793 matches
-
clementine și hibrizi similari) Portocale Pomelos (ii) NUCI DE POMI (CU COAJĂ SAU FĂRĂ ) Migdale Produsul întreg, fără coajă Nuci americane Nuci de anacard Castane Nuci de cocos Alune Nuci macadamia Nuci de pecan Nuci de pin Fistic Nuci (iii) POAME Mere Fructul întreg, fără codiță Pere Gutui (iv) DRUPE Fructul întreg, fără codiță Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarinele și hibrizii similari) Prune (v) BOBOASE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și de vin Produsul întreg, fără căpăcel și codiță
jrc1630as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86775_a_87562]
-
Grepfrut Lămâi Lămâi verzi Mandarine (inclusiv clementinele și alți hibrizi) Portocale Pomelo (Grepfrut) Altele (ii) NUCI (CU COAJĂ SAU FĂRĂ COAJĂ) Migdale Nuci de Brazilia Semințe de anacard Castane Alune Macadamia Pecane Semințe de pin Fistic Nuci Altele (iii) FRUCTE POAME Mere Pere Gutui Altele (iv) FRUCTE CU SÂMBURE Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarine și hibrizi similari) Prune Altele (v) BOABE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și de vin Struguri de masă Struguri de vin (b) Căpșune (altele decât
jrc5113as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90281_a_91068]
-
clementinele și alți hibrizi) Portocale Pomelo (Grepfrut) Altele (ii) NUCI (cu coajă sau fără coajă) 0,1 (p) (*) 0,1 (p) Migdale Nuci de Brazilia Semințe de anacard Castane Alune Macadamia Pecane Semințe de pin Fistic Nuci Altele (iii) FRUCTE POAME 0,05 (p) (*) 0,2 (p) Mere Pere Gutui Altele (iv) FRUCTE CU SÂMBURE 0,05 (p) (*) 0,05 (p) Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarine și hibrizi similari) Prune Altele (v) BOABE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și
jrc5120as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90288_a_91075]
-
Grepfrut Lămâi Lămâi verzi Mandarine (inclusiv clementinele și alți hibrizi) Portocale Pomelo (Grepfrut) Altele (ii) NUCI (CU COAJĂ SAU FĂRĂ COAJĂ) Migdale Nuci de Brazilia Semințe de anacard Castane Alune Macadamia Pecane Semințe de pin Fistic Nuci Altele (iii) FRUCTE POAME Mere Pere Gutui Altele (iv) FRUCTE CU SÂMBURE Caise Cireșe Piersici (inclusiv nectarine și hibrizi similari) Prune Altele (v) BOABE ȘI FRUCTE MICI (a) Struguri de masă și de vin Struguri de masă Struguri de vin (b) Căpșune (altele decât
jrc5125as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90293_a_91080]
-
2007 am lucrat împreună cu David Schwartz în cadrul proiectului Construiește-ți comunitatea! (http://ofensivagenerozitatii.blogspot.de/2007/09/construieste-ti-comunitatea.html), la un spectacol de teatru de 20 de minute - Afară! (cu Florina Gleznea, Alice Monica Marinescu, Maria Obretin, Alexandru Secăreanu, Sorin Poamă, Andrei Șerban), care avea în centru evacuarea locuitorilor din zona Ravoha-Uranus. Am făcut interviuri cu cei care trăiau într-un provizorat dureros, cu teama că, în fiecare moment, pot fi aruncați în stradă, am fost împreună cu membri ai comunității la
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
în chivotul măicuței copile. apoi, ca și cum am fi fost prinși într-o miere, nu ne mai puteam desprinde din cuvânt. ne rugam unul în altul în altul. vegheați de frica tatălui meu. cu limbă ne hrăneam ca în grădină cu poame. gustând din El. pe tarabă stăteau la un loc fructe, turtă dulce și pești. aflând culcuș în mormântul părinților noștri, dormind în brațe cu cenușă și praf. iar moaștele ne trăgeau sufletele, cale de trei zile în pustie, în pământ
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
clasificat ca monument de for public, este (secolul al XIX-lea) din satul Dolhești. Ocupația de bază a locuitorilor din satele zonei a fost creșterea animalelor, îndelentnicire menționată de Dimitrie Cantemir „cei ce locuiesc în munți au oi, miere și poame din belșug” . Datorită faptului că suprafețele de fânețuri pentru recoltarea hranei pentru animale sunt numeroase, acest fapt a dus la definirea ocupației principale a locuitorilor. În regiunea muntoasă a Carpaților Orientali, din care face parte și zona Pipirigului, condițiile geografice
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am mâncat ceapă cu pită
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
certat cu foarte multă lume. Treceam printr-o perioadă proastă. Am ținut-o așa vreo trei- patru ani. În 2010, am început să scriu din nou, pentru că simțeam că mă sufoc. Beam foarte mult. Scriam cu Vera Ion și Sorin Poamă la <em>Scrie despre Tine</em></a><em>. Fusesem colegi de generație. Am scris un monolog de 20 de pagini. Multă lume mă întreabă de ce nu l-am continuat. Era mult prea personal, cu detalii despre oameni cunoscuți, despre foste
Alexandru Fifea: „Nu mi-am asumat și nu vreau să-mi asum declarat chestia asta: actorul rom” () [Corola-website/Science/296160_a_297489]
-
Franța, Danemarca, Germania, Iugoslavia ș.a. Solista Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean. A interpretat cântece de joc ( Ăsta-i joc de pe la noi) , balade (Cântec haiducesc), doine (Foaie verde poamă) , cântece de leagăn (Dragul mamii, puiuț mic), bocete (Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu' meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
locular, cu 1 sau numeroase ovule anatrope. Poziția gineceului în floare este diversă: de la hipogină - (superioară), la perigină și epigină (inferioară), cînd se afundă în receptacul, cu care concrește sau nu. Fructul poate fi poliachenă, polifoliculă, drupă, polidrupă sau baciform (poamă). Datorită variabilității receptaculului, gineceului și fructului, se pot delimita 4 subfamilii. - Subfamilia Spiraeoideae. Florile sunt actinomorfe și au receptaculul plan, iar gineceul este alcătuit din 2-5 carpele libere sau concrescute la bază. Fructul este o foliculă, formată din 1-5 carpele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Subfamilia Maloideae (Pomoideae). Include arbori cu frunze simple, alteme, cu stipele caduce. Florile sunt actinomorfe și au un receptacul concav, gineceul fiind format din 5(2) carpele libere, care la maturitate concresc cu receptaculul și formeazâ fructul fals, baciform numit poamă. Genul Malus cuprinde numeroase specii răspîndite în emisfera nordică. Au flori mari, grupate în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă stilele sunt unite la bază. Fructul are atît cavitate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
număr îl constituie gospodăriile țărănești - 1.590. Întreprinderile cu dreptul de persoane juridice alcătuiesc 305 unități. Un loc de frunte ocupă industria alimentară, mai ales cea vinicolă. Strășeniul se bucură de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote, Pinot, Cabernet, Izabelle, Risling de Italia, coniacuri, din care se obține șampanie, vinuri seci ordinare și dulci de calitate superioară și sucuri naturale. Partea industrială a orașului este amplasată în regiunea de nord-vest a orașului și este despărțită
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
cuiburile rândunelelor, ațâța câinii pe la garduri, păstrând cicatrici adânci al mușcăturilor pe corp, încăleca fără șa caii altora de la pășune, fiind uneori dus acasă accidentat în ultimul hal după ce era trântit la pământ de aceștia. Asemeni lui Creangă fura din poamele vecinilor, deși nu ducea lipsă de ele acasă, și îi plăcea să înoate unde era apa mai primejdioasă. Dispărea, fără veste, asemeni lui Eminescu, zile întregi de acasă pe la rude sau petrecea nopți întregi la foc, ascultând povestiri, cu băieții
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
însă pe nicăieri) se găsește într-o scrisoare din 21 iulie 1927 a reprezentantului permanent al R.A.S.S.M. pe lângă guvernul R.S.S.U., Malcikov: "„din partea exterioară, stema R.A.S.S.M. reprezintă o coroană din strujani de păpușoi și struguri de poamă, și are în interior o suprafață plană alb-albastră, pe care este așezată o vinietă de culoare albă. Vinieta conține harta R.A.S.S.M. reunită cu Basarabia. În partea inferioară a hărții, în centrul coroanei e imaginat un soare răsărind reflectând
Stema RASS Moldovenești () [Corola-website/Science/311093_a_312422]
-
Gherbu de stat a R.S.S. Moldovenești constă din chipu sășerii și șiocanului în razele soarelui, care răsare, încadrate cu o cunună de schișe și popușoi. Partea de jos a cununii se încheie cu o ghirleandă din fructe și struguri de poamă. Cununa îi înfășată cu o bindă roșie cu inscripția: «Proletari din toate țările, uniți-vă!» în linghile moldovenească și rusă cu inițialele «R.S.S.M.». Deasupra gherbului este o ste cu șinși colțuri.”" Această descriere a fost puțin cizelată în 1943, la
Stema RSS Moldovenești () [Corola-website/Science/311096_a_312425]
-
case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele locuitorilor ci și la stupii și poamele de prin ogrăzi. Îl urmeaza cerbul carpatin, căpriorul, lupul, râsul și mistrețul, acesta din urmă dijmuind și el toamna lanurile de porumb și culturile de cartofi. Destul de frecvent se întâlnește jderul și veverița cât și, uneori, pisica sălbatică. În zona
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la loc de cinste se situează însă magiunurile de prune numite "miere" sau "lictar". Pentru iarnă fructele se uscau în "coșare" sau în cuptor, devenind cunoscutele "poame" consumate în zilele de post. Frecvent, fructele au fost folosite și pentru prepararea țuicii, în [[1851]] fiind consemnate 23 de instalații. În anii de "glorie" ai C.A.P.-ului s-au executat plantații întinse de pomi pe ""Valea Lupului"", în
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
33 de km. Predomină peste toate blocul administrativ cu 3 etaje. Văzînd în preajma satului Bardar plantații mari de viță-de-vie, bine îngrijite, fabricantul de origine germană Miller, ajutat de inginerul Fișman, aduse de peste Carpați, din Transilvania, utilaj pentru axtragerea spirtului din poamă. Construi o mica întreprindere, la care angajă vreo duzină de oameni în frunte cu un administrator. Și în anul 1929 ei puse în vînzare primii decalitri de spirt. În 1940 sovieticii au naționalizat fabrica de distilare și producere a spirtului
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
suprafețele de vii roditoare depășeau în raion 4000 de hectare. Cu timpul fabrica din Bardar se înzestră cu utilaj mai productiv, angajă noi specialiști și muncitori, apoi se separă de Hîncești, păstrînd în componența sa doar punctele de colectare a poamei din Bardar, Manoilești, Văsieni și Ulmu. Cantitatea crescu vertiginos; dacă în 1947 fusese colectate și prelucrate 649 tone de poamă, apoi n 1955 cifra depăși 3600 tone. În 1971 întreprinderea capătă statutul ”Fabrică experimentală de vinuri din Bardar”. Apoi a
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
productiv, angajă noi specialiști și muncitori, apoi se separă de Hîncești, păstrînd în componența sa doar punctele de colectare a poamei din Bardar, Manoilești, Văsieni și Ulmu. Cantitatea crescu vertiginos; dacă în 1947 fusese colectate și prelucrate 649 tone de poamă, apoi n 1955 cifra depăși 3600 tone. În 1971 întreprinderea capătă statutul ”Fabrică experimentală de vinuri din Bardar”. Apoi a fost întemeiat un laborator științific modern, condus de tehnologul D.M.Vîsocianski. La prosperarea combinatului vinicol din Bardar au pus vîrtos
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
inspirație ce va ieși la iveală în întregime de-abia în ultimele volume de versuri; până atunci, Miron Radu Paraschivescu dă sugestia creației obscure și laudă, în modul liric al lui Pillat (dar și al lui Anton Pann din poema poamelor !), sângele transparent, noblețea miezului roșu și, ca un veritabil spirit clasic, sacralizează plăcerea de a mușca din pulpa fructului răcoros» (SSra, I, 25). Cu "Versul liber" (1965) „se închide“ primul volum de "Scrieri". Prefața-manifest, "Majuscule", reliefează în fața generației resurecției poetice
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
în festivaluri, sărbători, și timpuri stabilite. Cu ocazia capului anului, binecuvântarea pentru aprinderea luminilor care este opțională se face ca pentru Sabat dar se înlocuiește cu Zikaron (l’hadliq ner șel haZikaron), apoi se înainte de cină se binecuvântează pe rând poamele și roadele pământului specifice recoltelor de sfârșit de vară și toamnă. Este o tradiție să se mănânce mere cufundate în miere (tapuach b'duaș) deoarece Roș hașana cade în jurul începutului sezonului merelor și astfel "mărul" a devenit primul fruct. Acesta
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
vară și toamnă. Este o tradiție să se mănânce mere cufundate în miere (tapuach b'duaș) deoarece Roș hașana cade în jurul începutului sezonului merelor și astfel "mărul" a devenit primul fruct. Acesta deschide posibilitatea să se recite binecuvântarea atât pentru poame cât și pentru pom (bore pri ha-aț). "Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam," "Borei p’ri haAiț." "Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul nost, Împăratul universului." "Creator al fructului pomului. Amin. " Înainte de a termina de mâncat o felie de măr
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
țări, aceste produse se găsesc adesea în cofetării. În lucrarea sa "Condica limbii românești" apărută pe la 1830-1840, boierul muntean Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac din zahăr, din miere, din care conditele se aseamănă ca și când ar avea
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]