1,548 matches
-
Toni să afle. „Da, le-am cumpărat ieri. Cu banii de ajutor pe o lună.” A doua zi dimineață, tata s-a trezit devreme. Înainte de asta, se zvârcolise multă vreme în pat. S-a sculat, și-a scos haina de la pijama și s-a dus în baie. Când s-a întors, avea pielea jilavă și era proaspăt ras. Știam, fără să-l privesc. Aveam deja experiență. Când călătorești cu un tată ca al meu, devii experimentat. Tata s-a îmbrăcat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și eu recunoșteam un vecin. Ne-am adunat cu toții în mijlocul străzii, pe unde circula în timpul zilei tramvaiul. Unii priveau în sus, de teamă că se va prăbuși ceva, alții în jos, să vadă dacă se despică pavajul. Mulți purtau treninguri, pijamale, halate, cămăși de noapte, papuci. O femeie uitase că avea bigudiuri în păr. Aparate de radio portative treceau din mână în mână, unul aici, altul dincolo, iar vecinii stăteau strânși în cerc, suflând unul către celălalt ssst. Lângă fiecare bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ști numai atunci când va deschide ochii. Nu mai are tot părul, și mult din cât i-a mai rămas e deja alb. E un bărbat oarecare, nici urât nici frumos. Așa cum Îl vedem acum, culcat pe spate, cu bluza de la pijamaua În dungi pe care cearceaful n-o acoperă complet, nimeni n-ar zice că e primul violoncelist al unei orchestre simfonice din oraș, că viața lui curge printre liniile magice ale portativului, cine știe dacă nu și În căutarea inimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
pe violoncelist când s-a dus la bucătărie să bea apă și să deschidă ușa câinelui, mai Întâi Îl văzuseși culcat și dormind, acum Îl vedeai treaz și În picioare, poate, datorită unei iluzii optice cauzată de dungile verticale ale pijamalei, părea mult mai Înalt decât tine, dar nu putea fi, a fost doar o eroare a ochilor, o distorsionare a perspectivei, logica faptelor ne spune că cea mai mare ești tu, moarte, mai mare ca orice, mai mare decât noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
În toată viața lui nu avusese niciodată o companie cu adevărat umană În pat, care a făcut un acord cu câinele său ca fiecare să-l viseze pe celălalt, câinele pe bărbat, bărbatul pe câine, care se scoală noaptea cu pijamaua sa În dungi ca să se ducă la bucătărie să-și potolească setea, bineînțeles că ar fi mai comod să ia un pahar cu apă În dormitor când se culca, dar nu o face, preferă mica sa plimbare nocturnă prin coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de mai bine de o săptămână și care, cu toate acestea, continua liniștit să trăiască la modestul său domiciliu de artist, cu acel câine al său negru care se urcă În poala doamnelor, pianul și violoncelul, setea sa nocturnă și pijamaua sa În dungi. Trebuie să existe un mijloc de a rezolva această Încurcătură, gândi moartea, de preferat, bineînțeles, ar fi ca problema să se poată aranja fără să se observe prea mult, dar dacă Înaltele instanțe sunt bune la ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
care corespund basului, și a contrabașilor, care sunt cei cu voce groasă. Stă așezată acolo, pe un scaun Îngust tapisat cu catifea stacojie, și Îl privește fix pe primul violoncelist, acela pe care l-a văzut dormind și care poartă pijama În dungi, acela care are un câine care la această oră doarme la soare În curtea casei, așteptând Întoarcerea stăpânului. Acela e omul ei, un muzician, nimic mai mult decât un muzician, așa cum sunt cei aproape o sută de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
umeri și se îndreaptă spre ușă, iar eu alerg în urma ei, în timp ce înăuntrul meu ceva se rupe fâșii, fâșii, desene ale unor copilării pline de culoare, ursuleți și iepurași se perindă veseli în timp ce ea coboară scările, Noga, ești încă în pijama, îmi dau seama deodată, ai uitat să te schimbi! Ea urcă treptele cu ochii în pământ, aproape închiși, iar eu aud ghiozdanul trântindu-se pe podea și arcurile patului scârțâind, alerg spre camera ei, o găsesc întinsă pe pat, acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dar ea insistă, mai bine stați aici, decât pe coridor. Cu multă atenție, de parcă ar fi un copil care tocmai a fost adus pe lume, îl luăm în brațe, îl dezbrăcăm de tricou și îl îmbrăcăm cu o bluză de pijama decolorată, cu câțiva nasturi lipsă. Mâinile asistentei sunt fine și pricepute, are unghiile îngrijite, observ dintr-odată mâinile mele alături de mâinile ei și mă cutremur, pete provocate de soare, care s-au grăbit să apară, pielea lipsită de strălucire, riduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de soare, care s-au grăbit să apară, pielea lipsită de strălucire, riduri adânci imprimate în mâinile mele de blesteme ce nu mai pot fi șterse, încerc să îmi ascund mâinile, o las pe ea să îi pună pantalonii de pijama, tubul cateterului stă ascuns, umil, la locul său, îi observ apatică degetele frumoase cu care îl atinge, cu care atinge trupul acesta care fusese odată al meu și care nu îmi mai aparținea mie, dar nu îi mai aparținea nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Dar, Ieremia, spune asistenta, rana ta s-a vindecat deja, vei pleca de aici în curând, cineva trebuie să îți aducă haine, ai venit aici din arest fără nimic, nu îți amintești, doar nu vrei să ieși de aici în pijama, și el zice, dar de ce să plec de aici, rana mea nu s-a vindecat încă, mă alungați mult prea devreme, dacă ea ar fi avut o asemenea rană, continuă el arătând spre mine cu bărbia, ați fi ținut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fi vorba de o pisică găsită pe stradă. Ai înnebunit de tot, îi șoptesc, băiatul acesta nu este normal, are nevoie de îngrijiri speciale, nu vezi? Iar el se ia după noi, ca Tarzan îmbrăcat în niște pantaloni rupți de pijama, urlând, o să vin, vedeți voi, o să vă urmăresc până acasă, dar eu spun, îmi pare rău, Ieremia, apartamentul nostru este micuț, nu avem loc și pentru tine, iar el strigă, peste puțin timp veți avea destul loc gol în casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Însă el spune, dar picioarele mele nu sunt bine, după care brusc îi scapă un suspin înfricoșător, vor să mă transfere la secția de psihiatrie, se tânguie el, eu îl îmbrățișez terifiată, trupul lui se simte rece și slab pe sub pijama, aproape străin mie. De ce, întreb eu, de ce tocmai acolo? Iar el spune cu un geamăt, pentru că nu găsesc nimic, nu înțelegi, pentru că rezultatul investigațiilor este bun, dar picioarele mele nu sunt bine, iar eu îmi amintesc imaginea acelui spate pătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
au loc explozii dulci, dar dimineața mă trezesc cu gâtul arzând, nu reușesc să înghit nimic din pricina durerii, febra crește, tata îi telefonează mamei, este din nou bolnavă, iar are roșu în gât, apoi mă transferă cu boala mea, cu pijamale și pături din casă în casă, pentru ca Yotam cel micuț să nu se molipsească, și așa nu se simte prea bine, și Udi vine să mă viziteze după școală, se întinde pe patul înfierbântat, iar eu murmur, lasă-mă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
prietene, că lumea ei s-a golit. M-am săturat să îmi mai fac griji pentru ea, vreau ca lucrurile să reintre pe făgașul lor, cel puțin în ceea ce o privește, să fie sunată, să fie invitată la petreceri în pijamale, la film, ieri le văzusem pe Șhira și pe Meirav mâncând înghețată la chioșc, amândouă vesele și subțirele, îmbrăcate în maiouțe și pantaloni foarte scurți, numai copila mea este sălbatică și neglijentă, cu tricourile uriașe ale lui Udi pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fi petrecut toată noaptea luptându-mă, fața îmi este umflată, am gura uscată și amară, vreau numai să dorm, să o trimit la școală și să mă întorc în pat, dar încă nu s-a îmbrăcat, stă pe pat în pijama, o copilă deja mare, înconjurată de ursuleți și clovni, încerc să o ating, te simți bine, Noghi? Dar ea nu îmi răspunde, știe, nu mai am nici o îndoială, a găsit înaintea mea scrisoarea aceea blestemată, mă împleticesc până în bucătărie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
vremuri pe mine și pe Yotam, Noga se agață de ea, iar eu observ cât de mult seamănă, nu atât la nuanțe, cât la generozitatea și noblețea trăsăturilor feței, cu pomeții înalți, buzele frumos conturate, cât de frumoasă este, în pijamaua ei colorată, cu buclele prinse într-o coadă neglijentă, cât este de frumos să îi fiu soră, fără povara nesfârșită a îndatoririlor de mamă, iar după masă, îi umplu cada cu apă și mă așez pe vasul de toaletă, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Dar trebuie să mănânci ceva, a insistat Midori. — Am mâncat, a spus el. Pe noptiera de lângă pat se afla o sticlă cu apă, un pahar, o farfurie și un ceas mic. Midori a scos dintr-o sacoșă de sub masă o pijama și lenjerie curată, le-a netezit cu mâna și le-a așezat în dulăpiorul de lângă ușă. La fundul sacoșei mai erau două grepfruturi, jeleu de fructe și trei castraveți. — Castraveți? Ce naiba caută aici? întrebă Midori. Doar i-am spus surorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
el. — Tu vrei un grepfrut, Watanabe? Nu, mulțumesc. După câteva minute, Midori m-a luat cu ea în încăperea în care se afla televizorul. S-a așezat pe canapea și a fumat o țigară. Mai erau acolo trei pacienți în pijamale, care fumau și urmăreau o dezbatere politică la televizor. Ia uite la moșul \la cu cârje cum se holbează la picioarele mele! îmi spuse Midori, amuzată. Cel cu ochelari, în pijama albastră. — Normal că se uită! Dacă ți-ai pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
fumat o țigară. Mai erau acolo trei pacienți în pijamale, care fumau și urmăreau o dezbatere politică la televizor. Ia uite la moșul \la cu cârje cum se holbează la picioarele mele! îmi spuse Midori, amuzată. Cel cu ochelari, în pijama albastră. — Normal că se uită! Dacă ți-ai pus o fustă atât de scurtă... Nu mă deranjează. Or fi săracii plictisiți și poate le prinde bine să vadă niște picioare tinere. Se înzdrăvenesc și ei mai repede, nu? — Mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am întors în salon, Midori i-a povestit iar tatălui ei o mulțime de fleacuri, la care el fie dădea din cap, fie scotea doar un mârâit. Pe la ora unsprezece a venit soția individului din celălalt pat. I-a schimbat pijamaua și i-a curățat niște fructe. Era rotunjoară la față și părea o femeie de treabă. A stat destul de mult la taclale cu Midori. La un moment dat, a intrat o asistentă cu o nouă pungă pentru perfuzie și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
duminica următoare pentru că tatăl lui Midori a murit vineri. M-a sunat la șase și jumătate dimineața ca să-mi spună vestea cea tristă. Soneria m-a anunțat că mă caută cineva la telefon, așa că mi-am aruncat o jachetă peste pijama și am coborât în hol. Afară ploua liniștit și era răcoare. — Tata a murit acum câteva minute, a spus Midori cu o voce liniștită. Am întrebat-o dacă o pot ajuta cu ceva. Nu, mulțumesc. Chiar nu ai ce face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
seara și că el obținea întotdeauna permis să lipsească din cămin, sub pretext că stătea la niște rude. M-am dus la mine în cameră, mi-am scos cravata, mi-am pus sacoul și pantalonii pe umeraș, mi-am îmbrăcat pijamaua și m-am spălat pe dinți. „O, Doamne!“ gândii eu. „Iar e duminică mâine!“ Aveam impresia că duminicile vin din patru-n patru zile. Peste două duminici împlineam douăzeci de ani. M-am întins în pat și am privit, fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
întâlnești cu mami și faceți și voi amor. Ți-am văzut puțica când te-am ajutat să faci pipi. Zău că e impresionantă! Dă-ți și tu toată silința! Noapte bună! Am făcut baie pe rând și ne-am pus pijamalele. Midori mi-a dat o pijama aproape nouă de-a tatălui ei. Era puțin cam mică pentru mine, dar mai bine decât nimic. Midori mi-a întins așternutul pentru oaspeți pe dușumeaua camerei cu altar. — Nu ți-e frică să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
voi amor. Ți-am văzut puțica când te-am ajutat să faci pipi. Zău că e impresionantă! Dă-ți și tu toată silința! Noapte bună! Am făcut baie pe rând și ne-am pus pijamalele. Midori mi-a dat o pijama aproape nouă de-a tatălui ei. Era puțin cam mică pentru mine, dar mai bine decât nimic. Midori mi-a întins așternutul pentru oaspeți pe dușumeaua camerei cu altar. — Nu ți-e frică să dormi în fața altarului, nu? m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]