelul 26). Diferențierea între tumorile benigne și cele
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
pe la tâmple le adie un fir de lână subțiat.// Răsar din smârcuri, îi trimet orașele cu turnuri sub nămol". E o apariție ce sfidează timpul, moartea, fără a se exclude aluzia erotică, "de gleznele de zmalț trage fecioarele cu sâni pietroși/ pe lângă scoici și solzi cojiți de pe sirene". Mitologia și-a pierdut din valoare, revenirea la viață nu se poate face aici, totul e supus degradării și lumea comună, banală, și trecutul, și universul imaginar. Semnul sub care stă lume aceasta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ Artera carotidă internă (ACI) asigură vascularizația porțiunii anterioare a emisferelor cerebrale și este divizată în mai multe segmente de la 4 la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6]. ARTERA VERTEBRALĂ (AV) Vascularizează porțiunea posterioară a emisferelor cerebrale și toate structurile de la nivelul fosei posterioare. Artera vertebrală ia naștere din artera subclaviculară este asimetrică și se împarte în patru segmente: prevertebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC Explorarea patologiei vasculare cerebrale se realizează în scopul diagnosticului, planning-ului intervențional, monitorizării
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]