966 matches
-
sau la Curtea Sticlarilor. După icoană, interesul se muta imediat la comodă. Două nivele etalau trofeele Mariei: sute de chiloți, sutiene, dresuri, corsete, jartiere, portjartiere, exact așa cum îmi imaginasem în visele adolescenței. Trebuia doar să tragi de mânere și să plonjezi în sertar, în intimitatea țesăturilor. Sosiseră în Dorobanți odată cu puloverele, sortate pe căprării; când Maria pleca la „Hanul cu Tei“, răsturnam cu voluptate ordinea lor prestabilită, răscolind bumbacul și catifeaua, vârându-mi degetele prin mătăsuri, deznodând barete și trăgând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau o glumă proastă o înzestraseră pe biata femeie cu funcția etern-provizorie de administrator. Becurile din tavan lipseau, iar televizorul zăcea pe covor, acoperit cu-o față de masă. Apartamentul nu mișca. Dacă totuși reușeai să intri, nu știai cum să plonjezi afară mai repede. Mirosea a gaz, sulf și closet, iar pe hol și în sufragerie te împiedicai de șisturile de praf și întuneric. De două ori pe an, doamna Matei uita apa deschisă (în baie sau bucătărie, după inspirație) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ketschup și maioneză. M-am apucat și eu să mănânc. Mihnea mi-a întins telefonul, înainte să-l mânjească de ulei și grăsime. „Ai terminat?“ „Da, dom’ profesor. Da’ acum, lasă-mă să bag la ghiozdan. Vorbim după aia.“ Am plonjat toți trei în aluatul călduț, cu berile aproape. Ar fi mers altceva, un pahar de vin roșu, dar nu eram în Montmartre. Nici fetele nu semănau. Studiasem îndelung problema, în timpul unei burse: franțuzoaicele aveau niște picioare uscate, nervoase, cu gleznele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să repare scaunul. După câteva zeci de secunde, ne-am oprit amândoi. Ne aflam undeva între Slavici și Creangă, volumele groase, biblice, se pregăteau să ne cadă în cap. Recunoșteam imediat edițiile de la „Minerva“: cotoarele bombate, cu litere aurii, îți plonjau în ochi, ca niște patrafire. În față, dar jos, la nivelul parterului, se aprinseseră câteva lumini și se simțea mișcare. Mi-am cercetat ceasul: 22.30. La ora asta, Facultatea de Litere chiar se închisese, iar biblioteca nu mai primea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de viață și frământări. Când trenul oprea în câte-o stație, le auzeam respirațiile; dar oare dormeau sau mă judecau și ei pe mine, așa cum procedam eu acum în papilele conice și, mai departe, pe ecranul tubular al minții? Dacă plonjai vagonul într-o celulă retinală și îl micșorai de câteva milioane de ori, n-ai mai fi dat de noi acolo, ci de-alte creaturi, imposibil de închipuit. La 200 de nanometri, pe granița dintre viață și radiațiile terminale ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parlamentul, să unească țara cu Basarabia să sară KGB-iștii de Iliescu, Geoană și Vadim plus grecoteiul de Tăriceanu în cap (www.hotnews.ro, 2007) Sigur, Zapata recunoaște că l-a atins, dar părerea mea că negroteiul de Semedo a plonjat spectaculos (www.tolo.ro, 2008) mă poreclește lumea bozgor de român [...]/și bozgor de român o să rămîn mereu/așa să mă bată Iștenu' lu' Dumnezeu! (www.poezie.ro, Bozgor de român, de George Asztalos, 2007) Absența lui Eminescu ar echivala
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
îl utilizează, o evaluare care va deveni parte integrantă din observația altor euri. Fiecare carieră etnografică își găsește principiul în "confesiuni", scrise sau mărturisite."22 Antropologia răstoarnă decorul adevărurilor stabilite deoarece, în timpul șederii sale pe teren, cercetătorul este obligat să plonjeze în afara protecției date de conformismul unei ordini a lumii sale specifice. El asistă, participă și dă mărturie despre tentative diverse, făcute de oameni aici și acolo, pentru a trăi în lume și a-i da sens. Pentru cel care o
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la secvența cu pricina din parte-mi) acela al ravisantei Margarita Nikolaevna din romanul Maestrul și Margarita de Mihail Bulgakov. Vai de femeile îndrăgostite și nebune care devin vrăjitoare și care, cățărate pe o perie (și nu pe o mătură), plonjează peste Moscova, scormonind-o în fel și chip și pedepsind criticii proletcultiști ori pur și simplu aiurindu-i pe cei ieșiți în cale. Vai și de cei care asistă înspăimântați (ori poate înminunați și înfrăgeziți) la zborul cu pricina. Margarita nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
grotești, de monștri sau violatori cu gheare, de bețivi sau scandalagii. Casa vagon, din „romanul vagon“, este o „casă rea“, un loc din care fetițele (și apoi femeileă Anei Maria Sandu vor să evadeze. În prima parte a romanului, cititorul plonjează în copilăria magică și incantatorie a Ilenei, fata din casa vagon ajunsă pe fundul ușiței, apa purificatoare. Pe fundul ușiței, Ileana „avea impresia că apa pe care o înghițise o spălase bine pe dinăuntru, o lustruise până nu se mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Henry. În această relație, fascinația senzual-estetică este înlocuită de frenezia delirantă. Citindu-i manuscrisele, întreținând o corespondență ardentă și devenind tot mai intens atrasă de libertatea brutală a scrisului său, Anaïs Nin descoperă în Miller un partener alături de care poate plonja în jocurile complicate ale vieții ei interioare, eliberând o energie ce se poate transforma în artă. Reperul amândurora este June, prezență paradoxală ce desparte și unește deopotrivă și a cărei absență din Paris favorizează declanșarea unei incontrolabile reacții erotice, instabilă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
spate. După spusele lui, marcate de ezitări și confuzii, cei doi s-au apropiat unul de celălalt pentru a se săruta, iar scena, vazută în oglinda retrovizoare, l-a tulburat într-atât de mult, încât a pierdut direcția și a plonjat într-o prăpastie, la kilometrul 17. Cu toate acestea, declarațiile contradictorii ale martorilor, datele incomplete și disponibilitatea redusă a șoferului de a comunica transformă povestea într-un puzzle obscur, de nerezolvat. Fără a dezlega misterul, romanul evoluează treptat pe nivelul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în uretră de urolog a rămăs ultima speranță în fața umilitoarelor, dar indispensabilelor scutece. N-a mai citit presa și nu mai e la curent cu știrile de prin 2001, după 11 septembrie, și, ajuns în Manhattan, are senzația că a plonjat într-o junglă sufocantă și agresivă. Telefoanele mobile au desființat nu doar distanțele, ci și intimitatea și valoarea reală a comunicării, întorcând indecent lumea pe dos. Câteva întâlniri semnificative îl conving să-și modifice viața radical și periculos: scriitorul decide
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
observator exterior, cu propriile mele limite, îmi elimină orice pretenție la o cunoaștere universală. În același timp, nu vreau să renunț la știința internă, știu că ea există, că este într-o altă ordine decît cea a științei "obiective". Voi plonja deci în intern sau măcar mă voi preface. Comportament care lasă loc unei analize subtile. Ceea ce este zgomot pentru un observator exterior devine semnificație, sursă de reorganizare și de ordine în interiorul sistemului. Zgomotul este sursă de ordine și generează noi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
folclorul oral și muzical; noi, scribii, spre deosebire de cei antici, babilonieni sau egipteni, consemnăm nu recoltele, birurile sau amenzile, ci „pictăm societatea și moravurile”, „purtăm o oglindă de-a lungul unui drum”, cum spunea postromanticul Stendhal sau, mai nou, Încercăm să plonjăm - pe riscul nostru, se’nțelege - În străfundurile Eului uman, bărbat, femeie, copil sau bătrân, acolo unde nu mai sunt granițe și nici națiuni, unde suntem goi, aceiași, vii și, uneori, chiar insuportabil de vii!... A scrie ritmic și a publica
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
2006, servind ca Prefață la volumul din urmă). Sfătuindu-ne să căutăm adevărul poetic la nivelul întregului, criticul notează că fragmentarismul postmodern, amestecul de scriituri, ecuația imaginarului și cumpăna contrariilor hrănesc "un adevăr în devenire" și definesc poezia ca încercare, plonjând într-un holism transmodern. La apelul lui Theodor Codreanu vin în sprijinul tezei și prestigioase nume din spațiul european. Astfel, demersul Svetlanei PaIeoIogu-Matta. Încercând "restaurarea transparenței", este compatibil cu noua paradigma a transmodernismului (p. 265). Cunoscuta analistă, "una dintre "logodnicele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instincte în inteligență: a devenit astfel Adolescentul miop fascinat de Isabel și de apele diavolului, eternul câutător al Drumului spre centru, visând mereu la Întoarcerea din raiul copilăriei intrate mult prea devreme în Solilocvii. Cu o monumentală cultură prematură a plonjat în Oceanografie, cu atenția mereu încordată la Lumina ce se stinge. După inițierea în Alchimia asiatică, după fascinația Indiei și indiscreția Caietelor maharajahului, a trudit pe Șantier cu gândul la Huliganii săi, visând-o în nopți cu lună pe Domnișoara
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
ce vrea. Milițienii umblă bezmetici, încercând să pună capăt la ceea ce se putea numi deja o manifestație. Undeva, pe podul Bahluiului, lumea devine turbulentă... Urmează o tăcere de câteva secunde, iar apoi explodează uralele... O mașină a Miliției tocmai a plonjat în apă, ajutată, evident, de studenți... Grupul nostru se hotărăște să reluăm cheful, așa că plecăm". Vom reveni la cartea Angelei Bîrsan. Deci studenții s-au întors de acasă la cămine și au găsit peste tot înghețat. D.T.: Înghețat, întuneric și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dealtfel. Întrebarea dacă o fi fost sau nu prin Canada persistă încă, dar mă lasă impasibil. Ingela încearcă să-mi întrerupă meditația și-mi oferă un pahar de schnaps. Nu reușește să mă perturbe și căldura licorii mă face să plonjez și mai adînc în frumusețea Nordului. O frumusețe pentru care ai nevoie să fii singur, ai nevoie să te împaci cu eternitatea. Și cu zădărnicia nemuririi. Seara se lăsa brusc și eu mă găseam încă pe o terasă care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din imediat și circumstanțial, pentru a vedea cerul stelelor fixe. Nu e inteligența cu care te descurci, nu e inteligența cu care pricepi cal culul infinitezimal sau Critica rațiunii pure, nu e inteligența mercuriană, combinatorie, genialoidă. E facultatea de a plonja în inevident, de a simți inactualitatea actualității zilnice, de a veni spre real de la celălalt capăt al lui. A fi inteligent fără spirit e a fi perfect adaptat la lume și la veacul tău (cu toate idiosincraziile lui), a crede
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mișcarea în sensul vârtejului. Odată, Maia s-a trezit în ogradă cu prezența unei vecine care riposta vehement că nepoată-sa îmi copiase întru-totul atitudinea și oarecum spiritul acela descătușat de copil nevinovat, fata pierzându-și echilibrul, iar în cădere plonjând în șanț. Îmi aduc aminte și-acum dialogul consumat și atitudinea defensivă a bunicii: - Tanti Sanda, fata Odesii mi-a dat de furcă; a noastră s-a luat după a-mata, și uite cum arată, ca o murătură. De fiecare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
nu-mi era teamă și mă așezam cu cea mai mare naturalețe pe scăunel. Odată, să fi avut posibil vreo șapte-opt ani, nu mi-am acoperit suficient de bine picioarele și un mic, foarte mic fragment de cositor topit a plonjat pe tibia piciorului, mi-a ars pielea și am de atunci amintirea acelor vremuri, „amintire topită în carnația neamului meu”. Paradoxal, de câte ori îmi vizualizez semnul - o mică cicatrice pe picior - îmi aduc aminte de celebra replică din „Desculț” și automat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
e omenesc și, deopotrivă, tot ce este divin 68. Însăși geneza lumii este fapta erosului 69, iar Eminescu a dorit să coboare în hăurile începutului pentru a reliefa misterul germinațiilor. Combinând profunzimi ale spiritului, dar și intuiții revelatoare, Eminescu a plonjat cu mintea sa genială întru pătrunderea acestor chinuitoare taine abia-nțelese, pline de-nțelesuri70, care nu li se dezvăluie în egală măsură tuturor, ci pe trepte diferite de înțelegere; iar poetul este conștiința fără de care lumea, cu întreg misterul ei, ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pot să-l las pe Derrida să mă informeze fară a mă simți obligată să-l citez la pagină, paragraf și virgulă. Și mă mai simt tentată să spun aici că ceea ce am făcut până acum a fost tot să plonjez - și încă adânc! Dincolo de orice bariere de gen construite cultural și social, sunt o norocoasă a destinului care a avut șansa să se auto-construiască și să se automodeleze prin lecturi. Da, mă consider norocoasă, cum din păcate cred că destul de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]