2,366 matches
-
găsi analogie în Europa centrală și de sud-est. Aici, colectivizarea agriculturii s-a făcut cu mijloace de o extremă duritate, comerțul particular a fost abolit, artizanii reduși la neputință. Principiul partidului unic a făcut apoi să se interzică prin lege pluralismul, pe când în alte țări din zonă rudimente din opoziția parlamentară au fost păstrate până când vântul reformist din ultimii ani le-a putut da o nouă valoare. Așa se face că în alte țări, inclusiv în Bulgaria, s-a putut dezvolta
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu intră în competiția pentru putere, tinzând numai să asigure un climat favorabil, să contribuie la formarea societății civile, se bucură de același tratament. Captivă a unei mentalități totalitare, puterea nu suportă nici o alternativă reală. Dacă era silit să accepte pluralismul, admis pretutindeni, acesta trebuia redus la forme goale, ceea ce explică mulțimea de partide roind sub pulpana feseneului, dar neinteresate să articuleze o reală opoziție. Să ne mirăm că omul simplu e încă atât de refractar la ideea de partid? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai situația în lume și a concepe apoi un program de fasonare. Convorbiri literare, 2 (22 februarie 1990), p. 12 ÎN CĂUTAREA SINTEZEI Ostilă prezumției rasiale, ca și veleităților de hegemonie, lumea de azi a devenit mai sensibilă parcă la pluralismul culturii și mai dispusă a organiza o "casă comună" care să se confunde până la urmă cu planeta însăși. În această perspectivă, până nu demult o pură utopie, orice reflecție sistematică pe marginea unor focare de cultură, a iradierii și aculturației
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
stă în raport direct cu spiritul competitiv, stimulat prin societăți, academii, uniuni de creație, ș.c.l. Toate presupun organizarea profesională, solidaritate de breaslă, deschidere spre lume. Nicicând un asemenea spirit n-a fost mai necesar ca acum, stimulator al pluralismului și al economiei libere. El poate fi asimilat din culturile mai bine sedimentate, însă și din propriile noastre experiențe pe linia unei modernizări mereu interzise, mereu blocate de vicisitudini geopolitice. Proliferarea inițiativelor decurgând din acest spirit, în ultimul timp, e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
L'inevitable question 27 Le statut de l'intellectuel 30 Une stratégie mélioriste 33 Continuité et fracture 37 Tabus désuets 39 Le défi paternaliste 41 Timeo Danaos 43 Etrange symétrie 45 Un pas en avant 48 Sous le signe du pluralisme 50 La force de la nonviolence 53 Pour "La proclamation de Timișoara" 55 Le sommeil de la raison 57 Pro memoria 59 La nostalgie de la vérité 63 La seeonde mort 66 Vade retro.... 68 Notre espoir 72 La marche de la révolution ....75
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Omul sfințește locul 3 Deschidere spre ce? 3 Inevitabila întrebare 3 Condiția intelectualului 3 O strategie melioristă 3 Continuitate și ruptură 3 Tabuuri desuete 3 Sfidarea paternalistă 3 Timeo danaos... 3 Strania simetrie 3 Un pas înainte 3 Sub zodia pluralismului 3 Tăria nonviolenței 3 În sprijinul "proclamației de la timișoara" 3 Somnul rațiunii 3 Pro memoria 3 Nostalgia adevărului 3 A doua moarte 3 Vade retro 3 Speranța noastră 3 Mersul revoluției 3 Civism sau voință de putere? 3 A patra
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nu poate fi mai bună sau mai rea decât alta în vreun fel dacă nu există nimeni pentru care ea este mai bună sau mai rea într-un fel sau altul. Pe de altă parte, Temkin a invocat, în favoarea egalitarianismului, pluralismul. În opinia lui Temkin, obiecția nivelării în jos la adresa egalitarianismului este motivată în primul rând de slogan. Altfel spus, crede Temkin, motivul principal datorită căruia ea ne pare atât de persuasivă este acela că avem tendința de a considera că
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de atacurile lui Temkin la adresa "sloganului"8. Altfel spus, obiecția în discuție rămâne la fel de solidă în fața acestor atacuri. Nici a doua replică a lui Temkin nu pare mai eficientă. Așa cum am precizat, această replică e fundamentată, în esență, pe invocarea pluralismului. Astfel, în opinia sa, "orice egalitarian rezonabil este un pluralist. Egalitatea nu este singurul lucru care contează pentru un egalitarian. S-ar putea ca ea să nu fie nici măcar idealul care să conteze cel mai mult pentru el. Dar ea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
a cetățenilor (sau măcar în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale) sunt problematice nu numai pentru că sunt irealizabile, ci și ca țeluri în sine, datorită faptului că sunt deschise obiecției nivelării în jos10. Ca și Temkin, Norheim invocă în apărarea egalitarianismului pluralismul: "nivelarea în jos nu este niciodată un lucru bun pentru egalitarieni dacă aceștia adoptă o teorie pluralistă care integrează corectitudinea (fairness) și bunăstarea (goodness). Egalitatea nu este singura valoare pe care o promovează egalitarienii. Însă, egalitatea este atât de importantă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Bruce N., "Responsibility and Health", în Cambridge Quarterly of Healthcare Ethics, 34, 2005, pp. 181-184. Waller, Bruce N., "Denying Responsibility Without Making Excuses", in American Philosophical Quarterly, 43,1, 2006, pp. 81-90. Walzer, Michael, Spheres of Justice: A Defense of Pluralism and Equality, Blackwell, Oxford, 1983. Wikler, Daniel, "Who Should be Blamed for Being Sick?", în Health Education and Behavior 14, 1987, pp. 11-25. Wilkinson, Stephen, "Smokers' Rights to Health Care: Why the `Restoration Argument' is a Moralising Wolf in a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Press, Cambridge, 2008, Yvonne Denier, Efficiency, Justice and Care: Philosophical Reflections on Scarcity in Health Care, Springer Dordrecht, 2007, Jennifer Prah Ruger, Health and Social Justice, Oxford University Press, New York, 2009 sau Michael Walzer, Spheres of Justice: A Defense of Pluralism and Equality, Blackwell, Oxford, 1983. 14 În James Tobin, "On Limiting the Domain of Inequality", The Journal of Law and Economics, 13, 2, 1970, pp. 263-277. 15 Shlomi Segall, "Is Health Care (Still) Special?", The Journal of Political Philosophy, 15
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
făgaș normal al clădirii țării independente, Parlamentul își exercita dreptul de a controla puterea executivă, urmărind modul în care se aplicau legile. Deputații și senatorii, se foloseau de dreptul de interpelare, cerând unor miniștri să răspundă pentru anumite decizii. Apare pluralismul politic a fost o trăsătură a 74 sistemului politic din România. Principalele partide politice care s-au confruntat pe scena politică au fost: Partidul Național Liberal înființat în 1875, Partidul Conservator înființat în 1880, Partida Țărănească înființată în 1882, P.S.D.M.R.
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de stil frecvente, așadar "instrumentele" privilegiate de care se servește Camil Petrescu. Un bilanț conceptual al acestei abordări în grilă mitică este avantajat de statistica relevantă a celor două procedee. Dar imaginarul este fie apreciat "alogic"326, fie de un "pluralism coerent"327. Nu ne propunem o concluzie în acest punct, dar ambele figuri sunt expansive și atât universul mental cât și cel imaginar se îmbogățesc, încât o apreciere ca "respirație scurtă"328 pentru acestea, sub protecția ghilimelelor ce accentuează utilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Emil Hațieganu și Titus Damian 66 . Dar începând din 1948, după ce comuniștii au făcut pasul final pentru asigurarea dominației lor asupra țării prin proclamarea Republicii Socialiste Române, au urmărit 63 Aristide Cioabă, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004, p. 23. 64 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi..., p. 142. 65 Ibidem, p. 143. 66 Ibidem, p. 144. 78 lichidarea oricărei opoziții din partea unor partide
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
C., I. Calafeteanu, V. Moisuc, România și Conferința de Pace de la Paris (19181920). Triumful principiului naționalităților, Cluj Napoca, Editura ,,Dacia”, 1983. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura ,,Eminescu”, București, 1984. Cioabă, Aristide, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004. 89 Ciupercă, Ioan, România în fața recunoașterii internaționale. Repere, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Dandara, Livia, România în vâltoarea anului 1939, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
abandonează visul teologic al unei vieți de apoi în care ne-am îndeplini, chipurile, dorințele, și face saltul din ficțiune în viață. Cu toate avantajele și primejdiile ei, inclusiv problemele financiare ale unei moșteniri, bineînțeles lăsate de Ursula. Adept al "pluralismului estetic" în detrimentul romanului conștient de sine practicat de postmoderniștii duri, Lodge se dovedește a fi și în acest roman un abil artizan al combinațiilor heterotextuale, reușind să păstreze dreapta cumpănă între rețeaua de citate, derutante și relatarea realistă, tradițională. Astfel
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Emil Hațieganu și Titus Damian 66 . Dar începând din 1948, după ce comuniștii au făcut pasul final pentru asigurarea dominației lor asupra țării prin proclamarea Republicii Socialiste Române, au urmărit 63 Aristide Cioabă, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004, p. 23. 64 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi..., p. 142. 65 Ibidem, p. 143. 66 Ibidem, p. 144. 78 lichidarea oricărei opoziții din partea unor partide
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
C., I. Calafeteanu, V. Moisuc, România și Conferința de Pace de la Paris (19181920). Triumful principiului naționalităților, Cluj Napoca, Editura ,,Dacia”, 1983. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura ,,Eminescu”, București, 1984. Cioabă, Aristide, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004. 89 Ciupercă, Ioan, România în fața recunoașterii internaționale. Repere, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Dandara, Livia, România în vâltoarea anului 1939, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
făgaș normal al clădirii țării independente, Parlamentul își exercita dreptul de a controla puterea executivă, urmărind modul în care se aplicau legile. Deputații și senatorii, se foloseau de dreptul de interpelare, cerând unor miniștri să răspundă pentru anumite decizii. Apare pluralismul politic a fost o trăsătură a 74 sistemului politic din România. Principalele partide politice care s-au confruntat pe scena politică au fost: Partidul Național Liberal înființat în 1875, Partidul Conservator înființat în 1880, Partida Țărănească înființată în 1882, P.S.D.M.R.
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
admițând numărarea voturilor, voturile colective ale fiecăreia contribuind la hotărârea tuturor; sau, în sfârșit, toți indivizii pot să se lase loc unui denominator comun și furnizând unii un vot, alții două, trei sau chiar zece voturi, altfel spus se instituie pluralismul. În fiecare caz are loc o nivelare juridică și politică asupra unui, a două sau ai multe planuri sociale. Hotărârile ce constituie precedente pentru aplicarea principiului majorității s-au adoptat în relație cu actul electiv. Trebuie remarcat, totodată, că în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este redusă la izomorfism și asemănare, la imagini fidele. Întrucât rezultatele cunoașterii și formării realității, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce la o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
adevărat, adică în stare să desăvîrșească reformele economice, să stăpînească criza socială și să realizeze importantul potențial al țării. Nu știm încă dacă va fi o Chină democratică, în sensul occidental al termenului, dar ea dezvoltă deja un soi de pluralism controlat de noi elite, încercîndu-se chiar o reconvertire a Partidului Comunist pe o altă bază socială (mediile urbane educate), asigurîndu-i astfel o anumită perenitate. Indiscutabilele reușite economice de după 1979 nu legitimează, totuși, actualii conducători în ochii populației, pentru simplul motiv
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ne deprindem să trăim unul cu celălalt atunci când creștem și intrăm, cum se spune, În viață este valabil și pentru marile ansambluri ale omenirii”5, pentru popoare și culturi. „‹‹Universalismul›› capătăt astfel o semnificație determinată Într-o configurație a pluralismelor, a conținuturilor culturale care s-au afirmat istoricește. E vorba de ceea ce unește Într-o ‹‹umanitate›› (humanitasă ființând În forme diverse, istorice În ele Însele, dar marcate de ceea ce constituie clipa viețuirii lor În orizontul veșniciei.” Pentru aceasta se impune
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
avem o morală; reperele au dispărut, Îndatoririle dispar și moștenim vidul. Altfel spus, asistăm la o dramatică relativizare a valorilor iar valorile morale nu fac excepție. „Amurgul” moralei moderne face loc nu unei etici cu pretenția de universalitate, ci unui pluralism al eticilor, așa zise „minimale” sau „slabe”, Înlăturând orice conținut imperativ. Tipurile acestea de etici „persuasive” ar putea astfel să răspundă mai adecvat pretențiilor societății bazate pe cunoaștere, ca aparținând cadrului mai larg al societăților „postmoraliste”. De aici se poate
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
unor moduri de viață diferite și chiar contradictorii: „Înțeleg spiritul de toleranță În acest sens ... ca rezonabilitate și justă măsură În construcția și menținerea civilizației umane ca unitate În diversitate. Astfel conceput, spiritul de toleranță poate fi probat prin cultivarea pluralismului valorilor și acceptarea multiculturalismului, includerea democratică a minorităților, Anton Carpinschi, studiu introductiv la eseul lui Michael Walzer, „Despre tolerare”, Institutul European, Iași, 2002, p.III II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]