1,123 matches
-
sus, stilul eliptic al textului unui haiku eludează Însă universul discursului, contextul, situația evocării. Laconismul implică În primul rînd faptul că starea de fapt, emoția declanșatoare atît a revelației, cît și a dorinței de a scrie a autorului, nu este pomenită ci, mai curînd, este ascunsă cu premeditare. Deși folosește un limbaj evocativ, acesta este văduvit de tot ceea ce contextul situațional i-ar fi putut adăuga completîndu-l și Înglobîndu-l. Haiku-ul este un țipăt evocator surdinizat prin omisiunea firească a tot
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
locale ale fiecărei comunități etnice și culturale. Prima orientare argumentează renunțarea la kigo prin faptul că el ar fi mai curînd manifestarea unei caracteristici proprii doar spiritului japonez care Împiedică universalizarea haiku ului. La aceasta adaugă diferențele climatice și culturale pomenite mai sus, cît și faptul că sensibilitatea omului contemporan a devenit una citadină care nu mai este atît de impresionată de fenomenele naturale, așa cum și civilizația actuală nu mai este afectată de vicisitudinile vremii pe care le resimțeau atît de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Filocalia..., vol. III, p. 240) „Iar despre credință și despre fapte, voi spune pe scurt: ca fapte trebuie să avem fiecare pe cele scrise, după ceata sa. Iar credință pe cea drept măritoare, pe care am primit-o de la sfinții pomeniți mai înainte, ca împreună cu ei să dobândim veșnicia, prin harul și iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 178) „Dar nici nu poate fi numit credincios cu adevărat cel ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ne privește prea mult când au fost ele, odată ce nu vin din adevăr; căci fără îndoială că acelea care n-au existat sub Apostoli nu pot să vină din adevăr. Dacă ar fi existat atunci, ar fi fost și ele pomenite, ca să fie și ele pedepsite; într adevăr, cele ce au fost pe vremea Apostolilor au fost osândite fiecare după numele ei. Așadar, fie că sunt tot acelea care erau mai rudimentare în timpul Apostolilor, iar acum sunt întrucâtva mai rafinate și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
era o imprudență. Către sfârșitul poemului, pentru ca troienii să poată strânge de pe Ida lemne pentru rugul lui Hector, Priam îi cere lui Ahile un armistițiu de câteva zile. La fel de neprevăzător a fost și un alt fiu al lui Priam, deja pomenitul Licaon, fiul Laotoei. Acesta, într-o noapte, lucra în livada părintelui său, tăind ramuri de smochin, ca să facă o loitră 39 de car, când Ahile, care bântuia pe acolo, a dat peste el și l-a luat prizonier, apoi l-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fără să califice restul înfățișării lui. Poate îi va fi avut într-adevăr frumoși. Sunt sigur că, oricât de frumoși, nu semănau cu cei ai lui Ahile. Și acum, înainte de a arăta mai îndeaproape natura relației lui cu Ahile, trebuie pomenite și cele câteva comparații legate de Patrocles. Când luptă cu Sarpedon, cei doi par vulturi care se bat, țipând amarnic, în vârful unei stânci. Iar când luptă cu Hector, vedem întâi cum se înfruntă sălbatic, tot undeva sus, în piscul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
era o imprudență. Către sfârșitul poemului, pentru ca troienii să poată strânge de pe Ida lemne pentru rugul lui Hector, Priam îi cere lui Ahile un armistițiu de câteva zile. La fel de neprevăzător a fost și un alt fiu al lui Priam, deja pomenitul Licaon, fiul Laotoei. Acesta, într-o noapte, lucra în livada părintelui său, tăind ramuri de smochin, ca să facă o loitră de car, când Ahile, care bântuia pe acolo, a dat peste el și l-a luat prizonier, apoi l-a
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fără să califice restul înfățișării lui. Poate îi va fi avut într-adevăr frumoși. Sunt sigur că, oricât de frumoși, nu semănau cu cei ai lui Ahile. Și acum, înainte de a arăta mai îndeaproape natura relației lui cu Ahile, trebuie pomenite și cele câteva comparații legate de Patrocles. Când luptă cu Sarpedon, cei doi par vulturi care se bat, țipând amarnic, în vârful unei stânci. Iar când luptă cu Hector, vedem întâi cum se înfruntă sălbatic, tot undeva sus, în piscul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
unele dintre aceste denumiri a fost un personaj numit Vatel, șeful chelnerilor domnului de Condé, marele comandant francez din Războiul de Treizeci de Ani. Acesta avea o reședință la Chantilly, unde invita scriitori (Boileau, Racine) și le oferea produsele culinare pomenite mai sus, care au devenit apoi bine cunoscute în bucătăria franceză. marmeladă Sensul acestui cuvânt este „pastă alimentară obținută prin fierberea unor fructe proaspete, la care se adaugă zahăr“. Originea sa îndepărtată o găsim în gr. melímelon „măr dulce“, format
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
papalității contra ortodoxismului bizantin. Baza etnică autohtonă era cea evoluată din substratul tracic (alături de etniile tracoromană, traco-slavă, traco-iliro albaneză), substrat îndeaproape înrudit cu mediul ugro finic, scito-sarmatic și mongolo-tătaro-turcic din care s-au revărsat mai multe valuri migratoare. După imigrația pomenită vor urma cumanii, tătarii. Înainte de această dată, cronica vechilor ruși menționează două valuri succesive de populație turcică în timpul împăratului Heraclius (610-641): unul al hazarilor numiți bulgari, altul al ungurilor albi: „Când poporul slav locuia, cum am mai spus, la Dunăre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
istoriei limbii prezintă importanță faptul că N. Densusianu caută o explicație pentru coincidențele lingvistice din spațiul euro-afro-asiatic, explicație pe care o găsește, înfruntând teoria arborelui genealogic, în baza lingvistică pelasgă a acestui spațiu. Unitatea limbilor romanice, și a întregului spațiu pomenit, nu se datorează latinei clasice care ar fi fost dusă de romani în teritoriile cucerite. Această unitate se datorează continuității pe spațiul euro afro-asiatic, în perioada premergătoare cuceririlor romane, a limbii barbare pelasge, care cuprindea și vechiul teritoriu al peninsulei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și tăblia mesei; în primul rând, ea este fieful preparatelor culinare din fructe de mare, dar în Canton s-au inventat și rața cu Cinci Arome, și porcul dulce (dulcele este specific acestei tradiții). În afară de aceste patru mari tradiții, merită pomenită și bucătăria regiunii Hunan; păsările au aici o savoare deosebită: marinate îndelung cu sare, miere și mirodenii (dintre care nu lipsește coaja de mandarină), ele sunt apoi afumate deasupra unui foc de coji de nucă și, la sfârșit, carnea este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a pomenit, în De Agricultura, una dintre cele mai populare plăcinte din vremea sa: placenta, care seamănă foarte mult cu plăcinta noastră de brânză. În consecință, credem că Radu Anton Roman ar fi trebuit să menționeze, printre „depunerile“, „aluviunile“ anterior pomenite, și pe aceea adusă de ocupația romană a Daciei. Și din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
diversificarea culinară a ingredientului numit mămăligă? De parcă ar fi rămas definitiv cantonate în munți, la stână, preparatele noastre din fiertură de mălai nu iubesc diversitatea, primind la sânul lor românesc doar brânzeturi carpatine; există puține excepții (în afară de plăcinta mocănească, deja pomenită, ar mai fi mămăliga pe fructe ori ghiveciul pe mămăligă, astăzi, din nefericire, pe cale de dispariție, dacă nu cumva deja pierdute) care confirmă regula. Nu putem decât să ne închipuim cum, în cadrul transhumanței, ciobanul vindea brânză ca să cumpere mălai, iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nimic...și cum stai așa prostit colea, lângă scaun (Băiatu arată scaunul de lângă el, cu un gest firesc, pe care domnul Nisipoiu l-a primit cu o înclinare tot atât de firească a capului)... cum stai așa prostit, odată te-ai și pomenit, că te-a cuprins... te zbați... ea te potopește cu gura și se împinge în tine și te împinge (Băiatu arată către pat) că om ești [...] Ce să facă acum bietul băiat ?...110 Elocvența se dovedește izbăvitoare și în cazul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o dimineață lungă împreună cu dosarul principal. Tocmai îmi făceam o cafea, când sună telefonul. Am răspuns: — Da? — Sunt Russ. Am găsit-o pe Sally Stinson. Ne vedem într-o jumătate de oră pe North Havenhurst, la numărul 1546. — Alerg! • • • Adresa pomenită era un bloc în stil spaniol: pereții din ciment văruit erau în formă de turnulețe ornamentale, iar balcoanele erau acoperite cu pânză decolorată de soare. Câte o alee ducea la fiecare ușă de apartament. Russ aștepta lângă cea din capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
influența a fost mult prea mare. Deci amândoi erau la terapie acum. - A spus că prezența lui Weir a creat un veritabil sindrom Stockholm în mințile noastre. Știți despre ce e vorba? Rhyme răspunse că era în temă cu afecțiunea pomenită, care dezvoltă relații strânse între ostatici și răpitori, ajungându-se uneori la simpatie și chiar iubire. - Când l-ai văzut ultima oară? întrebă Sachs. Acum că testul practic se terminase, abordase o ținută mai puțin riguroasă - o pereche de jeanși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Întregime fictive, sau ceva de genul acesta. De data aceasta, pare a se impune o altfel de declarație auctorială. Aproape tot ce se petrece În povestea de față este bazat pe surse reale. Cu o unică excepție importantă, toate personajele pomenite au fost persoane reale. Citatele din cărțile, piesele, articolele, scrisorile, jurnalele lor conțin propriile lor cuvinte. M-am folosit Însă de licența proprie romancierului pentru a pune În pagină ceea ce au gândit, ce au simțit și ce și-au spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Sprâncenele lui erau atât de lungi, că le-ai fi putut pieptăna. De la bun început ne-a pus în temă în legătură cu cariera lui. De la București, prin Sofia și Budapesta, ajunsese până la Viena, ca bucătar-șef foarte apreciat. În treacăt, erau pomenite numele unor hoteluri de lux din alte orașe. În Zagreb sau Szeged susținea că a fost bucătarul personal al unui conte croat sau ungur. Până și hotelul vienez Sacher a fost pomenit drept carte de vizită a carierei sale în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de pe Rather Broich mi-a oferit, timp de ani întregi, casă și masă ieftine, pot să spun că, până la reforma monetară și chiar și după acest eveniment care avea să schimbe totul, micul meu dejun s-a compus, neschimbat, din pomenita supă de griș cu lapte, două felii de pâine intermediară, un boț de margarină și - când aprovizionarea s-a mai schimbat - din magiun de prune sau brânză topită cu consistență de cauciuc. Câteodată, duminica ori cu regularitate la marile sărbători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
XIX-lea. Sunt bine cunoscute eseurile În care glosează despre peisaje și teme tipic spaniole, dar a excelat și În romane, memorii și piese de teatru. Azotea. Acoperiș În formă de terasă. Bazaconii. Nume sub care sunt cel mai adesea pomenite În Spania Proverbele pictorului Francisco de Goya, gravuri În acvaforte realizate Între 1816 și 1823. Inițial, mapa urma să cuprindă 25 de gravuri. Academia de San Fernando a editat 18 planșe În 1864, iar revista „L’Art“, alte 4 În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
superioară și coadă scurtă va fi În cele din urmă sacrificat, adică vezi povestea cu vîrsta inocenței, omenirea adultă sălbăticită și așa mai departe, animalul fiind omorît În mod atroce inițial În paginile Muzeului Negru, mai tîrziu În tembeloida deja pomenită Atracție fatală, Încît atunci cînd fetița-blondă-cîștigătoare-de-premii-de-biobotanică (depășind o concurentă cu mult mai dotată, ce fiersese o pisică Într-un agent cumva chimic) Își găsește animalul de casă lat pe carpetă, te poate apuca un sughiț animalic sau crampa rîsului deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a fost respins. Din fericire, pentru că dacă s-ar fi adoptat, n-ar mai fi rămas din SRI decît femeia de serviciu, cu mătura ei cu lunetă. România liberă ne expune conferința de presă ținută la sediul instituției mai sus pomenite. La un moment dat a fost pusă Întrebarea „Ce se Înțelege prin societăți comerciale ale SRI-ului?” A răspuns directorul adjunct. „O fermă agricolă pe care-am preluat-o pentru a asigura hrana studenților noștri.” Dacă ferma agricolă va produce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
același paragraf despre „comensurarea acelui șantaj exercitat Împotriva celui desemnat de popor” (știți ce-a desemnat poporu-n urnă). Ei bine, numai două sau mai multe mărimi (nu neapărat prezidențiale) pot fi măsurate cu aceeași unitate de măsură, or, șantajul sus pomenit fiind unul singur, se găsește matematic În imposibilitatea de-a fi comensurat. Poate-i vorba de comesean, comemorație, comensualism (formă de relații Între două plante sau animale În care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt (din germ. Kommensalismus). Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
compacți ce-au luat-o Înaintea sîrbilor din gară În privința modificării trăsăturilor celor doi, fusese tot o problemă de estetică, cu deosebire a nasului de oameni ce lucrează subversiv cu intelectul, desfăceau, pe la unsprezece noaptea, o conservă de pește lîngă pomenita fîntînică din perimetrul staniței Dunav. FÎntînica n-avea apă. Privind În jur, unul dintre ei a remarcat Îngrijorat străzile pustii. Replica partenerului de conservă s-a dovedit a fi pe măsura evenimentelor ce-aveau să vină: ei și, doar sîntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]