4,664 matches
-
o jumătate de duzină de pomi care încurcau treaba, terenul rămânând, după ce a fost bine tasat și nivelat cu cilindrul, ca și cum fusese creat de la bun început pentru cimitir și odihnă veșnică, și apoi se duse, ne referim la mașină, să planteze pomii și umbra lor în alt loc. Trei zile după atentat, dimineața devreme, oamenii au început să iasă pe străzi. Mergeau tăcuți, gravi, mulți purtau drapele albe, toți aveau o panglică albă pe brațul stâng, și să nu vină protocoliștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nici un polițist din lume, iar eu mă consider ultimul dintre ei toți, albatros, n-ar găsi nici cel mai mic indiciu care să-i permită să fundamenteze o acuzație de această natură, Se pare că ați uitat că stabilisem să plantați dovezile necesare, papagal-de-mare, Și ce probe ar putea fi acestea într-un caz precum cel de față, albatros, dacă-mi este permisă întrebarea, Asta nu era și nici nu este treaba mea, asta am lăsat-o la latitudinea dumneavoastră, papagal-de-mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
drept paturi și un balansoar pe verandă. Bananierii cu frunzele lor mari și zdrențuite, ca veșmintele rufoase ale unei împărătese decăzute, creșteau de jur împrejurul casei. Chiar în spatele ei era un avocado, peste tot erau cocotieri care aduceau venituri ținutului. Tatăl Atei plantase crotoni - odogaci - de jur împrejurul proprietății, și aceștia creșteau într-o luxură de culori vesele și strălucitoare. Alcătuiau un adevărat gard de flăcări în jurul proprietății. În fața casei era un mango, iar la marginea luminișului - doi copaci poinciana îngemănați, care prin strălucirea florilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
acoperit doar de tufăriș și guava sălbatice. Cu femeia plină de inițiativă care era nevastă-sa și cu câțiva băștinași a debarcat acolo și s-a apucat să clădească o casă și a curățat terenul de buruieni ca să poată să planteze cocotieri. Asta se întâmplase cu douăzeci de ani în urmă și acum ceea ce fusese o insulă stearpă era o adevărată grădină. — La început a fost o treabă grea și plină de emoții, și amândoi trudeam pe rupte. În fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ani în urmă și acum ceea ce fusese o insulă stearpă era o adevărată grădină. — La început a fost o treabă grea și plină de emoții, și amândoi trudeam pe rupte. În fiecare zi mă sculam odată cu revărsatul zorilor, curățam terenul, plantam, lucram la casă, iar seara când mă trânteam pe pat dormeam buștean până dimineața. Nevastă-mea lucra la fel de mult ca și mine. Apoi ni s-au născut copiii, mai întâi un băiat și apoi o fată. Nevastă-mea și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ales la noi, că românii au făcut mereu o lectură a realității prin televiziune); minerii români, în 13-15 iunie 1990, bătându-i cu bâtele pe studenți și pe intelectualii români; Iliescu, președintele României în anul acela, mulțumind minerilor pentru că au plantat flori în fața Teatrului Național; Traian Băsescu, după operația de hernie de disc, spunându-le spontan ziariștilor care-l întrebaseră ce are voie să facă după operație, că „am voie să fac tot ce pot”... apoi, afacerea Watergate și audierile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
se dădea undă verde la alegerea unui alt conducător al Camerei; aflat la Craiova, președintele României, Traian Băsescu, primise în dar un tricou al echipei Universitatea, din localitate, tricoul purta numărul 1; conflictele dintre justiția română și clicile de interese plantate de corupțiea erau evidente; comisarul european pentru justiție și afaceri interne, Franco Frattini, aprecia însă lupta anticorupție, Europa aștepta rezultate concrete în aplicarea noii legislații; tot Traian Băsescu, președintele României, era de părere că actuala putere a ratat momentul oportun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ceară să muncească, fără pauză, până la istovire. Dromiket 4 corectă traiectoria, îndreptând „Bourul” spre planeta cu pricina, își puseră costumele și căștile de protecție și în curând aterizară între două dealuri golașe, roșcate. Ieșiră pe scara navei și îndată văzură, plantate din loc în loc în peisajul arid, pancarte uriașe pe care stătea scris: „BINE AȚI VENIT PE PLANETA NOASTRĂ! CE TREBUIE SĂ FACEM?”. Apoi, imediat, pe panta dealului din stânga, văzură coborând în mare viteză un grup de vreo zece tălâmbi. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
care a fost diriguitorul unei astfel de activități, cuprinsă în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi) pe marginea digului Râușorului, în curtea Primăriei și a bisericilor, pe Braniște și pe Valea Cheii cu brazi și pini. Pasiunea sa pentru fitotehnia, pomicultura și zootehnia montană era atât
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
ne marchează, realizând însă, posibilitatea altoirii pe această rană, a unei noi experiențe. Tocmai de aceea, pe rana deschisă a desprinderii de cei dragi, a plecării din mijlocul comunității pe care a servit-o un timp atât de îndelungat, autorul plantează pur și simplu, o colecție de meditații și de cugetări menite să-i întărească și să-i susțină pe toți cei care se împărtășesc de suferința separării pentru o vreme, de cei iubiți. „Pâinea mea sufletească” „Merinde pentru sufletul trudit
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
Cîlția, în copilărie, întâmplările din satul său. Mai mult decât atât: îl înveseleau! Era copil și avea intuiția trăirii schimbărilor, urcării treptelor de conștiință, cunoaștere, înțelegere, consumare și regenerare a faptului și ordinii vieții. Până azi, conștiința i-a rămas plantată în spațiul de care se leagă clădirea sa spirituală și dezvoltarea corporală, de la trupul copilandru, la tânărul plecat de acasă, spre cunoașterea și fructificarea capriciilor artelor frumoase. În numele acestei copilării, în numele locurilor sale natale, al familiei sale, maestrul Ștefan Câlția
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
media ș.a.m.d. Așa, s-au continuat obiceiurilor foștilor politruci, propagandiști și securiști de doi lei. Mulți aleși, decidenți de tot soiul, fiind chiar cei din liniile a doua, a treia, a patra ale partidului unic și securității atotstăpânitoare, plantați prin toate partidele democratice ... Inculți, grobieni, hoți, șmecheri, puhavi, lipsiți de orice bun simț. Fără pic de patriotism prin vine. Cu excepțiile de rigoare. Puține, puține ... Apocalipticilor, ce amenzi v-aș da pentru toate știrile ireale, creatoare de panică, derulate
TABLETA DE WEEKEND (38): APOCALIPTICII DE SERVICIU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363916_a_365245]
-
intrarea în casă, de o parte și de alta a ei. Peste câtva săptămâni semințele au încolțit, iar băiețelul avea grijă să le ude la timp. Cu timpul, tulpinițele fragede au crescut, luând formă de copaci, iar copilul le-a plantat în dreptul geamului, de la camera în care dormea. Pomii s-au înălțat și o dată cu ei a crescut și Ilieș. În fiecare vară, coroanele pomilor erau pline de fructe și de păsări ce cântau, care mai de care mai frumos, mai ales
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
bogați, fericiți, prietenoși și comunicativi, păsându-le unora de alții, ceea ce se cheamă Spiritul de solidaritate uman. Oameni din alte sate au venit să învețe din experiența lor, dar să și cumpere puieți din „pomul norocului”, pe care să-i planteze în grădinile lor. Numele zânei devenite pământene, se traduce astfel:L= lumină, I= iubire, A= armonie, iar satul respectiv se numește „Satul virtual” din România mileniului 3. Referință Bibliografică: Prințesa Lia / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 913
PRINŢESA LIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363980_a_365309]
-
purtate de vânt ca valurile mării aducând o briză de răcoare. Pe oglinda lacului plutesc: leșițe, rațe sălbatice, numeroase broaște țestoase și diferite specii de pești. Pe lângă diversitatea de pomi, mai întâlnim și o livadă de meri, în jurul căreia sunt plantați: pruni, nuci , corcoduși și aluni. Pe aleile grădinii sunt montate bănci, pe care omul de rând își odihnește sufletul, în mijlocul naturii. Fiecare zi, fiecare anotimp , are frumusețea lui! Cristina Mariana Bălășoiu 29.05.2017, Craiova Referință Bibliografică: Grădina Botanică-Izvor de
GRĂDINA BOTANICĂ-IZVOR DE INSPIRAȚIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362808_a_364137]
-
clișeu, locul comun înlocuiește epitetul insolit și nu mai regăsim aceeași luptă teribilă a contrariilor ca în poemele de certă valoare: ”Mi-am aprins o țigară/ și am tras cu sete din ea./ Nu am știut că în mijlocul ei/ este plantat drogul iubirii”(Drogul iubirii). Discursul liric se diluează îngrijorător și nu știm dacă muza îi joacă feste sau construcția e deficitară din lipsa adezivului cuvântător: ”Îmi cad în plamă/ așezându-se una lângă alta/ nelipindu-se niciuna”( Iubirile). Scăderile evidente
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
Legea prevede inchisoare pe viață, pentru o asemenea crimă. În urmă cu câteva zeci de ani au fost defrișate două treimi din suprafețele împădurite ale Pământului, iar acum nivelul de oxigen din atmosferă este foarte scăzut. Autoritatile se străduiesc să planteze copaci, însă ritmul de refacere a suprafețelor împădurite este foarte lent. Mai mult de jumătate dintre locuitorii planetei suferă de afecțiuni respiratorii și cardiace din acest motiv. Au trecut patru ore de muncă și mi s-a făcut foame. Mă
O ZI BANALĂ... DIN VIITOR de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362813_a_364142]
-
bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar[2] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru calitatea și aroma vinului în comună de aceea toți musafirii autorităților erau aduși de Cotorișcă la noi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
deloc pretențioase. Toarnă-le la rădăcină un pahar de apă și în câteva săptămâni vei culege, una câte una, un coșuleț de roșii mari, frumoase, gustoase și hrănitoare. De unde vin aceste roade? Dintr-un pumn de pământ în care ai plantat niște fire verzi de roșii cu câteva săptămâni în urmă? Cum? Nu ți se pare uimitor? Planta este o uzină mică dar atât de complexă încât omul nu-i poate da replică. Tot ce mâncăm este sintetizat în mii de
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
cinci ani cât am stat în satul Colonia Gepiu, m-am ocupat și de grădinărit, pasiunea mea de o viață. Am făcut acolo în acel sat bihorean, în acel colț de rai cum îi spuneam noi - o grădină frumoasă. Am plantat acolo în jur de 30 de de pomi fructiferi din toate speciile care intrase pe rod când am vândut gospodăria. Via cu struguri de masă și pentru vin erau o frumusețe. Parcă văd și azi cum sătenii care treceau prin
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
și cu pământ de grădină din magazin. Primăvara timpuriu am construit două mini solarii unde am produs toate răsadurile necesare grădinii. A urmat apoi parcelarea grădinii după culturile ce urmează a fi însămânțate sau plantate. In primăvara anului 2006 am plantat în grădina cea de departe " IN GRĂDINA LUI IONEL" cum îi spuneam în alt articol, un număr de peste 200 fire de roșii, 300 fire de ardei gras roșu, am însămânțat două straturi mari cu morcovi, un strat cu pătrunjel, un
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
urnit. S-a aplecat a dojană într-o rână. Dar tot semeț! S-a scuturat de ace în silă. Dar tot neclintit! Zgomotul motorului suprasolicitat căpătase dramatism. Partenerul pedestru tăia surcele din leșurile celor ce fuseseră lămâi, portocali și măslini plantați după poruncă de Anul Nou al Pomilor, văruiți primăvara, udați cu furtunul în zori de zi, inundați în apa sfântă a acestor meleaguri uscate.Toți morți acum. Dar niciunul nu fusese ca el! El avea șanse să învingă. Se vedea
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
menirea! O inimă de mamă! Cu dăruire sfântă, pe-a timpului maramă, Ea-nalță omenirea! Îi dă un rost și-un nume Este cuvântul sfânt și cel mai prețios din lume. Prin filele de vreme, răspunderi mari ea are, Ca să planteze bine, valori nepieritoare Ce nu se pierd pe cale, ci devin idealuri Și nici nu le mai smulge, nici ale vremii valuri. Atât de multe sarcini! Ea duce viața toată! Nici că e obosită, nicicând nu se arată Clădind cu trudă
DOAR INIMA DE MAMĂ! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362305_a_363634]
-
destindere. Din piatră de râu a confecționat și a amplasat aici o fântână arteziană cu jocuri de apă, care atrage vizitatorul de orice vârstă, odihnește și bucură ochiul și sufletul omului. A amplasat mai apoi o fântână cu cumpăna, a plantat multe flori și a expus câteva ciudățenii din natură, adică rădăcini și crengi de copac ce aveau o mare asemănare cu păsări ori cu animale reale ce viețuiesc pe meleagurile bucovinene. Este, poate, o a doua ori nu se știe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]