29,600 matches
-
ușor în toate celelalte păcate, îndeosebi în: invidie, ură, risipă, gelozie, furt, disperare, lene, omucidere; 5. Iubirea exagerată de sine; 6. Alipirea prea mare de plăceri, cărora desfrânatul jertfește chiar fericirea veșnică; 7. Groaza de moarte, care ar însemna sfârșitul plăcerilor; 8. Tristețea și disperarea 200, ce se răsfrâng nu numai celui pătimaș, ci și asupra altora, căci sunt multe cazuri când femeile care strică casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece și de otrăvuri, căci rivalele lor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
despre autoerotism ca de un vicleșug al diavolului 211, căci iubirea ruptă de spiritual nu oferă decât trupuri, din care sufletul lipsește și produce ravagii mentale 212. Pornografia este o propagandă prin imagini și o deviere impusă sexualității prin obținerea plăcerii sexuale ca scop unic, femeia fiind degradată la nivelul de marfă, de obiect, de sursă de plăcere. Reclama sonoră și vizuală din comerț, pentru care se cheltuiesc multe miliarde are drept rezultat direct modificarea intenționată a comportamentului și exacerbarea apetitului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
trupuri, din care sufletul lipsește și produce ravagii mentale 212. Pornografia este o propagandă prin imagini și o deviere impusă sexualității prin obținerea plăcerii sexuale ca scop unic, femeia fiind degradată la nivelul de marfă, de obiect, de sursă de plăcere. Reclama sonoră și vizuală din comerț, pentru care se cheltuiesc multe miliarde are drept rezultat direct modificarea intenționată a comportamentului și exacerbarea apetitului, mergând până la introducerea unei stări maniacale. Așadar, pornografia îl face pe om incapabil de a iubi femeia
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nici în epoca post-Cantemir, în timpul regimului fanariot. Pe de o parte, în civilizația turco-fanariotă nu există tradiția duelului și, pe de altă parte, acest regim a diluat în mod semnificativ simțul onoarei la locuitorii din }ările Române. S-a perpetuat plăcerea de a poseda, de a folosi și de a expune arme frumoase și eficiente, dar ea răspundea nu practicii duelului, ci mai degrabă celei a vînătorii. Conform cronicii pitarului Hristache, de pildă, la curtea domnitorului muntean Nicolae Mavrogheni, " Vedeai săbii
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
pedeapsă".3 În 1829, bunicul matern al poetului Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, vînător pasionat, a primit în dar de la generalul rus Jeltuhin "o pușcă cu două țevi, de Damasc", adusă "de la }arigrad".4 Exista, deci, printre boierii și boiernașii români plăcerea de a poseda arme de calitate, ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de pildă, domnitorul Grigore II Ghica ieșea cu suita la iarbă verde la întreceri de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de neînțelegeri, de discuții, de provocări. Duelul era la ordinea zilei, încît, fără cît de puțină dușmănie, campionii germanismului și ai francismului, sub îndemnul unui amor propriu copilăresc, se băteau pentru motivuri de nimic, și pot zice mai mult pentru plăcerea de a practica duelul" (Nicolae Bălcescu în Moldova, 1862). Simulacru de duel Uneori, "plăcerea de a practica duelul", cum o numea Vasile Alecsandri, se materializa prin plăcerea de a-l mima. Se pare că tinerii români erau atrași de duel
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
de puțină dușmănie, campionii germanismului și ai francismului, sub îndemnul unui amor propriu copilăresc, se băteau pentru motivuri de nimic, și pot zice mai mult pentru plăcerea de a practica duelul" (Nicolae Bălcescu în Moldova, 1862). Simulacru de duel Uneori, "plăcerea de a practica duelul", cum o numea Vasile Alecsandri, se materializa prin plăcerea de a-l mima. Se pare că tinerii români erau atrași de duel, dar nu prea cutezau să-l practice. Se maimuțăreau, totuși, duelîndu-se "fără gloanțe". Boierul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
copilăresc, se băteau pentru motivuri de nimic, și pot zice mai mult pentru plăcerea de a practica duelul" (Nicolae Bălcescu în Moldova, 1862). Simulacru de duel Uneori, "plăcerea de a practica duelul", cum o numea Vasile Alecsandri, se materializa prin plăcerea de a-l mima. Se pare că tinerii români erau atrași de duel, dar nu prea cutezau să-l practice. Se maimuțăreau, totuși, duelîndu-se "fără gloanțe". Boierul fanariot Nicolae Suțu, viitorul mare logofăt al Moldovei, a relatat în memoriile sale
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cu mîndrie masculină: "Așa sîntem noi! Cînd iubim ne facem lei!". Duelul însă nu va avea loc. Încă o "formă fără fond" în societatea românească. "șDame și cavaleriț întră cu toții veseli în salonul de joc - conchide Alecsandri - și, în curînd, plăcerea danțului îi face să uite duelul" (Un salon din Iași, 1855). Totuși, înr-un text ulterior (Constantin Negruzzi, 1872), Vasile Alecsandri pare că se contrazice. În orice caz, concluzia poetului se modifică. De la constatarea că duelul era pentru "bonjuriști" o practică
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
adunătură, e limpede. Chiar dacă-i ascundeau destule lucruri, serviciile secrete îl informau cu siguranță despre mișcările mahărilor politici. Dar faptul de a fi capacul oalei în care dospea scârnăvia se pare că-i procura fostului emul al lui Ceaușescu reale plăceri estetice. Setea de putere l-a dezumanizat într-un asemena hal încât ar fi acceptat orice compormis, doar să se știe băgat în seamă. Pe de altă parte, nu cred că influența lui Iliescu în partid va înceta ca prin
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
părți de roman, avînd talia subțire a confesiunilor care, niciodată, nu compromit. Amintiri de l'outre tombe, despre iubiri protector- suave, puppy-loves, pentru nimfete dispărute în floare, care se întorc, tot așa de frumoase, printre vii, se amestecă, disproporționat, cu plăceri mature, dospite, pe cît de intense, pe-atît de fade. Nu putem ști care dintre ele va fi scandalizat mai tare, într-o lume a tuturor îndrăznelilor și-a tuturor prejudecăților. Pasajele cu pricina au indignat cenzura care veghea la bunele
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
mișcîndu-te prin odaie zăpăcești aerul (...) o ascundea prin sertare apoi le dădea drumul hainelor ei să/ plece acasă plănuia o călătorie un așternut boțit de bucurie/ de valuri crețe spumoase și dese pe care să plutească înecați/ umflați învinețiți de plăcere printre peștișori meduze himere". Percuțiilor stridente le iau locul semitonurile. înregistrată cu discreție, priveliștea "orașului tentacular" poartă în filigran umbra unei nostalgii, punctează distanța morală a neparticipării, a intemporalizării: "acești bărbați minunați și femeile lor roditoare/ de la ultimul etaj rotitor
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
acum totul e OK și totul pare posibil/ de pe acest platou chimic ziua apare/ într-o lumină aproape favorabilă.../ Semicatatonică încerc/ să ascult o slabă voce interioară/ delirând fără neologisme./ Paradisul artificial e foarte artificial/ și nu înșală pe nimeni./ Plăcerea e absența durerii binele e absența eului..." (Tranzacție) Aici e viața de apoi este, în opinia mea, cel mai bun debut în poezie al anului trecut. În primul rând, remarcabil în sine - ne propune problematica feminină în siajul temelor alterității
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
Ursula, nu s-ar mai sătura privind-o și ascultând-o. Iar și mai hârșitul Orăscu, maestrul întâmpinat ca atare (deși poreclit, cu tandrețe colegială, "porcul") zboară din floare în floare, rămânând în bun menaj cu picanta sa nevastă. Dincolo de plăcerea sesizabilă a articulării și parcurgerii unor astfel de secvențe, Virgil Duda ambiționează să realizeze un desen integrator: o grilă de narație "politico-erotică" în care concupiscențele personajelor să nu fie doar autocaracterizante. Avansurile și seducțiile, îmbrățișările grăbite și lentele dezbrăcări, episoadele
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
femeii e văzut ca o marfă sau o monedă de schimb, "uniunile familiale libere" intersectând în modul cel mai firesc circuitul "economiei de piață" sexuale. Astfel, dacă Melanie, nimfomană în toată regula, intră în nenumărate combinații din pură și nesecată plăcere, Ursula își dă poalele peste cap doar pentru a-și găsi și ea - orfana - un locșor în jungla socialistă. După ce se mărită și dă naștere unui copil, devine o femeie de o cinste la fel de solidă ca și fosta ei nerușinare
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
sub braț și o joardă în mînă, în încercarea puțin ridicolă de a face ordine printre prea gălăgioșii și mereu neatenții la ore politicieni români. Primul Toader Paleologu are stilul, informația și echidistanța specifice unui jurnalist occidental. Este o adevărată plăcere să îl citești. Al doilea, bate vizibil spre pamflet și spre expunerea partizană a propriilor simpatii și antipatii politice, într-o abordare oarecum surprinzătoare (pornind de la o situație politică reală, cel mai adesea își orientează raționamentul spre câte o scenă
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
am găsit-o de-a dreptul simpatică. Îmi închipuiam că se referă la axa culturală românească pornită o dată cu marii maeștri ai secolului al nouăsprezecelea și continuă până la generația lui Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara sau Bălăceanu-Stolnici. Ignoram atunci că una din plăcerile de căpetenie ale ideologilor din zona "cultural studies" e să pervertească sensurile cuvintelor, așa cum viermele pervertește fructul în care intră și nu-l abandonează până nu-l aduce la stadiul de putregai. În străfunduri, am o irepresibilă compasiune față de acești
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
de a dezvălui, de a dezbrăca trupul judecăților de valoare, ungîndu-i din belșug nuditatea cu acuitate și elocință. 3) E ca și cum ai savura o banană, ce-și lasă urma gustului mult timp după ce a fost îngurgitată. Rămîne memoria gustului. Persistența plăcerii. Ca în cazul formulărilor memorabile, de care cartea lui Dediu nu duce, nicidecum, lipsă: "cantitatea publicului nu implică calitatea artei, ci numai impactul ei social (...). Problema (...) se poate înțelege provizoriu schițînd patru posibilități, patru combinații cu ajutorul termenilor cultură și public
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
demonstra forța. Lupta pe viață și pe moarte se desfășoară cu o aparență de joacă, păstrîndu-se mereu zîmbetul pe buze și ținuta elegantă. Homo ludens înțelege a-și asuma, în chip paradoxal, gravitatea confruntării cu o bonomie fantastă, cu o plăcere a poetizării voioase, vizibilă inclusiv în comentariile sau autocomentariile emise de ipostazele în număr de șapte în care se întrupează. Iată portretul făcut de Nicolae }one lui Daniel Bănulescu: "Cap de șeic și fire de răzbătător. Mi-l imaginez îmbrăcat
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
universitare sau în disputele de idei, aproape nimeni nu mai conștientizează sursa. Ceea ce, în fond, este chiar unul dintre pariurile majore ale criticului junimist. Nuanțat și inteligent, niciodată plicticos, scrisul lui Alexandru Dobrescu se citește cu mult folos și reală plăcere. Alexandru Dobrescu, Maiorescu și maiorescienii, Editura Albatros, București, 2004, 370 pag, 160 000 lei + TVA
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
blestemul apei celei fără odihnă, alinătoare și năprasnică, zămislitoare de viață și fatală, proteiformă și încremenită în moartea aparentă a gheții. în actele lui temerare, nu puteam separa perfect eroismul de aventură, suavitatea de o anume cruzime, vocația adevărului de plăcerea secretă a traumei pe care exprimarea lui o procură și nici forța de o posibilă indiferență amară". Sau genialoida distanțare a autorului Bietului Ioanide în raport cu "insectarul" personajelor sale nu doar fictive ci și luate din realitatea literară, sub pretextul libertății
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
Iolanda Malamen și susținut punct cu punct de poetul Bogdan Ghiu în nr. 102 al aceleiași Ziua literară. Săptămânal al U.S.R., supliment gratuit ce apare în patru pagini mari în ediția ZIUA de sâmbătă/ duminIcă și în care găsim cu plăcere texte lungi și dense, bine scrise și bine puse în pagină, ce satisfac pofta, nelenevită, de lectură, insist în a susține că merită toată atenția. l întrebările Iolandei și răspunsurile poetului, calitatea și substanța sincerității amândurora, cuceritoare, convorbirea lor nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
familiei - ca și în cazul multor altor intelectuali - și mai ales ceea ce l-a preocupat a fost pictura, pentru care a nutrit o pasiune autentică și de uriașă intensitate. Picta în fiecare zi, de-a lungul întregii zile, cu o plăcere care nu l-a părăsit până la sfârșitul vieții. Modestia, neaderența la politic, faptul că nu a făcut parte din anumite grupuri, lipsa de "marketing" artistic, indiferența la propria celebritate au făcut din el un artist necunoscut astăzi, dar care ar
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
mai aproape de esența sa. Picta flori nu din imaginație ci avându-le în față. Nu era însă firește o reproducere fotografică, cât mai aproape de original ci în tablouri, culorile naturale sporeau de obicei în intensitate, se vede parcă în ele plăcerea pe care frumusețea florilor o trezea în sufletul artistului. Iubea portretele și cu cât cunoștea mai bine persoana pe care o picta, cu atât și pictura era mai izbutită. In chipurile reprezentate reușea să vadă trăsăturile definitorii ale personalității, reprezentându
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
în ureche întocmai forma și dimensiunea odăii pe care cheia o păzește. În fine, magul propuse celor prezenți să se gîndească la o dorință iar el avea să-i ajute ca ea să se îndeplinească. Iar mademoiselle Marie o să aibă plăcerea să-i alăpteze pe toți domnii prezenți, în semn de recunoștință că au vizitat acel loc. Cînd a venit și rîndul lui Opujiș să-și pună o dorință, magul dădu semne de nervozitate, cu toate că dorințele celor prezenți nu erau mărturisite
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]