1,619 matches
-
venerează dreptul tuturor popoarelor de a se dezlănțui fără rezerve. Destinat unui mare viitor în perspectiva naționalismului romantic și apoi al extremei drepte antidemocratice, Volksgeist-ul, spiritul poporului, constituie în ochii săi singura valoare imperativă. Interesant este faptul că această filantropie populistă nu l-a împiedicat pe Herder să rămînă fidel prejudecăților inega-litare ale epocii sale. El aderă la teoria climatelor a lui Montesquieu și crede în superioritatea genetică a anumitor grupuri chiar dacă obiectează față de conceptul de rasă, fiindcă, dacă îi neagă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea este marcată de o filozofie și o sociologie dualistă ce subliniază contrastul dintre comunitate, considerată naturală și binefăcătoare și o societate modernă socotită ca fiind dezumanizată. Această opoziție este mai evidentă bineînțeles la populiștii ruși ai anilor 1840. O regăsim apoi la Tönnies în de-ceniul 1880-1890, sub aspectul unei opoziții dintre comunitate (Gemeinschaft), născută dintr-o voință naturală (Wesenwille), și societate (Gesellschaft), percepută ca produsul artificial al unei voințe raționale exterioare (Kürwille). Și în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
urma o traiectorie facțioasă, va face campanie pentru generalul Boulanger în 1887 și apoi va încerca în 1899 să-l antrenze pe generalul Roglet într-un marș pe Elysée în numele unui proiect republican antiparlamentar, Déroulède contribuie la formarea unui sentiment populist al națiunii care transcende politica. "Arca sfîntă"281, care este armata pentru adepții patriei tradiționale, va înceta încetul cu încetul de a mai fi respinsă de către susținătorii națiunii cetățenești, "naționalismul militar" fiind și-așa destul de ridicol, împodobit cu haina tricoloră
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
hegemonia prin provocarea de reacții separatiste în rîndul celorlalte naționalități. Cel de-al doilea se înscrie în strategia de reconversie politică și xenofobă a membrilor elitei comuniste care, în Iugoslavia, în URSS și-n alte părți mizează pe acest artificiu populist pentru a-și păstra locul. Intervine apoi, în al treilea rînd, intriga clasică a intelectualilor care, copleșiți de tulburarea înconjurătoare, folosesc ocazia pentru a ocupa locuri conducătoare în perspec-tiva noii stări de lucruri, ignorînd faptul că alții vor plăti pentru
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
îngrijorare în Voievodina și la Kosovo, regiuni al căror statut de autonomie în sînul Republicii Sîrbe părea pe drept cuvînt amenințat. Îngrijorarea va crește cînd, în 1987, Milosevic îi înlătură pe opozanții săi din cadrul Ligii comuniștilor și obține o consacrare populistă triumfală în contextul unei manifestații a sîrbilor din Kosovo care-l aclamă ca pe un Vozd (ghid, șef militar) și apoi cînd acesta accede la puterea supremă în toamna lui 1987, prin mijlocirea unui fel de puci din sînul partidului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a se orienta spre naționalism. În Slovenia, președintele Milan Kucan ratează ocazia care i-ar fi permis în 1990-1991 să devină erou al independenței. În Slovacia, fostul responsabil al Tinerilor comuniști, Vladimir Meciar, face un joc dublu utilizînd o frazeologie populistă analoagă celei a lui Milosevic fără a renunța însă la stilul autoritar dobîndit în anii săi de formare. În România, Ion Iliescu, care reprezintă tipul desăvîrșit al fostului nomenclaturist pus pe tușă, se erijează acum în mielul democratic și în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lui E. Sue, sunt adesea niște "simulacre" ale realului, aranjate conform unor scheme narative idealizatoare: "În această privință, critica marxistă a adus o contribuție esențială, divulgând caracterul mistificator al iluziei romanești. Ocupându-se de Misterele Parisului, celebru best-seller al literaturii populiste de la jumătatea secolului trecut [secolul al XIX-lea, n. n.], Marx și Engels au demonstrat că romanul disimulează o tendință conciliatoare față de sistemul dominant al relațiilor de clasă sub o retorică a filantropismului social. Caracterul reformist și mic-burghez al operei lui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
granițele pe care ni le hărăzește firea în decursul feluritelor ei manifestări istorice". Doar ce pierduserăm Basarabia și nordul Bucovinei; în acest context, apelul la independență al liberalilor și al țărăniștilor nu era trădare de patrie, nu era nici gest populist, ci semn de patriotism. Din păcate, Călinescu își ia foarte în serios rolul de șef al unor organe de propagandă și comite acte dezonorante pentru un intelectual de talia sa. Regretabilă este prestația sa ca jurnalist trimis la procesele intentate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a vechilor mahalale, care revendică un tratament nou. De altminteri, trebuie subliniat că, pe măsura urbanizării, locul acestora îl iau, ca și în Capitală, dar mai tîrziu decît acolo, „cartierele democrate”, muncitorești (Cartierul C.F.R., de pildă), formulă impusă de discursul populist al epocii postbelice, menită să facă uitată denumirea anterioară, orientală, dar, în absența fondului care să ateste progresul, ea n-a prins, din contra, sunînd pretențios, se preta ironiei. Comparația din versul „Prin măhălăli mai neagră noaptea pare...” nu-i
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Colecția CIVITAS 24 Cas Mudde are un doctorat la Universitatea din Leiden și predă la Departamentul de Relații Internaționale al Universității din Georgia. Cartea sa cea mai recentă, Populist Radical Right Parties in Europe (2007), a câștigat Premiul Stein Rokkan și Premiul pentru Excelență Academică decernat de Revista Choice în 2008. Cristóbal Rovira Kaltwasser are un doctorat la Universitatea Humboldt din Berlin, a lucrat pentru United Nations Development Programme
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1951-2011) (c) The Syndicate of the Press of the University of Cambridge, England CUPRINS Cuvânt-înainte (Daniel Șandru) 7 Prefață 11 Capitolul 1. Populismul și democrația (liberală): un cadru de analiză (Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser) 15 Capitolul 2. Partidele populiste din Belgia: un exemplu de hegemonie a democrației liberale? (Sarah L. de Lange și Tjitske Akkerman) 55 Capitolul 3. Populism și democrație. Cazul Partidului Canadian al Reformei (David Laycock) 83 Capitolul 4. Republicanii Cehi (1990-1998): un outsider populist într-o
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2. Partidele populiste din Belgia: un exemplu de hegemonie a democrației liberale? (Sarah L. de Lange și Tjitske Akkerman) 55 Capitolul 3. Populism și democrație. Cazul Partidului Canadian al Reformei (David Laycock) 83 Capitolul 4. Republicanii Cehi (1990-1998): un outsider populist într-o democrație în consolidare (Seán Hanley) 119 Capitolul 5. "La naiba cu instituțiile voastre corupte!": Andrés Manuel López Obrador și populismul în Mexic (Kathleen Bruhn) 149 Capitolul 6. Populismul la guvernare: cazul Austriei (2000-2007) (Franz Fallend) 189 Capitolul 7
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Rovira Kaltwasser) reprezintă nu doar un foarte bun prilej pentru a evalua stadiul cercetării acestei teme la nivelul comunității autohtone de științe sociale și politice, ci și o foarte utilă ocazie de a identifica un cadru de analiză a fenomenului populist la nivelul sistemului nostru politic. Ca atare, prin traducerea, editarea și publicarea acestui volum în spațiul românesc, Editura Institutul European își asumă, așa cum a făcut-o în nenumărate rânduri până în prezent, o contribuție esențială nu numai la dezvoltarea cercetării politologice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democrație din perspectivă transregională și proiectând-o într-un context teoretic integrat, ceea ce permite o "vizualizare" a fenomenului nu doar la nivel național, prin intermediul studiilor de caz, ci și în plan internațional ori la nivel subnațional. Evoluțiile prezente ale fenomenului populist, atât în spațiul sud-american, căruia, pe filon socio-economic mai ales, pare să-i fie specific, cât și în cel european, unde cunoaște forme interesante, implică recalibrarea raportărilor teoretico-politice și sociologice în sensul depășirii obișnuinței de a plasa prezența sa empirică
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în condițiile în care (dincolo de momentele electorale, atunci când populismul socio-economic își face simțită prezența cu acuitate) în societatea românească actuală rămâne prezentă, fie numai într-un stadiu recesiv, o predispoziție deopotrivă culturală și ideologică pentru cântecul de sirenă al mirajului populist. Odată cu identificarea unei atari predispoziții devine inteligibilă, cred, și evoluția greoaie a procesului de democratizare în România postcomunistă. Chiar înțeles în sensul unui agent "democratizator" - așa cum propune și una dintre concluziile volumului de față, cel puțin pe latura inclusivă a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o sursă de inspirație. Această carte îi este dedicată. Cas Mudde Cristóbal Rovira Kaltwasser Capitolul 1 Populismul și democrația (liberală): un cadru de analiză Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser În general, mai cu seamă în Europa și America Latină, mișcările populiste sunt privite ca amenințări la adresa democrației. Totuși, noii populiști susțin, în mod explicit, că sunt adevărați democrați care reclamă puterea pentru popor. (Canovan, 2004: 244) Introducere Neîndoielnic, populismul este unul dintre termenii de care se uzează și se abuzează cel
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Introducere Neîndoielnic, populismul este unul dintre termenii de care se uzează și se abuzează cel mai des, atât în interiorul spațiului academic, cât și în afara lui. Uneori pare că aproape orice politician, sau cel puțin aceia care nu ne plac, este populist. Termenul a fost aplicat atât pentru a descrie politicile președintelui de stânga al Venezuelei, Hugo Chávez, cât și acțiunile candidatului de dreapta pentru funcția de vice-președinte al Statelor Unite, Sarah Palin; în același timp stângii radicale promovată de Partidul Socialist Scoțian
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
analiza critică a acestei literaturi academice și aplicând definiția noastră, vom preciza relația între aceste două elemente. În următoarele două secțiuni, vom discuta două întrebări de cercetare care sunt abordate în acest volum: (1) Care sunt efectele induse de actorii populiști asupra democrațiilor liberale? și (2) în ce circumstanțe populiștii se constituie drept un remediu sau o amenințare la adresa sistemului democratic liberal? Este important să se înțeleagă că principala noastră preocupare privește populismul și nu ideologia de care acesta este atașat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
noastră, vom preciza relația între aceste două elemente. În următoarele două secțiuni, vom discuta două întrebări de cercetare care sunt abordate în acest volum: (1) Care sunt efectele induse de actorii populiști asupra democrațiilor liberale? și (2) în ce circumstanțe populiștii se constituie drept un remediu sau o amenințare la adresa sistemului democratic liberal? Este important să se înțeleagă că principala noastră preocupare privește populismul și nu ideologia de care acesta este atașat sau persoana care îl întruchipează. Astfel, una dintre sarcinile
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de care acesta este atașat sau persoana care îl întruchipează. Astfel, una dintre sarcinile cruciale este aceea de a separa populismul de acele trăsături care ar putea apărea odată cu el, dar care nu sunt parte a lui. De exemplu, partidele populiste de extremă dreaptă din Europa împărtășesc un nucleu ideologic compus din autohtonism, autoritarism și populism (Mudde, 2007); toate cele trei trăsături au o relație conflictuală cu democrația liberală, însă, aici, suntem interesați doar de efectele populismului (și asta chiar dacă trebuie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
linie argumentativă similară, anumiți cercetători au demonstrat convingător faptul că populismul în America Latină este compatibil atât cu neoliberalismul, cât și cu etatismul (Roberts 1995; Weyland 1996, 2001). În fapt, chiar și în Europa de astăzi își găsesc adăpost atât partide populiste de stânga, cât și de dreapta (Albertazzi & McDonnel, 2007; March & Mudde, 2005). Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a considera că o anumită doctrină economică reprezintă un atribut definitoriu al populismului. Acest lucru implică faptul că nu are sens
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
recent Herbert Kitschelt și Steven Wilkinson (2007), clientelismul implică o întreagă structură organizatorică (în cea mai mare parte având un caracter informal) care funcționează atât pentru a monitoriza comportamentul votanților, cât și pentru a livra beneficiile așteptate de clientelă. Liderii populiști din America Latină au demonstrat, fără nicio îndoială o propensiune în a face uz de legăturile clientelare, însă acest lucru nu înseamnă că populismul este în mod necesar legat de aceste tipuri de legătură (Filc, 2010; Mouzelis, 1985; Weyland, 2001). 1
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o considerăm adecvată și care este întrebuințată de toți autorii acestui volum. 1.1.1 Scurtă istorie conceptuală a termenului populism Potrivit perspectivei curente, originile conceptului de populism se regăsesc la sfârșitul secolului al XIX-lea atunci când au apărut Partidul Populist în Statele Unite ale Americii și așa numiți Narodniki (Canovan, 1981: 5-6). Cu toate că sintagma populism apare ca o autodescriere a celor două mișcări, experiența fiecăreia este diferită: în timp ce Partidul Populist din Statele Unite a fost, în primul și în primul rând, o
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
regăsesc la sfârșitul secolului al XIX-lea atunci când au apărut Partidul Populist în Statele Unite ale Americii și așa numiți Narodniki (Canovan, 1981: 5-6). Cu toate că sintagma populism apare ca o autodescriere a celor două mișcări, experiența fiecăreia este diferită: în timp ce Partidul Populist din Statele Unite a fost, în primul și în primul rând, o mișcare de masă condusă de fermieri care cereau o schimbare radicală a sistemului politic (Hofstadter, 1969), Narodniki ruși reprezentau un grup de intelectuali din clasa de mijloc, care promovau
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o nouă generație de politicieni, care adresându-se "Poporului", mai degrabă decât clasei muncitoare s-au dovedit capabili să construiască coaliții între mai multe clase și să mobilizeze clasele de jos. (Drake, 2009: capitolul 6). De fapt, mișcările și partidele populiste au reprezentat o provocare importantă adresată stângii Marxiste din America Latină, deoarece acestea nu erau niciodată constrânse de o ortodoxie ideologică, fiind astfel în măsură să dezvolte un profil care să se adreseze unui electorat mai larg, mai degrabă decât unei
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]