60,135 matches
-
solidarități intime, nașterea formei din magma cromatică transformîndu-se, astfel, într-un comentariu asupra nașterii pur și simplu. Dar pentru a urmări acest traseu de la virtualitate la existență, de la materia indiferentă la sens, Bernea răstoarnă chiar și istoria picturii. El nu pornește de la observația și aproprierea unei lumi deja constituite, așa cum sugerează o îndelungă istorie a mimesis-ului, ca mai apoi să ajungă, refăcînd calea inversă, la stadiile primare ale limbajului - cum s-a întîmplat, de fapt, în istoria picturii unde imaginea intră
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
conștientizată: "eu sînt doar o particulă a estetosferei și port în mine forța gravitațională/ a artei ca pe un ovar ce așteaptă în fiecare clipă/ un alt principiu generator al foamei de stimuli" (din pămînt afînat de rumoarea unui cîntec). Pornind dintr-un punct aleatoriu, poeta sosește în alt punct aleatoriu, sugerînd acea coerență a imprevizibilului care face parte, pînă la un punct, din "logica" plăsmuirii artistice moderne. Cunoscătorii pot savura rafinamentul numeroaselor corespondențe frapante și totuși captivante precum numerele de
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
competent analist și experimentator al abisurilor iubirii, și Corneliu Baba a lăsat în urmă cîteva glose, care nu pot fi decît profunde, melancolice și visătoare, pe marginea erosului ca imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și din plin marile sale calități de narator, Camil Ressu a depus, la rîndu-i, în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil instinct viril. Dar dacă
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
stratificate de secole. O altă temă de reflecție - deosebit de incitantă - a fost cea propusă de Gisele Vanhčse, care s-a oprit asupra relevanței "scriiturii nomade" istratiene, în contextul interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o analiză foarte aplicată a "împrumuturilor" din română, turcă, greacă sau arabă (de tipul "cadâna", "kémir", "félidgeanes", "barcadgis" ș.a.m.d.), prezente în versiunea franceză a Chirei Chiralina, Gisele Vanhčse ajunge la concluzia că aceste împrumuturi îndeplinesc - dincolo de aparența
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
despre deviaționism nu se mai suflă o vorbă. în sfîrșit, deviaționist sau legionar, după vremuri și după nevoi, este de rău, și este un stigmat suficient pentru un personaj care se pare că încurcă ițele pe la raion, căci de la el pornesc toate relele". Situat la o astronomică distanță față de curaj, Marin Preda e foarte atent să-și subordoneze conștiința proprie "forului conducător", în toate variantele pe care le conține discursul acestuia aflat în necurmată metamorfoză, întrucît "calitatea activistului contează, partidul nu
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
a precedat în coloanele României literare și pe care l-am citit cu aprobare, Cătălin Sturza, socotește totuși, probabil dintr-un exces de scrupul, că analiza lui George Geacăr poate fi taxată drept "unilaterală". De ce "unilaterală"? Din orice punct am porni o cercetare onestă a operei lui Marin Preda, chestiunea opțiunilor politice ale scriitorului e inevitabilă, deoarece se împlîntă în țesuturile creației, precum un pumnal pe care nu-l poți extrage fără a provoca o puternică hemoragie. n George Geacăr, Marin
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
acest punct cu ipoteza hazardată a unui Simion Săveanu, cercetător mai vechi care susținuse că Jules Verne a călătorit în România și încă în mai multe rânduri. Sprijinit totdeauna pe documente, pe cercetări sigure, rigurosul Hobana respinge exagerările, speculațiile care pornesc de la aparențe, oricât ar fi acestea de ademenitoare. În Mathias Sandorf, romanul al cărui erou a fost conceput ca "un Monte-Cristo al Ťcălătoriilor extraordinareť", apare primul castel vernian din Carpați, reședința eroului titular situată undeva în districtul Făgărașului, pe una
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
poetul cu două limbi (așa cum unii eroi de poveste au mai multe vieți) și o inimă pe măsură, un poet care nu face nici o concesie, care eliberează viața din poezie și poezia din viață, un poet care scrie ca și cum ar porni la luptă știind că are prea puțin de pierdut și totul de câștigat.
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
unor atacuri în serie "uneori frizând ticăloșia". Cronicarul nu știe pe ce se bazează fostul nostru colaborator mult prețuit când ne aduce asemenea grave învinuiri. Cândva a survenit, e adevărat, un dezacord între noi și domnia sa, o nepotrivire de opinie pornită de la o chestiune punctuală, ca să vorbim astfel, și nu de la principii. Și cum d-l George, deși liberal declarat, nu suportă să fie contrazis, s-a supărat și a rupt colaborarea cu noi. Ce să fi făcut? Am regretat dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
Și cum d-l George, deși liberal declarat, nu suportă să fie contrazis, s-a supărat și a rupt colaborarea cu noi. Ce să fi făcut? Am regretat dar nici vorbă să fi trecut la represalii, nici vorbă să fi pornit o campanie împotriva sa, cum susține cu obstinație de multă vreme. Ba putem spune că din contră, i-am lăudat mereu cărțile, i-am publicat fotografia la loc de cinste, de câte ori am avut prilejul, am găzduit în pagini exegeze dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
numi/ șocul oxigenului, mai curând/ șocul mătăsii și chiar Drumul/ Mătăsii/ pentru că a fost o infinit de tandră/ mângâiere,/ o alungire apoi și o sfâșiere,/ un clopot legat între două cămile/ biciuite ca-n iad și care,/ înlăcrimate de sete,/ pornesc spre orizonturi contrare.// și deodată metalul devine mătase/ și plâns și dangătul moale ca untul/ al unei pânze de păianjen/ înfiorând pădurile și deșertul." Însă finalul, definitoriu pentru stilistica și simbolistica lui Ion Mircea, pe exact această linie a (co
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
și i-am zis,/ cu vocea ei: bună seara.// bună dimineața,/ mi-a răspuns,/ absentă,/ cu vocea mea.". O metempsihoză sui generis, nu doar pe axa timpului, ci și în câte un plan orizontal al său, este posibilă dacă se pornește - așa cum o face poetul - de la premisa că "separații clare/ se pot face numai între lucruri nu și între ființe". Universul ar fi, atunci, o corolă de terminații nervoase, o urzeală tremurătoare de carne strălucind pe oase și suflete călătorind spre
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Murdoch. Lansat într-o competiție nebunească cu acesta, suspectat de afaceri cu arme nucleare și de spionaj în favoarea KGB-ului, dar și a Mossad-ului, în plină prăbușire a imperiului său financiar, Maxwell a fost găsit înecat în apropierea iahtului personal. Pornind de la aceste date reale, imaginația debordantă și neistovită, îndelung exersată de dramaturgul britanic, creează o lume buimăcitoare, grotesc-fantastică, tăiată în cadre cinematografice care se întipăresc pe retină. Turnată în tiparul scrierilor medievale incrementa atque decrementa imperii, substanța romanului despre Marele
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
inaccesibilă. Ca să ajungă acasă, trebuia să parcurgă drumeaguri întortocheate, cu serpentine perfide și pante înfricoșătoare, cu trecători prin munți, alunecări de teren și podețe de piatră atât de înguste încât puteau fi trecute doar de asini. Abandonă camionul și o porni pieptiș. Valea de obârșie a lui Melmont se întindea pe un platou înalt, cu sol sărăcăcios, fiind denumită de localnici "Valea evreilor". Când ajunse acolo, zona era pustie de mai bine de doi ani. După plecarea evreilor, terenurile fuseseră la
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
încotro... Colț cu rue Paul Valery. Amuzant de... sacrilegiu. Loc discret: între doi arbori falnici, multicentenari, înfrățiți, printre care, departe, la vale, pe o peluză tunsă perfect cu numărul zero, văd tineri lungiți la soare în costume de baie sumare. Pornind mai departe, dau de Avenue Victor Hugo, pe care umblu ușurat în fine și cu un fel de respect, probabil și din cauza lui Gide, cu al său epocal Hélas, Hugo... în definitiv, îmi zic, vai de acest Paris invadat de
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
bea cu măsură (cumpătat, ca vinul să lucreze numai în stomac, nu și în cap)87. Desfrânarea se înrudește foarte bine cu toate patimile, în special cu cele trupești, fiind născută de lăcomia pântecelui, mergând până la mândrie, dar și invers, pornind de la mândrie spre celelalte patimi, într-un proces reversibil, într-un cerc închis și sufocant al pierzării. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când spune: ... la temelia curviei se află mândria. Adam când a vrut să fie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
gând să treacă fără să-i dăm atenție 118, pentru că gândurile reprezintă obiectele luptei lăuntrice 119 trebuind cercetate cu deosebită atenție, pentru a vedea de unde vin și mai ales, ce scop au. Gândul rău odată acceptat face ca sufletul să pornească deja pe calea păcatului 120, făcând pe om să-l iubească și înstrăinând în acest mod pe om de Dumnezeu care nu privește cu bunăvoință 121 astfel de comportament. În Pateric se disting trei mișcări ale trupului: una naturală (φυσιkη
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
reiau textul mai vechi și să mărturisesc sincer că nu am acum la îndemînă o altă soluție mai bună, Silviu Oravitzan mă sună din nou și, parcă citindu-mi gîndurile telepatic, îmi zice: Știi, Pavel, cred că ar trebui să pornești în textul pe care urmează să-l scrii, că doar tu ești bănățean și știi foarte bine lucrurile astea, de la ornamentica populară, adică de la acea situație unică a Banatului de a conserva însemnele aulice ale unui limbaj pierdut. Știi ce
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
lumea lui Silviu Oravitzan chiar asta este: un traseu, o deplasare imperceptibilă și continuă de la materie la spirit, de la animația istorică la statica atemporalității. Vehiculul acestui zbor planat prin spațiul nesfîrșit al expresiei artistice este tocmai fasciculul de lumină care pornește din spațiul picturii Occidentale, din acela renascentisto-baroc cu precădere, și se prăbușește, mîntuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mîntuitorului
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
atemporalității. Vehiculul acestui zbor planat prin spațiul nesfîrșit al expresiei artistice este tocmai fasciculul de lumină care pornește din spațiul picturii Occidentale, din acela renascentisto-baroc cu precădere, și se prăbușește, mîntuit de orice convenție calendaristică, în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mîntuitorului. Acest traseu care camuflează atîtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de forme pe care nici măcar viermuiala din O mie și una
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
etajul trei. Nimeni nu se arată acolo. Nu se face foc, dar... - Când se-ntoarce tata? - Seara târziu, uneori deloc. - Pot să mă furișez chiar acum? Mă doboară somnul. - E și un pat acolo. Așteaptă, mă duc să văd. Helena porni, uitând că mai avea încă patinele în picioare; după o clipă, se opri pentru a și le scoate. Miriam-Lieba păși șchiopătând până la malul lacului și se așeză pe un troian de zăpadă înghețată. în pofida mănușilor, degetele îi erau înțepenite și
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
Primul Toader Paleologu are stilul, informația și echidistanța specifice unui jurnalist occidental. Este o adevărată plăcere să îl citești. Al doilea, bate vizibil spre pamflet și spre expunerea partizană a propriilor simpatii și antipatii politice, într-o abordare oarecum surprinzătoare (pornind de la o situație politică reală, cel mai adesea își orientează raționamentul spre câte o scenă din teatrul lui Caragiale, mult mai rar spre posibilele efecte ale acesteia în societate), dar pe care, probabil, o găsește mai bine adaptată la viața
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
găsind scuza lipsei de ecou în blocada instituită, nu-i așa, de "boierii minții". Îmi aduc aminte că atunci când am auzit prima oară expresia, am găsit-o de-a dreptul simpatică. Îmi închipuiam că se referă la axa culturală românească pornită o dată cu marii maeștri ai secolului al nouăsprezecelea și continuă până la generația lui Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara sau Bălăceanu-Stolnici. Ignoram atunci că una din plăcerile de căpetenie ale ideologilor din zona "cultural studies" e să pervertească sensurile cuvintelor, așa cum viermele pervertește
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
polisate, lectorului nerămînîndu-i altceva de făcut decît să constate satisfacția cu care le acceptă ca fiind emanații ale propriei lor intuiții. De fapt, intuiția este cea care, peremptoriu, fascinează în cartea lui Dan Dediu. întregul alai al supozițiilor, demonstrațiilor, bilanțurilor pornește din pînza freatică a unui presentiment deopotrivă fortifiant și verosimil, pertinent și autoritar. Categoric, Dediu are instinctul de a dezvălui, de a dezbrăca trupul judecăților de valoare, ungîndu-i din belșug nuditatea cu acuitate și elocință. 3) E ca și cum ai savura
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
A existat, firește, dezbaterea organizată de revista "Dilema" în jurul actualității lui Eminescu, dar aceasta s-ar putea cu greu încadra în categoria "revizuirilor". Dincolo de iritarea unora și adulația altora, nu prea s-au auzit glasuri care să-și susțină poziția pornind de la recitirea și reinterpretarea operei eminesciene. Iar ancheta realizată de "România literară" la sfîrșitul anului trecut s-a încheiat cu un rezultat previzibil: Eminescu rămîne cel mai important poet din istoria literaturii române. Alexandru Dobrescu a fost, pînă în 1989
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]