2,275 matches
-
poate fi citit și ca un roman cu cifru, o sugestie în acest sens fiind oferită de prefață, care, dincolo de fantazările erudite pe teme lingvistico-mitologice, conține și un avertisment către cititor. După mai bine de un deceniu de la publicarea studiului Poetica legendei ca postfață la culegerea de Legende populare românești (1983), A. reia, în volumul Legenda (1995), preocuparea de a defini această categorie a literaturii populare și de a o situa cât mai exact prin raportare la legendele altor popoare, la
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
și ilustrează pertinent tradiția școlii clujene de critică și istorie literară, atât sub raportul temelor, cât și sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca, 1984); Semiotica și poetica. Textul și coerența (Cluj-Napoca, 1985); Semiotica și poetica. Textul și intertextualitatea (Cluj-Napoca, 1987). SCRIERI: Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Maria Protase și Livia Grămadă), partea I, Cluj-Napoca, 1974; Aron
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
istorie literară, atât sub raportul temelor, cât și sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca, 1984); Semiotica și poetica. Textul și coerența (Cluj-Napoca, 1985); Semiotica și poetica. Textul și intertextualitatea (Cluj-Napoca, 1987). SCRIERI: Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Maria Protase și Livia Grămadă), partea I, Cluj-Napoca, 1974; Aron Densușianu, Cluj-Napoca, 1974; Istoria literaturii române. Epoca veche (în
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
sub cel metodic, fapt evident și în contribuțiile autoarei la volumele colective de studii, alcătuite în cadrul catedrei: Studii literare (Cluj-Napoca, 1987); Semiotica și poetica. Contribuții la studiul dialogului (Cluj-Napoca, 1984); Semiotica și poetica. Textul și coerența (Cluj-Napoca, 1985); Semiotica și poetica. Textul și intertextualitatea (Cluj-Napoca, 1987). SCRIERI: Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Maria Protase și Livia Grămadă), partea I, Cluj-Napoca, 1974; Aron Densușianu, Cluj-Napoca, 1974; Istoria literaturii române. Epoca veche (în colaborare cu O. Șchiau), Cluj-Napoca, 1975; Istoria literarurii
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
o latură a preocupărilor revistei, A.O. rămânând, și din acest punct de vedere, ca program, în limitele unui provincialism „luminat”, cu nostalgia mării culturi. Cel mai mediatizat poet este Radu Gyr, permanent recenzat, încă de la debut. Din creația să poetica, puternic înrâurita de ideologia de dreapta, sunt selecționate poeme că: Odrasla sfântă, Balada nordică, Țara, Cântec de leagăn, Rugăciune, Noi nevrednicii..., Era o casă albă..., Basm. Din volumul Nu mi-am plecat genunchii de Elenă Farago, publicat la Craiova, în
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
sub numele lui N. Bălcescu, însoțind-o de un studiu introductiv. Alte încercări vizează fie folclorul, fie limbajul, privit în înfățișările lui sociale ori sub aspect semantic, în timp ce Ritm și măsură și Versificație românească anunță o cercetare de referință în poetica noastră, L’Ancienne versification roumaine (XVII-XVIII siècles) (1909). Înainte de a aborda stihurile mai vechi, stilisticianul examinează structura și valorile versului modern românesc, confruntat cu pulsațiile versificației franceze. Silabele tonice și cele atone se înscriu, în limba română - potrivit lui A. -, într-
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
concepe deliberat o prefață pe care scrierea propriu-zisă nu o respectă Întru totul. Și există răspunsul lung: prefața romanului e doar o interfață a acestuia; cu alte cuvinte, nu vom Înțelege cu adevărat semnificațiile cărții dacă nu Încercăm să Înțelegem poetica din care se naște ea; chiar dacă avem de-a face cu o poetică a posteriori (textul a apărut În Fortnightly Review cu câteva luni Înainte de publicarea ediției a doua a romanului, ca urmare a atacurilor la care fusese supusă cartea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
944a); minciună (Republica, II, 377a), sens care rezultă din cele două accepțiuni precedente; mit filosofic (Gorgias, 523a; Timaios, 26c și e; Politica, 274e). Dacă Platon este creatorul acestui ultim sens, Aristotel va propune un al șaselea sens, total nou, În Poetica - acela de „intrigă”, de „acțiune” a unei drame, În general, a oricărei opere poetice. Trebuie să subliniem Însă că celelalte sensuri platonice sunt și ele atestate În opera lui Aristotel (J. Bompaire, 1977, p. 31; vezi și analizele din F.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Vaida parle d'une sorte de poétisation du monde concret opérée par Blaga, poétisation qui naît d'un silence magique et qui dirige să pensée vers leș profondeurs du mystère existentiel : " Nestrămutat în obsesie, credincios unor himerice încăpățânări de sorginte poetica, pretutindeni, tot ce atinge Blaga se convertește în poezie. "804 * Le destin du poète et du philosophe devra se soumettre aux caprices de son temps : nous ne pouvons pas dissocier la formation de Blaga et la production de son œuvre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
entre-deux-guerres, mais elle a été continuée aussi dans la période d'après la deuxième guerre mondiale. Pourtant, ces tourments historiques n'ont pas affecté l'unité et la continuité de la pensée du poète : Începută în anii primului război mondial, creația poetica a lui Lucian Blaga s-a desfășurat pe parcursul a două perioade atât de diferite din istoria literaturii noastre cum sunt perioada interbelică și aceea de dupa al doilea război mondial, fără a înregistra ruptură de ordin ideologic și estetic ce desparte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traversons des crépuscules/à la bouche des lys purs,/et nous cachons en nous/une fin sous l'armure "852, ou bien : Nous ne sommes que porteurs de chant/Sous le noir terreau des cieux. "853 Dans son ouvrage Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Mariana Sora écrit à propos du leitmotiv des chanteurs lépreux icône du poète : Neintegrați în " cetate " prin funcționalizare și izgoniți din paradisul cunoașterii nemijlocite, poeții suferă în carne și în spirit durerea lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se purifier à ce feu, qu'il s'agisse du sentiment de l'amour et de la mort ou de la simple contemplation des choses en devenir.893 Le poème La cumpăna apelor (Au partage des eaux) est, peut-être, après l'ars poetica, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (Je ne piétine pas la corolle de merveilles du monde), un deuxième poème programmatique qui indique la place occupée par Blaga à la fois dans l'horizon transcendant et dans le monde
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Union des Écrivains de la République Populaire Roumaine, Blaga exprime le " devoir " qu'il éprouve avoir pour Faust et avance să proposition de réaliser une nouvelle traduction de cette tragédie : Cunoștințele de limba germană, pregătirea filosofica ce-o am și experiența poetica ce mi-am însușit-o în curs de peste trei decenii de activitate literară îmi dau îndrăzneala să cred că aș putea să întreprind o asemenea lucrare. Opera e grea și efortul ce ma așteaptă este enorm. Dar Faust este pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
concentrés sur leur propre création et moins sur la traduction. Par conséquent, la traduction a été pratiquée par des amateurs : Să recunoaștem că, până în clipa de față, literatura noastră nu posedă decât prea puține traduceri de înalt nivel din literatura poetica universală. Un entuziasm, o pasiune arzătoare pentru traducere a existat cândva la noi, în duhul unor poeți însetați de largi orizonturi, în perioada de formare a limbii moderne, dinainte de Eminescu. Din motive lesne de înțeles, acel cuvant de început n-
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
elle se place dans une région d'interférence des deux structures stylistiques l'une appartenant à l'auteur du poème source, l'autre au poète traducteur. Le dernier ne peut pas effacer son style poétique dans la traduction : " O traducere poetica ia ființă într-o zonă de interferență între structurile stilistice ale operei originale și structurile stilistice proprii poetului traducător. Oricât ar încerca traducătorul să se depersonalizeze, interferență de structuri se produce în chip inevitabil. "1008 Nous observons que le poète
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
En traduisant, un poète ne se dépersonnalise pas, annihilant son style et devenant identique à l'auteur du poème d'origine.1010 À ce moment de son analyse, Blaga offre une très moderne définition de la traduction de poésie : O traducere poetica valabilă în sine și prin sine este, prin toate condițiile ei, obiective și subiective, o "recreare", iar nu o transpunere literară dintr-o limba în altă limbă. Marile traduceri câri contează în diversele literaturi sunt "echivalente poetice", nu simple "traduceri
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à la poéticité du texte source. Pourtant, Blaga avoue avoir pris de pluș grandes libertés en fonction de la substance poétique des vers ou de leur tonalité : " De câte ori m-am găsit în fața unor fragmente caracterizate în primul rând prin substanță lor poetica, am căutat să redau cât mai fidel însăși această substanță, permițându-mi anume libertăți de cuvânt ; când m-am găsit în fața unor fragmente de ton, mi-am permis mai mari libertăți de cuvânt, ca să redau tonul. "1018 En d'autres
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1273 Leș poèmes originaux, ainsi que leur ordre et leurs dates indiquées entre parenthèses, " ont été reproduits d'après l'édition exhaustive des vers du poète transylvain, édition publiée à l'occasion du centenaire de șa naissance : Lucian Blaga, Operă poetica (L'Œuvre poétique), avant-propos par Eugen Simion, préface par George Gană et Dorli Blaga, Éditions Humanitas, Bucarest, 1995 "1274. Leș versions françaises proviennent des recueils et anthologies parus antérieurement : îl s'agit de " trois recueils, dont deux bilingues, dédiés exclusivement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
univers lyriques des deux poètes roumains. Pierre Beaume, auteur de l'" Avertissement ", déclare que le volume publié par leș Éditions Autres Temps n'est pas une anthologie. Îl est, en effet, le résultat d'un concours de traduction appelé " Ofranda poetica " (" Offrande poétique "), destiné aux étudiants de Roumanie et de France et initié par l'association culturelle française " Leș Plumes de l'Axe ", dont Pierre Beaume est le président : Ce livre n'est pas une anthologie. Animal-désir, îl est né de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
là-bas ", et și peu disponible " ici " (au point que leș quelques traductions existant en français doivent être le plus souvent recherchées en Roumanie). Afin de revendiquer bien haut leș idées d'échange et de réciprocité franco-roumaines, leș initiateurs d'Ofrandă poetica lui ont fait prendre la forme d'un concours de traduction ouvert aux étudiants des deux pays.1277 Le concours proposait aux étudiants la traduction en français de quelques créations représentatives des poètes roumains (George Bacovia, Lucian Blaga et Nichita
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Desnos, Henri Michaux et Boris Vian) : " choisis par simple affinité et envie de confrontation, ces six poètes voyaient quelques-uns de leurs recueils proposés à la traduction "1278. Après deux ans consacrés à cette entreprise, le comité d'édition d'" Ofranda poetica " met à la disposition des lecteurs francophones " la découverte de l'intégralité du Grand Passage de Lucian Blaga, et une pârtie significative d'Une vision des Sentiments de Nichita Stănescu [...]. "1279 On apprend également que la version en français du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nu sunt (Fils de l'agir je ne suiș pas) 1 fois ; Bunăvestire (Annonciation) 2 fois ; Cuvântul din urmă (Le moț de la fin) 1 fois. 4. Fréquence des vers en miroir dans la poésie de Blaga : V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît.: Nu-mi presimți ? Ne pressens-tu pas ?), p. 34 ; O toamnă va veni (Un automne viendra), p. 56 ; Veniți după mine, tovarăși ! (Suivez-moi camarades !), p. 65 ; Lumină de ieri (La lumière d'hier), p. 167 ; Moară (Le moulin), p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
somnului, ediție multilingva, prefață de George Călinescu, grafică de Eduard Rudolf Roth, Editura Ars Longa, Iași, 2010. BLAGA, Lucian, La curțile dorului, ediție multilingva, prefață de George Călinescu, grafică de Nicoleta Bida, Editura Ars Longa, Iași, 2010. BLAGA, Lucian, Operă poetica, Humanitas, București, 2010. 2. Ouvrages 2. 1. Traduction BALLARD, Michel, De Cicéron à Benjamin. Traducteurs, traductions, réflexions, Presses Universitaires de Lille, Lille, 1992. BALLARD, Michel, La traduction, contact des langues et des cultures, tome I, Édition Artois Presses Université, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
configuration discursive et interaction affective, Pierre Mardaga, Sprimont, 2003. ROHOU, Jean, Leș études littéraires, Nathan, Paris, 1993. DE SAUSSURE, Ferdinand, Cours de linguistique générale, Payot, Paris, 1995. SUHAMY, Henry, Leș figures de style, PUF, " Que sais-je? ", Paris, 1981. TODOROV, Tzvetan, Poetica. Gramatică Decameronului, Editura Univers, București, 1975. VALÉRY Paul, Œuvres complètes, tome 1, Bibliothèque de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1957. VALÉRY, Paul, Țel Quel, Gallimard, Paris, 1996. 2. 5. Autres ouvrages de Blaga 2. 5. 1. Ouvrages de Blaga en langue originale
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paris, 1938. NOICA, Constantin, Lucian Blaga. Centenar 1995 Retrospectivă edițiilor mai 1983 mai 1994 ale Festivalului Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995. POPA, Mircea, Lucian Blaga și contemporanii săi, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. SORA, Mariana, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970. TĂNASE, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. VAIDA, Mircea, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]