785 matches
-
au îmbrățișat. Tineretul generos și plin de aspirațiuni neînțelese dar firești era cu fața către acești roșii de la care aștepta oarecari minuni nedeslușite. Vecinica goană după un ideal pierdut în ascunzișurile viitorului. Deși din obârșie conservatoare, deși tatăl meu era polițai al guvernului conservator, de la întâile luni după venirea mea în București m-am aruncat în direcția opusă. Căutam lucrul nou. În pensionatul lui Ștefan Vellescu cu firma Institutul Eliade 6, am fost cel dintâi care am citit, fără a o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra pe dedesubt ca să sape pe cuconul Lascăr. Toate acestea au adus prăbușirea regimului conservator. Tatăl meu, care era atunci polițai la Brăila și factotum electoral, mi-a spus cum că fratele generalului Florescu, deputatul Alexandru Florescu, fusese trimis în turneu prin țară în preajma alegerilor din 1875. Tatălui meu i-a cerut ca să combată pe sub mână candidaturile lui Lascăr Catargiu pentru ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la marginea orășelelor moldovenești sau ale mahalalei bucureștene, în mai multe culegeri. Este o lume indistinctă, amestecată, de țărani necăjiți, păstrători ai vechilor obiceiuri, retractili în fața unor realități pe care nu le înțeleg, și de târgoveți ori mahalagii, mici funcționari, polițai, negustori, muncitori cu ziua, unii plini de ifose, alții trăindu-și cu simplitate dramele. Deși Ion Trivale sau Mihail Dragomirescu cred că pot descoperi originalitate și prospețime a viziunii în această proză, în realitate este vorba de o pastișă, mai
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
chivernisită care-i pune În evidență micile explozii tehnice, parcă involuntare - ambele, atribute ce se regăsesc, ridicate În rang, la Echenoz. Romanul susmenționat al lui Tony Duvert este un polar cu convențiile revizitate al cărui protagonist nu ratează uniforma de polițai, homosexual, desigur, ceea ce nu-l face decît mai simpatic. În altă parte, Duvert, În spiritul unui Louis Calaferte din Requiem des innocents (1952) notează realist, dar Într-un limbaj savuros, celinian, farmecul frust și șocant al copilăriilor de mahala. Dacă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a petrecut treaba asta? S. M.: În 1950. Locuiam pe atunci la Zorleni, pentru că tatăl meu era șef de gară acolo. Acolo, un cetățean, Țonea Ion, care a murit în 2013 la 87-88 de ani, a tras cu pistolul într-un polițai și imediat a fugit. C. I.: Cum s-a petrecut situația asta cu focul de armă? Povestiți-mi mai pe larg! S. M.: A fost oleacă de scandal cu niște cetățeni care n-ar fi vrut să dea cotele, sau cam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și de ce să întreb, ca să mă bată? Păi, cum să întrebi!? Că după proces, după ce ne-au condamnat, ne-au dus la grefieră și ne-au luat amprentele, că așa se făcea. Și era grefieră acolo o fetișoară frumoasă tare. Polițaiul ne-a zis: "nu vorbiți cu ea!" Dar eu, cât mi-a luat aceea amprentele, am întrebat-o: "ești gălățancă?" Polițaiul a văzut, probabil pe geam, în crucea mamii lui!, că atunci când am ieșit mi-a dat un picior în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la grefieră și ne-au luat amprentele, că așa se făcea. Și era grefieră acolo o fetișoară frumoasă tare. Polițaiul ne-a zis: "nu vorbiți cu ea!" Dar eu, cât mi-a luat aceea amprentele, am întrebat-o: "ești gălățancă?" Polițaiul a văzut, probabil pe geam, în crucea mamii lui!, că atunci când am ieșit mi-a dat un picior în fund că vreo săptămână m-a durut noada. Nu puteai întreba nimic, trebuia să-ți vezi de treabă că altfel era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care au venit (Pletea, Teodoru) și luați-vă banii pe 17-18 zile de concediu!" Eiiii, și Nicu Bădănac ne-a turnat pentru că el era casier. Și m-au chemat la Procuratură. Era procurorul Firuleasa și nu știu cum a venit, dar pe polițaiul care ne-a dus acolo l-am făcut prost: "Tovarășe procuror, cazul în speță nu poate fi judecat de un om ca ăsta". Și ne-a dat afară procurorul, apoi m-a chemat înapoi și mi-a dat dreptate: Da
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și consilierii - pârgarii, iar în afara acestora mai exista amploaiatul domnesc - uriadnicul, un dispunătoriu local și orânduitor al vieții locale, pe care Melchisedec îl identifica cu ceea ce se știe că era dregătorul domnesc, mai târziu ispravnicul, mai întâi un fel de polițai al târgului sau „căpitanul de târg" reprezentant al Scaunului, devenit apoi un fel de prefect al ținutului, omul care reprezenta puterea centrală, cu atribuții întinse și mari întinderi executive și de dispoziție. Numărul de funcțiuni amintite sunt găsite într-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
măsuri până la închiderea localurilor de la l la 3 luni, modelul de aplicare a amenzilor penale (de la 1000 la 10.000 lei pentru cei ce se sustrăgeau de la plata taxelor prevăzute), cine încheia procesul verbal de contravenție (primar, ajutor de primar, polițaiul). Infracțiunile la lege se judecau în primă și ultimă instanță la judecătoria locală de ocol. Senatul vota și el legea la 23 septembrie cu o majoritate de 74 voturi, contra patru, fiind promulgată la 5 aprilie și publicată în Monitorul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce vedea se întipăreau odată în creierul lui sănătos și pe fiecare zi se încredința că timpuri noi au sosit". În orașe efectele au fost și mai însemnate, completa redactorul. Neguțătorul, atât de oropsit și lăsat la bunul plac al polițaiului „țintuit cu urechea la stâlp în piață" și a-i arunca marfa „iama", a înțeles că se va îmbunătăți și soarta lui. O mulțime de negustori români supuși străini (sudiți) s-au lepădat de protecția străină. Iar despre învinuirile aduse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
drepturi depline la poșta rusească. Chiar eu am băut după ea. El. În fine, din vorbă în vorbă, am aflat că avem aceleași probleme, că pentru toți viața e scumpă, că pe toți ne fură magistrații și ne abuzează aceiași polițai șpăgălăi. Cu toții, indiferent de orientarea din pat (cu fața sau cu curul), suferim pentru Pițurcă și ne rugăm seară de seară să batem Olanda. „Noroc de Mircea Rednic, că a adus titlul pentru Dinamo...“, s-a trezit vorbind invitatul nostru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cap. Morții erau aproape toți goi și În descompunere. Unii din ei erau plini de sânge. În timpul acesta alții săpau alte gropi mai de o parte și camionul transporta mereu cadavre. De față era Primarul Totoescu XE "Totoescu" , Dr. Ghiorghiu, Polițaiul Botez și un oarecare Pavăl Agronomu care lua notă de câți se Îngroapă. Știu că la unii din morți s’au mai găsit și buletine... Dr. Ghiorghiu stătea și se uita. N’a examinat Îndeaproape pe niciunul șdintre evreiț... A
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Întâmplător pe acolo. După afirmații sale, a rămas În gară „până am verificat ultimul mort”, și numai după aceea a plecat la cimitir - iar acolo a găsit prima groapă „plină cu cadavre”: „Eu m’am dat cu primar și cu polițaiul deoparte și am discutat asupra gropilor care trebuiau făcute mai adânc, ca să nu se provoace vreo infecție În oraș. În timp ce discutam cu autoritățile (!) am văzut că la un moment dat din groapa ce era plină cu cadavre ieșia flăcări și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
în mâna legionarilor, care în cap cu primarul, ar fi șantajat și șantajează și azi pe evrei. O altă sursă de venituri ar fi fost creată în unele orașe, prin obligarea evreilor de a purta semne distinctive. Astfel, la Roman, polițaiul ar fi pretins dela evrei suma de 1 1/2 milion lei, pentru a-i scuti de această obligație. Neputând obține banii, polițaiul ar fi insistat ca măsura să fie aplicată evreilor, cu toate că atât primarul, cât și prefectul, erau contra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi fost creată în unele orașe, prin obligarea evreilor de a purta semne distinctive. Astfel, la Roman, polițaiul ar fi pretins dela evrei suma de 1 1/2 milion lei, pentru a-i scuti de această obligație. Neputând obține banii, polițaiul ar fi insistat ca măsura să fie aplicată evreilor, cu toate că atât primarul, cât și prefectul, erau contra. Credem că o anchetă generală, discretă și minuțioasă, făcută la toate Polițiile din Moldova ar scoate la iveală adevărata stare de lucruri în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Titi Dincă ar fi fost suficient la întregul car cu oale colorate!), PRO TV și Antena 1 s-au ferit ca dracul de tămâie să difuzeze clipul ce le explică românilor de ce nu trebuie să dea șpagă. Cum adică? Procurori și polițai corupți? Profesori și doctori șperțari? Baliverne, scorneli ale dușmanilor țării, palavre rostite de trădătorul Stolojan și de scufundătorul de flote Băsescu! În țara pesedizată, totul e calm, ordine și voie bună. La noi nu se dă șpagă. La noi se
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
firește, cotidianelor de la containere. Salutati-l1 Stadion. În timpul meciului, în pauze, personajul cu tururile lui de pistă, șui, marțial, mut, agitînd talanca gîfîită, luată, sigur, de la gîtul vreunui berbece. Dispărînd, cîteva minute, si reapărînd tot altfel, în travestiuri succesive: cioban, Irod, polițai, Napoleon, Mao, turc. Cine să-l bage-n seama?! Microbiștii, mii, oameni serioși, cu familie, veniți aici să facă treabă, să susțină echipa, nu să... La sfîrșitul meciului, făcîndu-și loc prin mulțime, cu geamantanul burdușit cu recuzita, țanțoș, vesel, cu
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
constatarea crimeloru, delicteloru și contraventiuniloru, și să predea pe autorii loru tribunaleloru însărcinate a-i pedepsi, conformiu art. 13 de mai susu. Capitolul ÎI DESPRE PRIMARI, AJUTORI DE PRIMARI, DESPRE COMISARI DE POLIȚIA ȘI SUB-PREFECTI Articolul 16 Comisarii de poliția, polițaii în orașele unde nu sînt comisari, iar în comunele, unde lipsescu și unii și alții, sub-prefectii și ajutorii, primarii și, în lipsa-le, ajutorii loru, voru urmări descoperirea contraventiuniloru politianesci. Ei voru priimi reporturile, denuntiarile și plangerile atingatore de contravențiunile politianesci
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
a face acolo procesele verbali necesarie precumu se va areta la capulu (r)despre judecătorii de instrucțiune. Capitolul IV DESPRE OFICIARII DE POLIȚIA, AUSILIARI AI PROCURATORULUI Articolul 46 Sub-prefectii și ajutorii loru, primarii și ajutorii loru, comisarii de poliția, si polițaii, oficiarii și sub-oficiarii de dorobanți și de gendarmi, voru primi denunțările crimeloru și delicteloru comise în locurile unde-și esercita funcțiunile loru obicinuitu. Ei voru caută să descopere crimele și delictele comise în circumscriptiunea loru, voru face procese verbali spre
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
a) tribunaleloru politianesci propriu dise în Bucuresci și în orașele unde asemeni tribunale se voru mai institui; ... b) politailoru, în orașele unde nu sînt tribunale politianesci propriu dise; ... c) sub prefectiloru, în comunele rurali; ... d) primariloru. ... § I Despre tribunale politianesci, polițai și sub-prefecti Articolul 141 Tribunalele politianesci, propriu dise, polițaii și sub-prefectii sînt singuri competinti a judeca: 1. Contravențiunile comise în comuna reședinței loru; 2. Contravențiunile comise în celelalte comune ale plasei sau ocolulu loru, cari nu sînt flagranți delicte și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
orașele unde asemeni tribunale se voru mai institui; ... b) politailoru, în orașele unde nu sînt tribunale politianesci propriu dise; ... c) sub prefectiloru, în comunele rurali; ... d) primariloru. ... § I Despre tribunale politianesci, polițai și sub-prefecti Articolul 141 Tribunalele politianesci, propriu dise, polițaii și sub-prefectii sînt singuri competinti a judeca: 1. Contravențiunile comise în comuna reședinței loru; 2. Contravențiunile comise în celelalte comune ale plasei sau ocolulu loru, cari nu sînt flagranți delicte și ai caroru autori sau marturi lipsescu din acele comune
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
Acțiunea în contra celoru ce au meseria de a ghici, de a spune viitorulu de a esplica visele; 7. Contravențiunile pentru cari partea reclamante cere daune interese de o sumă nedeterminată, sau care trece peste cinci-spre-dece lei. Articolul 142 Tribunalele politianesci, polițaii, sub-prefectii și primarii sînt în concursu competenți a judeca tote celelalte contravențiuni comise în circonscriptiunea loru. Articolul 143 Citațiunile pentru contravențiunile politianesci se voru face după cererea celoru în dreptu. Citațiunea se va notifică printr-unu aprodu sau altu functionaru
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
în lipsă de asemeni procese verbali și reporturi ori spre iutemeiarea acelora, după următoarea discuțiune. Nimeni nu va fi priimitu, sub pedepsa de nulitate, a proba prin marturi, peste cele sau în contra celoru coprinse în procesele verbali ale procurorului, sub-prefectului, polițaiului și primarului. Procesele verbali și reporturile acestoru oficiari de poliția nu potu fi atacate, în materia de contravențiuni, de catu după regulele procedurii falsului. Procesele verbali și reporturile celoru alți oficiari de poliția judiciară, voru pute fi desbatute prin probe
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
la seutintele date, în apelu de tribunalele judetiane sau de tribunalele corecționali propriu dise. Articolul 174 Ministeriulu publicu și părțile voru pute, fiindu casu, să facă recursu pentru cașare în contra sentinteloru date, în ultimă instanță, de tribunalele politianesci, de sub-prefecti, polițai sau primari, ori în contra sentinteloru date în apelu de tribunalile corecționali sau de tribunalile judetiane. Recursulu se va face după formă și în terminile ce se voru prescrie mai josu. Articolul 175 La inceputulu fiecărui trimestru, tribunalele politianesci, sub-prefectii, polițaii
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]