3,039 matches
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PE PLAIURILE NATALE... Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Pe plaiurile natale De pe plaiurile natale n-am plecat nicicând, Ai să mă recunoști după gândirte Și după
PE PLAIURILE NATALE... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350790_a_352119]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PE PLAIURILE NATALE... Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Pe plaiurile natale De pe plaiurile natale n-am plecat nicicând, Ai să mă recunoști după gândirte Și după cântecul ce-l zic în gând Pe drumul infinit spre nemurire. Ai să mă recunoști după tăcere Ce bucuriei îi dă un sens frumos
PE PLAIURILE NATALE... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350790_a_352119]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PE PLAIURILE NATALE... Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Pe plaiurile natale De pe plaiurile natale n-am plecat nicicând, Ai să mă recunoști după gândirte Și după cântecul ce-l zic în gând Pe drumul infinit spre nemurire. Ai să mă recunoști după tăcere Ce bucuriei îi dă un sens frumos, In limba noastră
PE PLAIURILE NATALE... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350790_a_352119]
-
de-a zbura spre soare Intre un poem și două tăceri. Sunt acasă aici,pe dealuri Și via mă-ndeamnă să intru-n timp, Același Olt își cioplește maluri Lumină să aprindă în Olimp. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pe plaiurile natale... / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692, Anul II, 22 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PE PLAIURILE NATALE... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350790_a_352119]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SE FĂCEA DIMINEAȚĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului 22 Noiembrie 1951- 22 Noiembrie 2012 E atâta liniște acolo pe plai, Cine vrea, poate să o înțeleagă! Era într-o Joi, când mă nășteai, E Joi și acum și-i tot mai întreagă. Sub tâmpla căruntă se zbate un Gând, Clipa de-atunci gângurită o vreau, Te întreb, Maică, nu știu
SE FĂCEA DIMINEAŢĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350787_a_352116]
-
1 Decembrie a devenit Ziua Națională a României care merită să fie sărbătorită de toți românii, toți cei ce au în piept o inimă română. LA MULTI ANI, ROMANIA ! LA MULTI ANI, ROMÂNI DE PRETUTINDENI! Fragment din VACANȚE, VACANȚE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR de Rodica Elena LUPU Referință Bibliografică: INIMA STRĂVECHE A ȚĂRII / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
722 din 22 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Răsucită-i frânghia timpului și multe straie atârnă de ea, într-un drum al nebuniei purtând trupuri fără sens ce împiedică viața. Nici când nu au fost învrăjbite mai mult, pe-un plai de basm cu de toate dăruit, munți cu vai, câmpii cu ape, dealuri cu șesuri, așezări cu așezări și oameni cu oameni. Turbată-i mintea celor ce cu roșu și-ai lor degenerați, ne vopsesc trecutul, prezentul și viitorul. Ei
ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351566_a_352895]
-
doare? ... atingerea ta în adâncime ... ce să fac atunci?...avea douăzeci și cinci de ani, iar ea cu un pic mai puțin, și era toată o părere de rău ireversibilă, vedea scântei în loc de stele, mâl în loc de pământ. Care ar fi remediul, prințesa plaiurilor nordice? Durerile o dominau, pereții se umpleau cu umbrele crengilor nocturne, o înțepau, o răneau, iar întrebările străine dansau pe candelabrul care se învârtea cu camera, cu ei, pe un carusel amețitor până când un țîpăt din noapte a oprit caruselul
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
Așadar, șansa de a deveni un posibil Cârmuitor Eonic și Mesager, își are rolul ei de jucător. Acum, să mă dau iar de mâncare (măcinat, tescuit, ars, înnobilat, simplificat și purificat), aici, în țara Lupilor argintii, urlători la lună pe plaiurile mioritice, ar fi o greșeală fatală. Adică, urlători la lună după Diane-Lune și Hecate? Sau după Lupoaicele lor angelice, câte or mai fi rămas pe la noi prin țară? Căci majoritatea au emigrat de 23 de ani de pe plaiurile mioritice în
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
lună pe plaiurile mioritice, ar fi o greșeală fatală. Adică, urlători la lună după Diane-Lune și Hecate? Sau după Lupoaicele lor angelice, câte or mai fi rămas pe la noi prin țară? Căci majoritatea au emigrat de 23 de ani de pe plaiurile mioritice în alte țări străine. Căci ce..., Doamne iartă-mă, aș mai putea să fiu eu, aici, altceva decât un Lup flămând și însetat de artă lungă și viață grea în Fortăreața Carpatică din Terra Mirabilis, care urlă de unul
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > COLOANA INFINITĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului zborul lui brâncuși în ceruri, visele pierdute-n haos, ana lui manole-n zid, eminesciene plaiuri, lupta lui cu baiazid, cântecele din caval, ciobănașul mioritic, toate au simbolul mitic, blagianul vale -deal, românescul ideal. o coloană infinită peste suflet de român, dorul lui pierdut în doine, ce în suflet ne rămân. luna răsărită-n noapte, peste
COLOANA INFINITĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351688_a_353017]
-
eseist, istoric și critic literar contemporan. „Iovana” este un epos fasacinant, o călătorie de Gulliver cu simțul realului, prin fața cititorului fiind derulate impresionante secvențe din epoci diferite, căci timpul și spațiul nu constituie un impediment pentru eroii epicului rezonând în Plaiul Cloșani. Asemeni ilustrului său înaintaș, Alexandru Odobescu, în „Pseudo-kinigetikos”, Cornel Boteanu „bate câmpii cu grație”, dacă ar fi să-l parafrazăm pe marele critic literar George Călinescu. Dacă însă de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
precizia și siguranța judecății, uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o simți și azi pe toate cărările păstorite de dânsul în Plaiul Cloșanilor. Preluând tradiția înaintașului Constantin D. Ionescu ( din volumul „Prin Munții Mehedințiului”, publicat la Craiova, prin anul 1935), Cornel Boteanu se dezvăluie însă cititorului ca un impetuos Calistrat Hogaș descins în lapiezurile ponorene. El devine deseori eclectic, alteori bizar, fiindcă
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
slugerului Tudor, isprăvile ctitoriței Victoria Răduică ridicând biserica din Băluța, întâlniri sporadice cu învățătoarea Iovana de la școala din Băluța, povestea vrăjitoarei Muraica din Dâlma, dar și câteva dintre descântecele ei, biografia învățătorului Al. M. Popescu din Răiculești-Ponoarele, cântecele zorilor din Plaiul Cloșani, o istorie a Herculanelor și câteva concluzii acide ale autorului, referitoare la societatea de azi. Este omniprezentă fascinația unui peisaj incredibil de adevărat. Sunt descrieri purificatoare ale acestei prispe de colnice și glugi de piatră pe care s-au
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
de sistemul Bisericii ortodoxe poate, la rândul ei, să devină învățătoarea și călăuzitoarea poporului. Pentru voi poporul acesta nu e un obiect de contemplație exterioară. El trăiește în sângele vostru: el e viu în spiritul vostru, așa cum e viu pe plaiuri și pe șesuri, la munte și la mare. Toți câți am pornit din sat purtăm satul nu ca pe o amintire sau ca niște moaște, ci ca o prezență care străbate toate moleculele făpturii noastre. Fie că vrem, fie că
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
frumoși ani ai vieții au fost marcați de Turda, de lumina ce-mi alina idealul, de inima Transilvaniei, care a deschis acum și va păstra pentru veșnicie descuiată poarta către copilăria mea!” Aceste cuvinte pline de dor și dragoste față de plaiurile natale, rostite în dulcele grai românesc-ardelenesc, de către artistul sufletelor noastre, Paul Ciprian Surugiu - Fuego, și care își au izvorul în cântecele copilăriei, sunt ceva mai mult, sunt sentimente ce aparțin unui melos ancorat în vastitatea unor trăiri sedimentate și apoi
O POARTĂ DESCHISĂ SPRE COPILĂRIE, PRIN INIMA TRANSILVANIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351748_a_353077]
-
a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete; Ion Ghinoiu, în Dicționarul cu obiceiuri populare de peste an (1997) asociază și el numele de Dragobete cu personajul din mitologia populară românească - zeu al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești - identificat cu Cupidon (la romani) și cu Eros (la greci). Ovidiu Focșa etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
și care poartă noroc îndrăgostiților. Motivațiile preluării ar fi fost profunde, întrucât păsările erau privite ca mesageri ai zeilor, cuvântul grecesc „pasăre” însemnând chiar „mesaj al cerului”. El este considerat de cei mai mulți a fi Zeul dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile carpatice, numit și „Logodnicul Păsărilor”, dar și „Cap de Primăvară”. Se povestește despre obiceiurile din această zi, cum în jurul focurilor aprinse pe dealurile golașe din jurul satelor se adunau fete și băieți care discutau, glumeau și cochetau. Spre prânz, fetele coborau
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
rapid lanterna pentru a nu fi descoperit când va urla de ... XIV. LICĂ BARBU, de Lică Barbu , publicat în Ediția nr. 458 din 02 aprilie 2012. Un “sivi” din cursul vieții Lică Barbu despre Barbu Lică M-am născut pe plaiurile brăilene în perioada tumultoasă a anilor '50, sortit parcă să fiu mereu undeva la mijloc. M-am născut “fără cuvinte” - doar urlete ... și după ce am primit o palmă după ceafă mi-am dat seama că trebuie să mă exprim și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
și primii mei critici catalogând părerile lor artistico-pedagogice cu note de mijloc. Evident, m-am întrebat: am desenat eu prost sau caricatura mea îi deranjează ? Citește mai mult Un “sivi” din cursul viețiiLică Barbu despre Barbu LicăM-am născut pe plaiurile brăilene în perioada tumultoasă a anilor '50, sortit parcă să fiu mereu undeva la mijloc.M-am născut “fără cuvinte” - doar urlete ... și după ce am primit o palmă după ceafă mi-am dat seama că trebuie să mă exprim și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
fumat. Rimă întâmplătoare ce din păcate rimează cu o țigare.... XVII. PROFIL DE AUTOR, de Lică Barbu , publicat în Ediția nr. 423 din 27 februarie 2012. Un “sivi” din cursul vieții Lică Barbu despre Barbu Lică M-am născut pe plaiurile brăilene în perioada tumultoasă a anilor '50, sortit parcă să fiu mereu undeva la mijloc. M-am născut “fără cuvinte” - doar urlete ... și după ce am primit o palmă după ceafă mi-am dat seama că trebuie să mă exprim și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
și primii mei critici catalogând părerile lor artistico-pedagogice cu note de mijloc. Evident, m-am întrebat: am desenat eu prost sau caricatura mea îi deranjează ? Citește mai mult Un “sivi” din cursul viețiiLică Barbu despre Barbu LicăM-am născut pe plaiurile brăilene în perioada tumultoasă a anilor '50, sortit parcă să fiu mereu undeva la mijloc.M-am născut “fără cuvinte” - doar urlete ... și după ce am primit o palmă după ceafă mi-am dat seama că trebuie să mă exprim și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
și noi Iară noi, născuți din sfânta-ți glie Vașnici fii de daci, eterni eroi, Te-om sluji măicuță Românie.... Cine-o vrea să-ți mai sfâșie straiul Să priceapă de n-a priceput Că a noastre-s apele și plaiul Și al nostru-i tot acest avut! N-om lăsa o palmă de pământ În bejenie, slujind stăpânii Țara mea de holdă și de cânt, Nu te-or mai îndurera străinii! De n-o fi destul cuvântul PACE Stavilă să
MAICĂ BUNĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346725_a_348054]
-
de zi cu zi, fiecare om, are datoria să se gândească la următorul aspect: ,, Nu poate să facă un pas fără Dumnezeu!”, iar de aceea credință, nu trebuie să lipsească din viața noastră, ea este ,,Steaua conducătoare, a vietii trecătoare”. Plaiuri Codrenești Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care conviețuiesc, împletindu-mi rațiunea cu elementele autentice ale culturii și civilizației românești, ale portului popular din Zona Codrului, dar și cu liniile melodice codrenești, care-ți deschid calea spre noi orizonturi
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabila. Această zonă etnografica prezintă numeroase enigme, dar și valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codrenești: Biserică de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioșii greco-catolici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului al-XIX-lea. Pictură este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot distinge figurile apostolilor
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]