3,246 matches
-
of Kings and Magistrates (1649) and 1660, the year of the publication of the pamphlet The ready and easy way to establish a free Commonwealth, originates from the observation of the political crisis witnessed by England and from an inflamed polemic against the English Episcopal institution, from the refusal of the model of a hierarchized church, widely supported by the policy of the Stuart crown, and șo from the debate concerning the function of the binomial religion-liberty. Published anonymously în 1641
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
deal with the age-old issue of the reformation of the English church - intended aș a general Reformation of the ecclesiastical discipline - and originates from the protests which followed the London Petition of 1640 and were rooted în the remote anti-Episcopal polemic which dated back to the last decades of the 16th century. Therefore already from these first reflections, liberty is represented aș a ground which fosters religion, considered aș a space and discourse on tolerance, the government of God and not
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
of virtue, classically intended aș the guiding principle of the republican government, but especially for its antimonarchical role: the quotations taken from the Discorsi are interpreted în the light of a visible ideological overtone fomented by such themes aș a polemic against hereditary monarchy and the defense of Polybius's mixed government system. The reading of this unsystematic framework of recurrence indicates an attitude which does not aim at systematically reconstructing the web of the thought of the Florentine. The type
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
the English poet according to whom "The Englishman attended not at all to the Florentine's critique of priestcraft"36. The theme would require an extensive treatment: however în this circumstance, it is useful to remember how în the anticlerical polemic and even more în the attacks on "false religion" and on superstitious beliefs, Milton actually prefers to refer to other classics of his library, above all Lucretius, even though he shares with Machiavelli and the Italian civil culture (Dante, Petrarch
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
estetician, Mihail Dragomirescu era critic" (p. 15 în teză). Nu se va ocupa de "sistemul filosofic și estetic" al lui M. Dragomirescu, cum procedase încă din 1974 Dumitru Matei, predecesorul său, față de care (în teză) se diferențiază de fiecare dată polemic, de câte ori are prilejul (referințele sunt cenzurate în volum), cum o face și față de Titu Popescu (1973), Alexandru Tudorică (1981) sau Leonida Maniu (1983), alți monografiști ai subiectului, cu care Adrian Tudurachi nu are mai nimic în comun, în perspectiva critică
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
Zilele G. Călinescu" de la Onești din anul acesta a adus din nou în discuție eterna problemă a raportului dintre "generații" și a provocat, în mare, aceleași previzibile jerbe verbale. Discuția în cauză înseamnă de obicei, în România anului 2006, înfruntare polemică și discurs revendicativ. Există pe această temă o întreagă bibliografie de specialitate, mai ales franceză, dar ea rămîne ignorată cu superbie; cel puțin pînă acum, observăm mai ales vocația interjecțională a disputei, evocarea confuză și vagă de argumente literare pentru
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
bătălie pentru momentul când voi fi convocat - la somația preopinentului meu - în fața Comisiei de Onoare* a Uniunii Scriitorilor. Acolo, cu cărțile și articolele pe masă, voi spune ce am de spus. Astăzi, sunt optimist în mod programatic. Sau mai degrabă polemic. M-am săturat de veșnica nemulțumire a românilor ce se plimbă pe la televiziuni ori își dau cu părerea în presa scrisă. Ca niște primadone cărora nu le-a sosit trăsura la timp, o armată de băgători de seamă au reușit
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
de Monica și Virgil sunt, într-un fel, mărturia acestor iluzii, admirații, din înălțimea cărora au trebuit uneori să cadă, cu o vădită amărăciune". O "amărăciune" care e și un semn de lealitate. Cu toate că se admite a fi "mai puțin polemic", Gelu Ionescu izbutește a fi de cele mai multe ori suficient de convingător și în rezervele d-sale, prin seriozitatea tranșantă, nelipsită de căldură morală, cu care atinge subiectele spinoase. O tonalitate grav-analitică, asociată cu o expresivitate fluentă, "normală", fără abateri imaginative
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
trădează, în cititorul de profesie, pe teoretician, poartă același titlu, împărțit între o inițială luare de poziție și-o revenire: Fac traducțiile o literatură? Răspunsul, pe ton de q.e.d. va fi, previzibil, da. Vag didactice, de-un didacticism polemic, de fapt, și, în general, bine țintit, demonstrațiile lui Alexandru Mușina apără dreptul la liberă circulație al literaturii. Departe de-a asculta de doctrina (cam de-o seamă cu Introducția... lui Kogălniceanu) ,prin noi înșine", arta are nevoie, cît ar
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
vede. Provincialismul incult și țanțoș Cronicarul reia subiectul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” care se decernează anual la Botoșani (subiect consemnat și în numerele precedente ale revistei noastre la rubrica ). De data aceasta ne-a atras atenția un articol polemic din OBSERVATOR CULTURAL (nr. 400, din 24-30 ianuarie) intitulat „EminescuLL 2013”, semnat de un cristian. Tânărul prozator contestă, cu argumente, felul cum se acordă Premiul Opera Prima (cealaltă distincție care dublează premiul propriu-zis, Opera Omnia), principalul său reproș fiind legat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
pe care le-a iscat în rîndul celor însuflețiți de pudori confesionale, lui Dawkins nu i se poate tăgădui nervul combatant, atracția cărții fiind cu precădere de ordin speculativ, asta însemnînd că Dumnezeu: o amăgire nu e doar un tom polemic scris cu vervă gazetărească, dar pe deasupra e un volum în care polemica e însoțită de o diatribă veritabilă, lucru rarisim azi. Diatriba e acel act de agresiune făcut de pe o poziție care poate fi apărată cu mijloace savante, pe cînd
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
în ipostază de critic s-a impus, uimind printr-o masivă producție critică adunată în cărți și publicată în reviste, ca o personalitate de linia întâi în viața literară mult mai rapid. La aceasta a contribuit spiritul său pătimaș, justițiar, polemic, preocupat mereu să facă ordine, să consacre glorii, dar și să le conteste pe cele consacrate. Pus mereu pe gâlceavă, în orice împrejurare, mărturisit sau nu, simte nevoia de a avea ultimul cuvânt. Asta nu înseamnă că totdeauna e și
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
și mai târziu, convergența, în fine, a multor forțe în sensul descurajării unui proces al comunismului asemănător celui intentat după război nazismului, toate acestea sunt acțiuni cu mari implicații, văzute de Vladimir Bukovski din interior și înfățișate calm, fără îndârjire polemică. A trăit, a văzut, a luptat de o anumită parte, explică de ce și cum. Atâta tot. „De ce nu am reușit? În primul rând pentru că nu ni s-a permis. Lumea nu era pregătită să termine. Îmi amintesc că, în 1991
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]
-
privilegiază pînă la absurd, prin aparatul ei critic, această ipoteză, realizînd cu minuție maniacală un paralelism la milimetru între istoria din acei ani a Principatelor și reflectarea ei în romanul cantemiresc. Alții au afirmat că Istoria... ar fi o scriere polemică, ironică și că sensul ei de bază ar fi dat de lupta dintre cele două familii princiare românești ale epocii, Cantemireștii și Brâncovenii. Sau că ar fi o scriere „secretă”, periculoasă pentru autorul ei din punct de vedere politic, și
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Vladimir Tismăneanu). Într-un fel sau altul au constituit, pentru Ion Ianoși, repere intelectuale și, unii dintre ei, i-au oferit, câteodată, prin luarea unei poziții sau a alteia, motive de confruntare polemică. Dar cronica unei vieți are încă deschidere mai largă și încărcătură mereu mai dramatică. Apar către final, în legătură cu cei apropiați, vești rele. Boli, suferință, moarte. „Părinții noștri au murit de bătrânețe”, scrie memorialistul, ceea ce din nefericire nu se va întâmpla
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
bruiaj bazat pe resentimente, pe opinii tăioase care se contrazic în aceeași frază, pe terfelirea sau lăudarea unor (acelorași) artiști, în funcție de nevoile de moment ale demonstrației. E. Kessler s-a afirmat în peisajul media al anilor ’90, oferind o variantă polemică acidă la o critică de artă obosită, lipsită de opinii clare și complezentă.” Cronicarul n-ar fi acordat atenție cazului E. Kessler, dacă el nu ar reprezenta, într-adevăr, un fenomen întâlnit în toate domeniile artistice, de la literatură la film
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4026_a_5351]
-
el în Arhivele CNSAS fiind, cel puțin pentru cazurile tratate aici, exhaustivă), nici sub raportul argumentării (autorul dovedind o finețe logică aproape imposibil de contracarat și un extraordinar simț al nuanțelor), nici, în sfârșit, sub raport moral (cele câteva accese polemice neavând nimic nerezonabil și rămânând în permanență străine de orice eventuală suspiciune de parti-pris). La o primă vedere, demersul e, pur și simplu, convingător. Gabriel Andreescu a investigat minuțios o serie de cazuri de colaboraționism, real sau presupus, cu Securitatea
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
în posesie acum de o mină științifică bizară pentru cei care-i cunosc activitatea de cronicar. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că masca pedantă îi șade bine tânărului critic tocmai în măsura în care ea vine să-i credibilizeze discursul prin excelență polemic, pus permanent să înfrângă prejudecăți, când nu să caute de-a dreptul noduri în papură. Cel mai apropiat model al lui Mihai Iovănel, din unghiul corozivității interogative, dar și din încercarea de placare a științificului pe umoral, e Eugen Negrici
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
vedere moral este un personaj cu totul convingător, dar credem că în viața politică uneori trebuie să judecăm și politic, nu numai din punctul de vedere al sublimului să spunem moral. Și credem că NR are dreptul fără să vizeze polemic alte candidaturi, să lanseze un candidat în colegiul unde într-adevăr cu sprijinul lui Piedone, Dan Voiculescu a obținut peste 70%. Este deprimant, este dramatic, dar mi se pare că a nu candida, a sta deoparte reprezintă un act de
Neamțu cere să fie ales în colegiul lui Voiculescu judecând politic by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39602_a_40927]
-
filosofia frumosului, să-și piardă scorțoșenia și să-și ia avînt literar, culminînd cu considerațiile de morală, unde paginile sunt de-a dreptul de belles lettres. În plus, înrobit fiind de o umoare irascibilă, Schopenaheur nu-și poate înfrîna răbufnirile polemice, care cad pe neașteptate în mijlocul unor pagini a căror cumințenie analitică nu prevestește defel altercația. Așa se face că, din senin, împătrita antinomie a lui Kant e etichetată drept „prefăcătorie“ (p. 61), cu un termen pe care îl luăm ca
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
Georgescu, primul care o citise, și Ov. S. Crohmălniceanu. O cronică veninoasă a publicat J. Popper, de mult uitatul critic circumstanțial. De admirat la Marin Preda, să spicuiesc iarăși din acest mic epistolar, este dezarmarea într-o confruntare directă, aproape polemică, a unor politruci notorii ai epocii, ca Nicolae Moraru, care țineau morțiș să ,ideologizeze" literatura, atitudinea lui deocamdată nereceptivă față de orientarea dogmatică. Se conturează acum și rivalitatea cu Petru Dumitriu, căruia ,îi plăcuse grozav Moromeții. Atât." Cei doi critici, Paul
Marin Preda, îndrăgostit by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10045_a_11370]
-
friends) și deparazitate de vreun fel de tezisme, răspunsurile lui Codrescu se citesc sub o anumită tensiune a atenției și a încântării care le imunizează față de eventuale, vagi, prejudecăți dogmatice. În vreme ce întrebările lui Lazu vin asiduu, pasionat (și nu arareori polemic) replicile, ample, se succed pe oricâte claviaturi, disjuncte chiar, fără suportul predeterminat al vreunei ideologii. Deși subiectele devin adesea delicate (de la religie până la opțiuni politice), Codrescu își asumă riscul unor poziții constant imprevizibile, chiar șocante. Și totuși, niciodată scandaloase. Există
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
s-au implicat în dezbaterea culturală. Vasta materie este foarte bine sistematizată, autoarea lucrează cu documentele pe masă, nu o dată lăsându-le să vorbească singure. Comentariul ne apare ca al unui ghid extrem de informat, abținându-se în genere de la atitudini polemice și afirmându-și opinia personală în spiritul obiectivității numai atunci când consideră strict necesar. Ana Selejan alcătuiește și ne oferă o amplă antologie de articole integrale sau fragmentare profund semnificative. Cu minime excepții, ele n-au fost editate niciodată în volume
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
pe copertă, lipsa descrierii CIP a Bibliotecii Naționale Române, care să te lămurească ce variantă este corectă și, în genere, un aspect grafic modest, neplăcut ochiului. Expeditor: Mircea Dinescu Lansată la Tîrgul Gaudeamus, cartea de scrisori deschise, pătimașe, civice și polemice ale lui Mircea Dinescu se citește cu parti pris pentru expeditor. Acesta are, fără îndoială, vocația implicării în viața cetății, talentul de a spune lucrurilor pe nume și pe cel de a-i sfida pe “sfinții” zilei, fie ei președinți
Expeditor: Geo Bogza by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13255_a_14580]
-
afirmație a lui Andrei Pleșu din prefața Mass-Comediei - au fost gîndite sub forma capitolelor unei cărți. Mircea Vasilescu se plimbă, atent și plin de vervă, printre știrile din ziare, de la televizor sau de pe internet. Comentariul lui e unul ironic, subtil polemic și inteligent. Poate părea ciudat, dar citite acum, împreună, articolele au și mai mult haz. Cititorul descoperă portretul lumii românești în tranziție - tot lumea lui Caragiale: „În zilele noastre, renașterea «clasei de mijloc» - spune autorul într-un Cuvînt înainte - adică
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]