61,812 matches
-
multe alte bunătăți au fost asortate și servite cu un vin românesc sau o bere nemțeasca. Pe scena din piață Primăriei, a urcat grupul de dansatori din Croația, după care a urmat România cu un grupaj de melodii și dansuri populare. Solista care a încântat auzul cu vocea ei plăcută, nu a fost alta decât o mică domnișoara de 13 ani, Maria-Ines Păun. Născută în Spania și domiciliată de curând în Germania, vocea Mariei-Ines Păun a răsunat cu putere pe scena
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
Maria-Ines Păun. Născută în Spania și domiciliată de curând în Germania, vocea Mariei-Ines Păun a răsunat cu putere pe scena festivalului impresionând întreaga audiență. Am întrebat-o pe Maria-Ines Păun cine a învățat-o să cânte atât de frumos melodiile populare în limba română și mi-a mărturisit: „Nu m-a învățat nimeni. Am facut asta, singura. Am vrut să aduc o bucurie românilor de la festival!“ Și într-adevăr artista în vârstă de numai 13 ani, a reușit să miște nu
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
El a scris poezii de dragoste, poezii cu temă socială și politică, specifice epocii lui, apoi în sec. al XVI-lea poetul clasic al Divanului, Helaki, a reprezentat poezia Divanului clasic otoman. Apoi, în sec. al XVII-lea poezia publică populară care a urmat tradiției sufi a adus pe scena din România mestreli care cântau la instrumentul popular denumit saz, improvizând adeseori muzică și poezie. Printre cei mai celebri menestreli ai vremii se numără Kazak Abdal, Kul Mehmet și Öksüz Așık
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
sec. al XVI-lea poetul clasic al Divanului, Helaki, a reprezentat poezia Divanului clasic otoman. Apoi, în sec. al XVII-lea poezia publică populară care a urmat tradiției sufi a adus pe scena din România mestreli care cântau la instrumentul popular denumit saz, improvizând adeseori muzică și poezie. Printre cei mai celebri menestreli ai vremii se numără Kazak Abdal, Kul Mehmet și Öksüz Așık, iar ca forme literare avem bozlav (elegii), Destanlar / Göç Destanları (poeme epice), Türküler (cântece populare), etc. Acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
la instrumentul popular denumit saz, improvizând adeseori muzică și poezie. Printre cei mai celebri menestreli ai vremii se numără Kazak Abdal, Kul Mehmet și Öksüz Așık, iar ca forme literare avem bozlav (elegii), Destanlar / Göç Destanları (poeme epice), Türküler (cântece populare), etc. Acest gen de poezie publică, sufi, recitată de menestreli chiar și în zilele noastre, mai dăinuie ca o tradiție și astăzi în Anatolia, deși nu este atât de cunoscută, așa cum ar fi, de exemplu, poezia modernă. Acești poeți pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
noiembrie 2014, ora 18.00, spectacolul „Creștini în Europa” va avea loc la Cahul și, respectiv, Orhei, unde iubitorii de muzică, istorie și film vor avea fericitul prilej de a se reîntâlni cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” a Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu. Pe scena vor evolua îndrăgiții artiști de pe ambele maluri ale Prutului: Mioara Velicu, Margareta Clipă, Daniela Condurache, Dinu Iancu Sălăjanu, Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
Stoianov, precum și grupul instrumental “Crai nou”, cu mult îndrăgitul interpret Nicolae Furdui Iancu. Urmează un spectacol de zile marila Casă de Cultură din Cimislia, în ziua de 26 noiembrie, ora 18.00, cu instrumentiștii și soliștii renumitei orchestre de muzică populară „Folclor” cu Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici, din Chișinău, condusă de maestrul Petre Neamțu și îndrăgiții artiști Ana Cebotari,Silvia Goncear, Maria Sarabaș, Zinaida Bolboceanu, Suzana Popescu, Nicolae Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău, Ana Tabac, Prezentator - Victor Stahi și
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
de 20 de biserici anual. În Norvegia doar 2% din populatie merge la biserică cu regularitate. În 2012 Parlamentul Norvegiei a desființat Biserică Luterana că biserică de stat și i-a schimbat numele din Biserică Luterana a Norvegiei în Biserică Populară a Norvegiei. În prima decadă a noului mileniu Biserică Catolică din Franța a construit 20 de biserici și a închis 60. În contrast, în Statele Unite au fost construite 5000 de biserici între 2000 și 2010, cu toate că, în aceași perioda de
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
Cronica, ce apărea la Baia Mare, publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate. Din anul 1955
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Am fost rugat să vorbesc la acest eveniment, m-a sunat doamna Maria Oprea, cea mai mare poetă a poeziei populare din România. Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică. Trăiește în Țara Zarandului ca o preoteasă dacică, poemele sale sunt
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
ne întoarcem cu fața spre icoanele din care am primit Binecuvântarea și Legile strămoșilor. Destinul poetei Maria Oprea este împletit de ursitoare cu destinul României, așa cum lumina se împletește cu ea însăși până ajunge propria sa aură. Poeta și eroina populară din Apuseni îi este României și sieși, cântecul din Duhul lui Dumnezeu. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! Laurian Stănchescu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
INTERVIU ILEANA OCOLIȘAN BABA Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește Una dintre îndrăgitele interprete de muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
însoțesc și în prezent, dar și despre valorile artistice actuale și tezaurul folcloric de care dispunem în momentul de față. Ați crescut și copilărit în Toracul natal. Se spune că în anii aceia, pe scena muzicală cântau artiști de muzică populară românească din Banat. Prin ce era Toracul așa de deosebit? - Așa este. Am avut fericita ocazie să mă profilez și să mă formez în cadrul S.C.A. „Flacăra” din Torac, cântând acompaniată de vestita orchestră „Lira”, condusă de și mai vestitul
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
muzicale? - Să spun sincer, încă de mică, ascultând glasul duios al mamei, Nușca, care ne-a alintat pe Anișoara și pe mine cu cele mai frumoase cântece, începând cu cele de leagăn, mai târziu, cu cântece pentru copii, apoi cântece populare românești. Ea m-a învățat și apostolul, pe care l-am „citit” în timpul sfintei liturghii, duminica și de sărbători, împreună cu regretata Lia Baloș, fiica preotului Todor Baloș. Participarea la oficierea liturghiilor m-a ajutat prin anii ’90, în calitate de redactoare muzicală
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
redactoarea programului muzical. Cum vedeți astăzi tezaurul românesc? De ce dispunem? - A fi redactor muzical este foarte interesant și plăcut. Trebuie să ai idei, să fi inventiv și să oferi ascultătorilor muzică plăcută urechii. Am redactat emisiuni variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe toți laolaltă, nu le oferim tuturora prilej de a se exprima și nu le oferim aceleași condiții. Sunt convinsă că un artist muzical român simte mult mai profund muzica populară românească decât un muzician de o altă naționalitate. Și în această ordine de idei, mă întreb ce se întâmplă cu Orchestra „Rapsodia bănățeană”, dirijată de înzestratul muzician Eugen Cinci, care, în mai multe rânduri, a dovedit profesionalism, componenții ei fiind
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
selectă, aparținând tuturor genurilor. Dacă gustul este deja format nu va dăuna nici muzica transmisă de unele posturi de televiziune sau prin Internet. E un tribut pe care îl plătim dezvoltării tehnico-tehnologice, deși sunt sigură că și concertele de muzică populară își păstrează și în continuare farmecul. Considerați că Festivalul de Folclor de la noi este păstrător și promotor al tradiției autentice din satele noastre românești? - Aceasta este o întrebare mai dificilă. Problema soliștilor care evoluează în concurență a fost, în general
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
și promotor al tradiției autentice din satele noastre românești? - Aceasta este o întrebare mai dificilă. Problema soliștilor care evoluează în concurență a fost, în general, rezolvată, în sensul că toți soliștii sunt acompaniați de aceeași orchestră. Dacă vorbim de orchestrele populare din satele noastre, remarcăm că deja de câțiva ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
acompaniați de aceeași orchestră. Dacă vorbim de orchestrele populare din satele noastre, remarcăm că deja de câțiva ani aceeiași instrumentiști apar și cântă la festivaluri în mai multe orchestre din diferite localități. Una dintre excepții o constituie orchestra de muzică populară din Torac, condusă de Doru Ursu, care se prezintă în mod onest, cu forțe proprii. În trecut, fiecare orchestră a evoluat doar cu membrii ei. Acum, însă, spre regretul nostru, în aproape toate orchestrele circulă aceiași instrumentiști ambulanți, orchestrelor respective
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
a fotografiilor, eu fiind convinsă că fotografia, alături de biografie, completează personalitatea artistică a fiecăruia. Câți interpreți ați cuprins în carte și care este menirea unui asemenea lexicon? - Publicația cuprinde în jur de 200 de nume, personalități care au creat muzica populară românească la Radio Novi Sad timp de 60 de ani. Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile noastre, care au cules, valorificat, completat fonoteca acestei instituții, îmbogățind și păstrând patrimoniul muzical al românilor din Voivodina. Înregistrările realizate în studiourile Postului de Radio
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
termină în satul natal, Școala Normală la Vârșeț și Școala Pedagogică Superioară la Zrenianin, Despărțământul educație muzicală. A fost membră a S.C.A. „Flacăra” din Torac, a cântat împreună cu sora ei, Anișoara, în perioada de aur a Orchestrei de muzică populară „Lira”. A participat cu Anișoara la Festivalul de Muzică Populară de la Uzdin și la Festivalul de Muzică Ușoară „Tinerețea Cântă”, tot de la Uzdin. O perioadă importantă din viața artistică a Ilenei a fost cea petrecută la Vârșeț, „orașul tinereții ei
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Pedagogică Superioară la Zrenianin, Despărțământul educație muzicală. A fost membră a S.C.A. „Flacăra” din Torac, a cântat împreună cu sora ei, Anișoara, în perioada de aur a Orchestrei de muzică populară „Lira”. A participat cu Anișoara la Festivalul de Muzică Populară de la Uzdin și la Festivalul de Muzică Ușoară „Tinerețea Cântă”, tot de la Uzdin. O perioadă importantă din viața artistică a Ilenei a fost cea petrecută la Vârșeț, „orașul tinereții ei”: a cântat în Corul Școlii Normale, dirijat de profesorul Coriolan
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
A lucrat și în învățământ - la Școala Elementară din Stanišić, localitate pitorească de lângă Sombor. La Radio Novi Sad a venit în anul 1973. În același an a realizat primele imprimări sonore. A susținut concerte prin țară cu Orchestra de muzică populară a Postului de Radio Novi Sad. În anul 1977 a evoluat la manifestarea cultural-muzicală „Zilele Culturii Voivodinei la Roma”, cu S.C.A „Maxim Gorki” a rutenilor din Novi Sad. Numele Ilenei este trecut în „Muzički brevijar Novog Sada”, semnat de
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]