1,404 matches
-
Școlii medii nr. 5 din Timișoara în 1956, face studii filologice în același oraș (1957-1962), unde, ulterior, preda, ca profesor, istoria literaturii române la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității. Și-a susținut doctoratul la Scuola Normale Superiore di Pisa (Italia) și apoi, în 1975, la Universitatea din Timișoara, cu tema Eminescu și Leopardi. Debutează în 1964 în revistă „Orizont” și, editorial, cu volumul Eminescu și Leopardi. Afinități elective (1980). Colaborează la principalele reviste de istorie și critica literară. Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
originari din regiuni unde se menținuseră importante focare de cultură latină. La Palatul imperial de la Aix-la-Chapelle, adevărat centru de formare a clericilor și de difuzare a culturii astfel restaurate, au venit maeștri vestiți din Italia de Nord (grămăticii Petru din Pisa și Paulin din Aquileea, istoricul Paul Diaconul), din Spania (teologul Theodulf, investit mai apoi episcop de Orléans), de la mănăstirile anglo-saxone Alcuin, de exemplu, profesor la școala episcopală din York, pe care Carol cel Mare îl va face abate de Saint-Martin
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
asediului Alexandriei (cetate-fortă-reață lombardă, înălțată de Liga Lombardă pentru a împiedica înaintarea armatelor imperiale și botezată astfel în onoarea lui Alexandru III), Henric VI restituie o parte din pămînturile sale ducelui de Bavaria în semn de pace. Aliat al orașelor Pisa și Genova, ale căror flote îi sînt necesare în reușita planului său, el îl învinge, în 1197, pe Tancred de Lecce, fiul natural al regelui Siciliei, Wilhelm cel Bun, și uzurpator al tronului în complicitate cu papa Clement III, și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
către Constantinopol unde-și au propriile cheiuri și un cartier rezervat și unde-și completează încărcăturile cu mirodenii, mătăsuri, produse de lux, revîndute, mai apoi, în Occident. În curînd, însă, Veneția se va lovi de concurența porturilor de la marea Tireniană: Pisa și Genova, care, și ele, își instalează pe malurile orientale ale Mediteranei și pînă la Marea Neagră mici filiale comerciale, pe care le frecventează caravanele neguțătorilor orientali. În secolul al XII-lea, instalarea cruciaților în Pămîntul Sfînt și crearea mai multor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
același timp cu ofensiva normandă în Italia de Sud are loc și recucerirea Mării Tyreniene și a malurilor sale de către republicile comerciale, unele sub control normand, precum Amalfi și Neapole, altele pe cale de a se transforma în puteri autonome, precum Pisa și Genova. Întreprinse inițial de corsari acționînd pe cont propriu, expedițiile puse la cale de pisani și genovezi duc, la începutul secolului al XI-lea, la implantarea lor pe litoralul liguric, ca și în Sardinia, în Corsica și, ceva mai
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la programul imperial. În Italia de Nord, cea mai mare parte a cetăților face parte din Liga Lombardă și este dușmana dinastiei Staufen; în Italia Centrala, și mai ales în Toscana, există orașe guelfe (Florența, Lucea) și orașe ghibeline (Sienna, Pisa, Pis-toia), ostilitatea politică născînd aici rivalități economice; în fiecare dintre aceste cetăți există clanuri guelfe și clanuri ghibeline, care practică între ele vendete și exilări, în chiar sînul partidului guelf dominant există facțiuni rivale -Albii și Negrii care se exclud
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
134 Pascal III 135, 136 Paul Diaconu 27, 102, 103 Paulin din Aquileea 192 Pepin 25,71,72,73,74,75,76,77, 83, 87, 89 Pepin cel Scurt 25,71,72,75 Pepin de Landen 11, 25 Petru din Pisa 102 Petru Ermitul 171 Petru III 200 Przemysl I 203 Raoul de Glaber 151 Raymond IV de Toulouse 171 Raymond VII 188 Reconquista 147,179,229 Regnum Francorum 23,24, 78 Respublica Christiana 84 Richard Inimă-de-Leu 138, 174, 186, 192
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Bobbio, Dalla struttura alla funzione Nuovi studi di teoria della funzione, Laterza, Roma-Bari 2007, (1° ed. Edizioni di Comunità, Milano 1977), p. 144. 3 Nel 1909 Sânți Româno tenne îl discorso inaugurale dell'anno accademico 1909-10 nella Regia Università di Pisa dal titolo Lo Stato moderno e la sua crisi. Pubblicato originariamente nella Rivista di diritto pubblico, 87, 1910 e, successivamente, ripubblicato în una raccolta di scritti dall'identico titolo presso l'editore Giuffrè di Milano nel 1969, pp. 5-26. 4
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
crisi di coscienza, lacerazioni, abbandoni, scelte difficili, separazioni dolorose, giudizi appassionati, risentimenti, rancori, dispute interminabili e spesso accanite. La prima lettera di Croce, allora trentenne, che risponde garbatamente all'invio, da parte di Gentile ventunenne, ancoră studente all'Università di Pisa, di uno dei suoi primi articoli, reca la data del 26 giugno 1896. L'ultima è del 24 ottobre 1924, quando Gentile è ormai passato stabilmente, pervicacemente, al nemico, a quello che d'allora innanzi per Croce, e lo sarà
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
cuprindă toate cunoștințele omenești, adică să deruleze un curriculum erudit care îngloba omnis mundi prudentia. Era o școală rezervată (sub Pepin) doar nobililor. Carol cel Mare a întărit-o cu cei mai iluștri savanți ai vremii sale: gramaticul Petru din Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre), Clement din Irlanda ș.a.; și, în plus, a transformat-o într-o „școală deschisă”, pentru învățăcei recrutați din toate straturile societății. Aceasta pare să fie contribuția celui mai strălucit dintre erudiții
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
carolingiană. Nu este vorba de o operă strict personală - deși, începând din 782, Alcuin a devenit „directorul” acestei școli bizare. A fost sprijinit și de alte personalități, care l-au promovat la conducerea acestei instituții normale, precum gramaticul Petru din Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre) și Clement din Irlanda. Alcuin a fost, de fapt, un fel de „ministru” al învățământului carolingian. 2. Eginhard (Einhard) (770-840), în calitate de secretar al lui Carol cel Mare, era un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
icoanei în tot Occidentul. Maeștri din Orient se stabilesc în Sicilia, Puglia, Veneția. Chiar din sec. al XI‑lea, artiști greci de artă bizantină lucrau la decorarea bazilicii Sfântul Marcu în Toscana, în mod special, la Lu‑ cca și la Pisa și chiar la Bruxelles. Tot în această perioadă a răspândirii ei, arta bizantină se unește într‑un ra‑ port complex dialectic cu impulsuri și influențe ale stilului gotic provenind mai cu seamă din Franța. De asemenea, continuă să se bucure
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
papa Pius al X-lea, ce dorea ca orice organizație laică, chiar și creștin-democrată, să fie doar o susținătoare a acțiunilor Vaticanului, fără autonomie. Conceptul de democrație creștină apare în Italia, unde un profesor de economie politică la Universitatea din Pisa, Giuseppe Toniolo, realizează Programul de la Milano (1894). În 1899 un Program de la Torino, scris de un tânăr preot, Romolo Murri, a reprezentat primul program politic veritabil al democrației creștine: descentralizarea administrației locale, alegeri prin vot proporțional, referendum inițiat de popor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fi Giuseppe Sacchetti, care a fost alături de Ondes Reggio în inițiativa sa din 1874, Giovanni Aquaderni, Giambattista Paganuzzi, Stanislao Medolago Albani, Giuseppe Tovini. Conceptul de democrație creștină a fost aprofundat de Giuseppe Toniolo, profesor de economie politică la Universitatea din Pisa. El a fondat în 1889 Uniunea Catolică de Studii Sociale, iar în 1893, împreună cu Salvatore Talamo, a înființat o revistă care avea să se bucure de un mare prestigiu, Rivista Internazionale di Science Sociali e Discipline Ausiliarie. În 1894 el
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
preot sau episcop în general, a cărui înfluență fusese hotărîtoare în formarea spiritualității sau în angajarea în activitatea politică. Cardinalul Schuster, arhiepiscop de Milano, pentru Giuseppe Lazzati; cardinalul Dalla Costa, arhiepiscop de Florența, pentru La Pira; cardinalul Maffi, arhiepiscop de Pisa, pentru Giovanni Gronchi, fost președinte al Republicii Italiene; Monseniorul Endrici, arhiepiscop de Trento, pentru Alcide de Gasperi; părintele Fink, fost deputat al Partidului de Centru, pentru Helmut Kohl; Monseniorul Bentzler, benedictin ca și Monseniorul Schuster, fost abate la Maria-Laach, episcop
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ar fi nebun, atunci ar merge ca toți oamenii... Este nebun sigur. Da' o să-l pălesc cu sapa în cap, de o să-l las lat, se îmbărbătează Dumitru. Dar nebunii sînt ageri și o să te prindă de sapă... Doamne ferește! Te pisează după aceea... Noi trei și el unul... S-o crezi tu, eu o rup la fugă. Dumitru chibzuiește dacă drumul nebunului are direcția înspre ei. Ajunge la concluzia că, deși merge în zigzag, se apropie deosebit de periculos. Acuma văd și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
plecarea mea și eu fac efort să-l înțeleg. Și nu am convingerea certă că-s mai generos ca el. Paradisul Vannucci Mașina șerpuiește vioi printr-o depresiune lungă și largă care adăpostește Florența, Prato, Pistoia și, mai spre mare, Pisa. O oază de liniște și verde cît cuprinzi cu ochii pînă la munții care constituie pavăză contra vremii rele. O vale care clocotește de viață, cu oameni blînzi care vorbesc dialectul toscan. Guarda, signor sindaho, îmi atrage atenția viceprimarul orășelului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
trasă care duce rahatul spre canalizare. În afară de asta, toată noaptea l-a bătut la cap pe nea Titi cu nu știu ce chestiuni care nu suportau amânare. I-a ținut conferințe și normal că asta că m-a inhibat decisiv. Miruna mă pisa, ce-ai, mă, ce dacă, lasă-i să vorbească, treaba lor! Asta e, virilitatea mea se revarsă mai mult prin povești decât prin organul consacrat. Îi povestesc Mirunei faza cu Miorița și ea iar râde de se crăcănează. Râde încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care se referă la echilibrul dintre frumusețea fizică și sufletească, ceea ce însemna că trupul (corpul) este dezvoltat prin gimnastică, sufletul prin muzică și spiritul prin învățătură. Ekekeiria (armistițiul sacru, armistițiul olimpic) -înțelegere între trei regi: Ifitos din Elis, Cleostene din Pisa și Licurg din Sparta, în Grecia antică (sec. IX î.Hr.). Dovada acestui armistițiu - un disc de bronz gravat - este expus la Muzeul Jocurilor Olimpice moderne din Olympia - Grecia. -armistițiu - suspendare temporară a acțiunilor militare în urma unui acord încheiat între părțile beligerante
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
sportivă. Ekekeiria armistițiul olimpic, (pacea sfântă, armistițiul sacru, pacea olimpică) reprezenta în Grecia antică încetarea oricăror ostilități armate, atât cu 7 zile înainte și după Jocurile Olimpice, cât și pe timpul desfășurării acestora. Înțelegerea dintre regele Ifidos al Elidei, regele Cleostene din Pisa și regele Licurg al Spartei, din sec. IX î.Hr. (armistițiul olimpic pentru celebrarea Jocurilor) a rămas consemnată (gravată) pe un disc de bronz, disc expus în cadrul Muzeului Jocurilor Olimpice moderne din Olympia (Grecia). În vederea anunțării armistițiului olimpic erau trimiși soli (crainici
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
XIV-lea, marea schismă apuseană, care, fie și stinsă, a lăsat mulți germeni ai separării, ai invidiei, ai ostilităților secrete între națiunile creștine, germeni întăriți de tot ceea ce s-a făcut cu ocazia schismei de și mai memorabilele Concilii de la Pisa, de la Constanța și de la Basel. Acea schismă a pregătit ruperea Bisericii din partea de nord, lucru care s-a petrecut la un secol după aceea; și odată stins din punct de vedere material, durează încă prin spiritul său nefast, lucrează neobosit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
va face totuși dreptate! Somn greu, plin de vise stranii... 26 ianuarie 1952 În drum spre casă am intrat într-un cinema pentru a vedea Cu metrele vesele din Windsor (muzica de Otto Nicolai). Amu zant. Am trecut și pe la Pisa (Trixy Checais). Nu era acasă, cu toate că avea lumină la ferestre (?). La întoarcere - ceartă cu Mama cu privire la Camarera Major (Madame Simon - fosta noastră proprietăreasă, decăzută la rolul de menajeră). Să știe oare ceva pe socoteala mea? Mamei i se pare că
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
că nu văd pe nimeni și, traversând strada foarte aproape de dânsul, m-am apucat să caut un telefon public ca să te caut și să te anunț cu privire la această vizită inoportună. 17 iulie 1952 Curse în oraș... Apoi am trecut pe la Pisa. Bucuria pe care am avut-o ieri, văzând lumină la ferestrele lui, a fost o bucurie zadarnică... Cât despre situația mea proprie - nimic. Plutesc în neștire. 18 iulie 1952 Navarra nu mai e! A fost arestat, ca și Trixy... Am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
toate interviurile pe care le dă, ea vorbește des pre asta, precum și despre relațiile dintre noi. Mă flatează, drept să vă spun, că Denisa Comănescu se consideră discipola mea. R.P. Bănuiesc însă că insistența de tip asiatic cu care-i pisează pe traducători n-a luat o de la dumneavoastră. E din zestrea personală. A.R. Nu, n-a luat-o de la mine, dar o aplică și asupra mea. Intră și asta în carte? R.P. Sigur. Tot ce spuneți poate fi folosit
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
fost ce a fost, dar acum s-a creat o structură... De exemplu, n-au creat la niciunul din par‑ tide departamente de politici publice. Colegii mei din Occident întrebau ce poziții au partidele noastre față de subiectele europene. Ei mă pisau să dau un chestionar la partide încă la primele alegeri europene. Și au fost foarte supărați când le-am răspuns în public, într-o con‑ ferință cu mulți oameni de față : „Nu mai insistați, că o să dați peste cineva, până la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]