1,558 matches
-
acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși alunecări de teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
primul locuitor. Prima mențiune documentara apare într-un act de hotărnicie datat 15 aprilie, 1608. Onisfor Vlăduceanu din neamul Vlăducenilor a construit în anul 1744 o biserică în sat. Numele satului vine de la așezarea sa geografică de-a lungul torentului Pietroasa, care în vremea ploilor aduce chiar și copaci dezrădăcinați și pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca populație școlară 28 copii. Pe Valea Pietrari ( Valea Pietroșii ) se află carieră de piatră pentru construcțiile de primă calitate, care se transporta în cele mai îndepărtate puncte ale Terrei. Biserică din sat a fost construită în anul 1786. Satul își trage numele de la boierii Sărăcin - care cu timpul și-
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
în Poiana Mare este de 8m. - Aluviunile luncii Dunării. Acestea s-au separat în două nivele: 1. Inferior - format din aluviuni vechi pietrișuri și bolovănișuri, având diametrul de 5-10 cm. 2. Superior - format din aluviunile actuale ale Dunării, nisipuri fine pietroase. Prin foraje s-a constatat că grosimea depozitelor de luncă este de: 6 m la Cetate, 12 m la Pisculeț, 15 m la Desa. Din punct de vedere al genezei solurilor, depozitele de suprafață au o mare importanță. Acestea sunt
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Farcașa , Poiana Largului și Grințieș), Județului Suceava [spre vest Comunele Șaru Dornei și Panaci , iar spre est Crucea și Orașul Broșteni (cu suprafața cea mai mare)]. Ocupațiile localnicilor sunt în general creșterea animalelor și exploatarea lemnului. În depresiuni solul este pietros și sărac, nefiind prielnic agriculturii cu exceptia culturii cartofului. Se remarcă și existența activității de culegere a fructelor de pădure, ciupercilor și plantelor medicinale. Activitățile de tip industrial care se desfășoară pe plan local sunt prelucrarea laptelui, gaterele, atelierele de tâmplărie
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. Cheile Zugreni sunt de departe cel mai cunoscut obiectiv, este defileul parcurs de apă Bistriței care separă abrupturile Pietrosului Bistriței de Masivul Giumalău - Rarău . Oferă acces la Vârful Pietrosul Bistriței, precum și la frumoase perspective asupra Văii Bistriței , Depresiunii Dornelor , Masivului Giumalău - Rarău , Munților Stânișoarei în zona nordică, Masivului Ceahlău , a zonei de nord a Masivului Hășmaș și asupra Munților
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. Cheile Zugreni sunt de departe cel mai cunoscut obiectiv, este defileul parcurs de apă Bistriței care separă abrupturile Pietrosului Bistriței de Masivul Giumalău - Rarău . Oferă acces la Vârful Pietrosul Bistriței, precum și la frumoase perspective asupra Văii Bistriței , Depresiunii Dornelor , Masivului Giumalău - Rarău , Munților Stânișoarei în zona nordică, Masivului Ceahlău , a zonei de nord a Masivului Hășmaș și asupra Munților Călimani. Un aven puțin cunoscut și spectaculos, se află în
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
și abrupte, partial împădurite și natura sălbatică sunt habitatul ideal pentru vipera , fapt ce reprezintă un element de risc pentru turiști. Sunt cvasiinexistente. Nu există cabane montane. Singură cabană turistică din masiv este Cabană Zugreni care este situată la poalele Pietrosului Bistriței la intrarea în defileul Cheile Zugreni . Ea deservește atât traseele din această zonă cât și pe cele de legătură cu Munții Rarău — Giumalău . Refugiile montane sunt inexistente. Există totuși cabane și cantoane forestiere situate pe văile interioare: Paltinul (valea
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
valea Grințieșului ) care dispun de căte 4—8 locuri de cazare. Ele pot să asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici în limita locurilor disponibile. Acoperirea de servicii Salvamont se face exclusiv în zona de nord a Masivului Pietrosul Bistriței prin Intermediul Oficiului Salvamont Vatra Dornei . Accesul se poate face doar auto:
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Trotuș. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Maria Ciobanu (n. 12 martie 1958, Pietroasele, județul Buzău) este o expertă în relații europene și o fostă consilieră prezidențială la Departamentul de Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale din România. Maria Ciobanu s-a născut la data de 12 martie 1958, în comuna Pietroasele (județul Buzău). A
Maria Ciobanu (consilier) () [Corola-website/Science/307641_a_308970]
-
12 martie 1958, Pietroasele, județul Buzău) este o expertă în relații europene și o fostă consilieră prezidențială la Departamentul de Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale din România. Maria Ciobanu s-a născut la data de 12 martie 1958, în comuna Pietroasele (județul Buzău). A absolvit Facultatea de Aeronave din cadrul Institutului Politehnic București (1982), urmând apoi studii postuniversitare de specializare pe probleme de politica de securitate la Centrul Internațional pentru Politica de Securitate din Geneva (1997 -1998). Ulterior, a urmat un curs
Maria Ciobanu (consilier) () [Corola-website/Science/307641_a_308970]
-
sezon 94/95 20) Rapid 9 0 0 9 3-24 0 La finalul sezonului 2001/2002 echipa câștiga campionatul județean Ialomița dar pierde pe data de 1 iunie 2002 barajul de promovare jucat la Strejnic cu cei de la Buzău, Turistul Pietroasele Hales cu 4-1. Urmează apoi ani buni la nivel județean unde echipa termină mereu pe podium și ratează și câteva finale de cupă României. Sezonul 2010/2011 este unul în care în campionatul județean echipa are un tur de campionat
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
de tablouri întunecate și desigur de valoare, fiindcă, gândii, nu era verosimil ca el și fata lui să fi vândut din garajul lui secret Luchieni și Grigorești și să fi păstrat acasă vulgare pânze de gang cu nuduri de țigănci pietroase, sau strălucitoare compoziții pompieristice cu cerbi pe fond de pădure înzăpezită, cu mesteceni... Domnul Culala se sculă și aprinse luminile aplicelor și îmi spuse că mai păstrau, iată, un nud pe iarbă... e o schiță de Tonitza, se văd, prin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu anul 1936 se creează primele stațiuni experimentale viti-vinicole, care aveau în componență plantații
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și Pandur. De asemenea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Articolul I Se aprobă includerea în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, a imobilelor situate în localitatea Pietroasele, județul Buzău, aflate în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1. Articolul II Datele de identificare ale bunului imobil înscris în domeniul public al statului la pozițiile "Nr. M.F. 150.137" din anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191779_a_193108]
-
A, nr. 5 sc. B, Hebe nr. 44 sc. B. Pictor Th. Aman, Rarău, Al. Donici, Homorod, Anvers, Grigore Ureche, S.C. „Horticultura“ Aleea CFR), Ghiroda (str. Vălișoara, Herculane, Sinaia), Giarmata (case (p), FNC, IAS Mecanică, UM), Honorici, Românești, Fărășești, Homojdia, Pietroasa, Crivina, Poeni, Comloșu Mare, Comloșu Mic, Lungă, Cheglevici (p), Gherman, „Comtim“ Pădureni (p). VINERI: Timișoara (str. Mureș nr. 15 sc. A, nr. 10 sc. A și B, P. Cermena, Torac, Țibleșului, Apateu, stația meteo din str. Spitalul Nou), Ghiroda (str.
Agenda2004-35-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282827_a_284156]