1,860 matches
-
al dragostei. În viziunea sa, fâlfâind din aripi, pasărea străpungea văzduhul în întâmpinarea perechii. Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se despart de copaci iar călătoria lor se sfârșește cu împlinirea unui vis, acel al întâlnirii cu îmbrățișarea tandră a pământului. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
scânteile pocnesc în aer. Din când în când tăciunii aprinși sar din foc. La ferestrele castelului se aprind torțe, iar pe ziduri ard focuri de jur împrejur. Deodată, din negură, pe lângă flăcările focurilor, țâșnește un vultur cu aripile larg desfăcute. Planează de câteva ori pe deasupra turnurilor sub ochii holbați ai oștenilor, iar la atingerea pământului se transformă în făptură umană învăluită într-o pelerină roșie. Este un bărbat vânjos între două vârste, chipeș, cu fața sobră și doi ochi în care
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
treacă și prin diezul lui fă. Ceață care va împresoară miroase a crin sau a cadavru - depinde cu care dintre nări o adulmeci. Și crede-mă, cu ochii mei am văzut un înger prăbușindu-se fulgerat când a-ncercat să planeze, naiv, deasupra capetelor voastre. Ieși cât mai degrabă de-acolo, iubito, îți spun că încă mai este posibil. Vino aici, ne vom prinde într-un Taijitu cu două culori și-atunci, cum e scris în vechi pergamente, chiar dimineață - înainte de
TAIJITU de RAUL BAZ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347472_a_348801]
-
toată așezarea. La masa oferită aniversării, la masa aceea rotundă, Destinul, destinul în care eu cred, le-a așezat pe amândouă femeile alături. Se întâlniseră pe platforma metroului la Paris și întâlnirea le-a fost fatală. Din prima zi. Destinul planează asupra noastră, coboară în metrou, urcă în navele ce explorează Cosmosul, vine după tine în casă, se cuibărește în colțul unde te simți mai în siguranță decât în orice alt loc și concepe, combină, urzește fără de ursitoare, fără să te
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
moștenirea ancestrală ca pe un „dat”, cam demodat, dar de la sine înțeles, jurnalistul care a cutreierat lumea știe ce anume ne individualizează în raport cu alte nații - simte că nu suntem comparabili cu nimic din altă parte și, mai grav, simte că planează un pericol. El se încumetă să facă un pas în apărarea acestor valori, mobilizându-se nu doar pe sine, ci și pe alții. Calități are multe cartea aceasta, dar poate chițibușul ei cel mai de preț este acela că redă
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
colțul străzii tăcutul erou își adună mila pe făraș. Mirosul îl simt în ureche colorat sărată e clipa adusă de zefir ochiul în amurg a plecat să-și caute auzul ce-l respire. Văd cântecul suferind peste râu și peștii planând peste nori în zbor pescarii prind vrăbii afundați până-n brâu în undiți zbătându-se doar un dor ... În implozia finală sub Soare putem trăi trecutul în viitorul pe care l-a trăit născutul ... într-o amurgică suflare. Al.Florin ȚENE
AMURGICĂ SUFLARE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348919_a_350248]
-
nici un interes - fusese concluzia lui. Atunci tetrarhul își spuse să caute mai în profunzimea ochilor săi. Se concentră deci asupra chipului din fața sa, ca să descopere ce impresie îi va produce acesta. Privea deci slăbiciunea omenească, și simțea neputința și nenorocirea planând asupra acelui om și își imagină un vultur deasupra prăzii paralizate de frică, care nu avea unde fugi. El era vulturul iar cel din fața sa prada. Una măruntă... Privindu-l cu superioritate, tetrarhul Irod avu sentimentul de dominație asupra lui
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
dovedește cel mai potrivit om pentru acest lucru, astfel că ea se transformă într-o manifestare imorală și vicioasă, al cărei principal vinovat este el. Finalul operei, probabil din dorința de a stimula imaginația lectorului, este unul indecis, lăsând să planeze misterul și suspansul asupra întregului eveniment. Ce-i drept, cam tern, naratoarea pare a-l incrimina pe Eugen, fără a se pronunța în chip ferm asupra sa, și lăsând totodată să planeze o urmă de vinovăție și asupra fratelui Costel
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
stimula imaginația lectorului, este unul indecis, lăsând să planeze misterul și suspansul asupra întregului eveniment. Ce-i drept, cam tern, naratoarea pare a-l incrimina pe Eugen, fără a se pronunța în chip ferm asupra sa, și lăsând totodată să planeze o urmă de vinovăție și asupra fratelui Costel și a mamei, bolnave din cauza fiicei, care ar fi putut-o sfătui să avorteze. Lucrarea conține astfel suspans, idilă, dramă, elemente care o recomandă cititorului dornic să-și ostoaie setea de literatură
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
razele de soare pe ,,Carul cu boi" 38 în geamul școlii - știrbii din clasa întâi și-un soare cu dinți 39 încă e verde - doar pe un colț de luna merele coapte Maria Doina Leonte 40 o adiere - în zbor planat spre luna ultima frunză Ion Rășinaru 41 bătrân pe prispa- razele apusului umplând cotarca cotarca, cotărci, s.f. (reg.) 1. cosar pentru porumb; coșarca, hambar, patul, porumbar. 42 o viață-n mal* - îmbrățișând stelele sălcia la mal *lut,țină,mal 43
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
către punctele lucitoare și inegale ce înțepau cerul, din când în când câte o stea făcându-mi cu ochiul, strălucind mai tare, parcă anume să-mi atragă atenția. Aproape simțeam o stare de levitație, desprinzându-mă ușor de pământ și planând printre aștri într-un dans stelar benefic, purificându-mi condiția omenească până la ultima picătură spirituală, depășind falia dintre adevăr și fantastic, cu bună știință. M-am gândit involuntar că sfinții ne veghează, i-am simțit lângă mine pe acel culoar
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
așa mai schimb câteva ,,vorbe" cu ei. Lovitură pe care am primit-o la cap, m-a lăsat cu un handicap. Pe lângă faptul că nu mai vedeam cu ochiul stâng, nu pot sa imi coordonez mișcările și nu reușesc să planez.. Uneori noaptea visez că zbor. Când mă trezesc, realizez că a fost doar în vis.... Așa că îmi fac gimnastică în fiecare dimineață: îmi dezmorțesc oscioarele, întind pe rând aripa- picior, îmi ridic apoi aripile ca si cum as zbura și sunt foare
BITA, PORUMBITA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/348419_a_349748]
-
de speranță. Ferestrele se luminează și-și dau binețe una alteia: - Bună seara, vecino!... Bună seara! (Vecinii mei nu se salută.) Cânt din toată inima: ” Bună seara, iubite! te aștept ca și când, numai dragostea noastră ar fi pe pământ, mai presus...” Planezi. Îmi atingi brațele. Le întind spre gâtul tău. E atâta calm în atingerea ta. Liniștea se strecoară în noi. Ne privim. Mă iei în brațe. Stăm pe covorașul verde - Edenul nostru. Îmi așez capul pe umărul tău, iar tu începi
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
și neadevărate De voi atâția o să spună Dar bucurați-vă c-aveți parte De ocară— și voi mai pe urmă Răsplata voastră este mare În ceruri sus la Dumnezeu Căci tot așa prin încercare Prorocii-au suferit mereu Cuvântul Domnului plana Atât de scump peste mulțime Căci Isus Domnu-i învăța Ca altu asemenea aici— nime De cei cu inima curată Ferice dar în veșnicie Căci iată azi al nostru Tată La toți ne dă din Pâinea Vie Voi toți dar care
FERICE DE CEI CU INIMA CURATĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378089_a_379418]
-
din Iași. Deși cuvântului îi sunt extrase valențele metaforice, fiind un spirit ludic, dinamic și hotărât, ea manifestă o pătrundere și o rostire lirică foarte directe, dublată de dorința de a pătrunde esența, printr-o abordare atentă a miracolelor care planează în jurul nostru. Scria odată un confrate un lucru cu care sunt total de acord: Am convingerea că poeta Cristina Dascălu nu va trăda niciodată culoarea de azur a poeziei”. Cărțile sale pe care le am în față, toate trei, merită
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
Păsările de mare pot zbura zile întregi continuu, pot dormi când sunt în zbor („închid” o jumătate de creier), se odihnesc pe apă (înotând), dorm pe apă, însă își fac cuib și clocesc pe uscat. Având aripile foarte lungi, păsările planează, rar fâlfâind din aripi. * Observation Lounge este locul de prezentări științifice despre Antarctica (Puntea 5). Iar în Dinning Room luăm masa (Puntea 3). Când mergem pe punte, suntem sfătuiți ca o mână s-o ținem tot timpul pe vapor (pentru
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
al dragostei. În viziunea sa, fâlfâind din aripi, pasărea străpungea văzduhul în întâmpinarea perechii. Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se despart de copaci iar călătoria lor se sfârșește cu împlinirea unui vis, acel al întâlnirii cu îmbrățișarea tandră a pământului. Dalia ca orice tânără fată
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
În fiecare an, Alben și soția lui mergeau în Corsica, la familia Florei. Avusese „mână bună” nea Brăilă! Dar vremurile erau tulburi, veșnica neîncredere dintre Occident și lagărul comunist crea situații în care, inevitabil, ori de câte ori apăreau semne de întrebare, acestea planau deasupra emigranților veniți din Est... Prin momente de acest gen au trecut și nea Mitică și Stoian Brăiloiu. Din nou în Corsica - bănuit pe nedrept! Dumitru Sinu își amintește de un episod care a schimbat traiectoria vieții lui Stoian Brăiloiu
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
impulsuri de revoltă. A fost primit cum nu se poate mai bine de cei pe care-i cunoscuse din timpul primei sale șederi pe insulă. Era un om iubit de toată lumea. Devenise și mai important pentru băștinași odată cu suspiciunea ce plana asupra sa din partea administrației franceze: „Au venit cu toții să mă vadă, cu mâncare și cu băutură: unul venea, altul pleca...” - îi povestise Stoian Brăiloiu lui Mitică Sinu. Dar, după ce revine din Corsica, mai stă câțiva ani în Franța și apoi
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
Într-o noapte cu fulgere, tunete și o furtună îngrozitoare, într-una din încăperile palatului într-un pat pufos se născu nepotul și urmașul Contelui Dracula! Contele și Contesa primiră vestea cu mare bucurie și în noaptea următoare doi vulturi planară peste crestele munților spre apus. Făcură câteva rotocoale deasupra palatului, apoi cele două păsări străpunseră zidurile ca o săgeată și cu pelerinele în evantai atinseră cu picioarele podeaua din camera micuțului. Acesta cu buzișoarele sale se juca cu sfârculețele de la
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
mama de teracotă / cuptoare de unică folosință / în ele am ars" (nimic despre mine, pag.33 ), și să te simți de-al locului. Sau te aduce prin tonuri aparent neutre spre vama (neo)absurdului: “natura își reface viața / iar cosmin planează și plânge / zboară și plânge încă din februarie” (cosmin în 9 triolete proprii, pag. 83). Din alt plan privind, e nevoie de tresărire pentru ca oamenii să se privească în ochi: "azi nimeni nu mai vrea să fie poet bun / toți
SCURT TRATAT DESPRE SUNETE de MIOARA BĂLUŢĂ în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372284_a_373613]
-
naturii, nu s-ar mai fi întors niciodată la castel. Era așa de bine acolo! Era atâta liniște, atâtea triluri de păsărele de tot neamul, ce umpleau spațiul cu slava lor edenică. Roiau fluturi din cei frumoși, mari și multicolori, planând ușor în aer, curtând florile cele minunate din întinsele poieni de la marginea pădurii. Dacă rămâneau în poienile pădurii până târziu, sau dacă se vestea o furtună pe cer, Roxette se trezea cu porumbelul ei cel drag că sosea de îndată
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
-ndrept, nici eu nu știu, Alegerea va fi definitivă Când nu voi mai avea, în jur, pustiu. În zarea-ndepărtată mi se-arată Speranța, ca un soare mișcător, Se-apropie vertiginos și iată Un pescăruș venind, spre mine,-n zbor. Planează parc-ar fi purtat de valuri, E mai puternic și mai îndrăzneț, Și nu-i e teamă...Căile-nspre maluri Le va găsi cu ochiul lui semeț. Îmi dă curajul să-mi înfrunt destinul Mă însoțește-n zborul meu, tăcut, Mi
PESCĂRUȘUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379194_a_380523]
-
vorbe fals îngerești. Ce ai găurit, găurit rămâne oricâte ițe mai încerci să prinzi la loc. Totul se destramă, apoi se prăvale asupră-ți cu forță înmiită. Încrederea unui om odată zdrențuită, nu se mai poate numi încredere. Mereu va plana îndoiala asupră-ți din parte-i. Omul nu este mașină, nu este robot, nu este jucărie. Și în general ceea ce este profund viu ca emoție, ca trăire, nu se reface niciodată. Că există iluzia refacerii, asta își asumă fiecare cum
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Romanța unei seri de mai Picur de-aromă în lumină Graba “răpirii din serai” Amor nebun pe lună plină... Miros de sălcii despletite În liniște de lac albastru Tumult de vorbe nerostite Condor în zbor,planând măiastru Și mâna-ți caldă peste mine, Tu fericită suspinând Privindu-mă cât mi-e de bine Cu tine-n brațe tandru stând... Trec orele precum o clipă Când ochi în ochi zâmbind privim De sărutări făcând risipă Inimi perechi
ÎMPLINIRE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374264_a_375593]