1,077 matches
-
Indiilor Olandeze de Est, ca și în raidul din Oceanul Indian din 1942. În timpul Bătăliei de la Midway, "Hiei" a făcut parte din flota comandată de amiralul Nobutake Kondō, înainte de a fi trimisă în Insulele Solomon în timpul Campaniei din Guadalcanal. "Hiei" a escortat portavioanele japoneze în timpul Bătălia din Insulele Solomon Orientale și al Bătăliei din Insulele Santa Cruz, înainte de a face parte din forța de bombardament comandată de amiralul Kondō pentru Bătălia navală de la Guadalcanal. În seara de 13 noiembrie 1942, "Hiei" s-a angajat
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
Koshirō Oikawa și amiralul Isoroku Yamamoto. În noiembrie, "Hiei" a fost desemnată să facă parte din Divizia a 3-a Cuirasate din cadrul Flotei I. Pe 26 noiembrie 1941 "Hiei" a plecat din Golful Iturup, Insulele Kurile, împreună cu "Kirishima" și șase portavioane rapide din cadrul Flotei I Aeriană japoneză ("Akagi", "Kaga", "Sōryū", "Hiryū", "Shōkaku" și "Ziukaku") sub comanda vice-amiralului Chuichi Nagumo. Pe 7 decembrie 1941, avioanele de pe aceste nave au executat atacul de la Pearl Harbour asupra navelor americane. După atac și după formularea
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
americane. După atac și după formularea declarației oficiale de război, "Hiei" s-a întors în Japonia. Pe 17 ianuarie 1942, "Hiei" a plecat spre baza navală din Truk împreună cu Divizia a 3-a Cuirasate pentru a sprijini operațiunile desfășurate de portavioane pentru ocuparea orașelor Rabaul și Kavieng. În februarie, împreună cu portavioane și cu distrugătoare, a făcut parte din formația de luptă care s-a opus raidurilor americane asupra Insulelor Gilbert și Marshall. Pe 1 martie, în urma operațiunilor desfășurate de portavioane împotriva
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
Hiei" s-a întors în Japonia. Pe 17 ianuarie 1942, "Hiei" a plecat spre baza navală din Truk împreună cu Divizia a 3-a Cuirasate pentru a sprijini operațiunile desfășurate de portavioane pentru ocuparea orașelor Rabaul și Kavieng. În februarie, împreună cu portavioane și cu distrugătoare, a făcut parte din formația de luptă care s-a opus raidurilor americane asupra Insulelor Gilbert și Marshall. Pe 1 martie, în urma operațiunilor desfășurate de portavioane împotriva bazelor americane din Darwin și Java (Indiile Orientale Olandeze), "Hiei
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
de portavioane pentru ocuparea orașelor Rabaul și Kavieng. În februarie, împreună cu portavioane și cu distrugătoare, a făcut parte din formația de luptă care s-a opus raidurilor americane asupra Insulelor Gilbert și Marshall. Pe 1 martie, în urma operațiunilor desfășurate de portavioane împotriva bazelor americane din Darwin și Java (Indiile Orientale Olandeze), "Hiei", "Kirishima" și "Chikuma", care aveau rolul de escortă pentru portavion, s-au angajat în luptă cu distrugătorul "Edsall". Hiei a tras 210 proiectile de 14 inch și 70 de
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
luptă care s-a opus raidurilor americane asupra Insulelor Gilbert și Marshall. Pe 1 martie, în urma operațiunilor desfășurate de portavioane împotriva bazelor americane din Darwin și Java (Indiile Orientale Olandeze), "Hiei", "Kirishima" și "Chikuma", care aveau rolul de escortă pentru portavion, s-au angajat în luptă cu distrugătorul "Edsall". Hiei a tras 210 proiectile de 14 inch și 70 de proiectile de 6 inch. Distrugătorul a fost imobilizat de bombardierele în picaj de pe portavioane și a fost distrus și scufundat de
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
Chikuma", care aveau rolul de escortă pentru portavion, s-au angajat în luptă cu distrugătorul "Edsall". Hiei a tras 210 proiectile de 14 inch și 70 de proiectile de 6 inch. Distrugătorul a fost imobilizat de bombardierele în picaj de pe portavioane și a fost distrus și scufundat de focurile de artilerie de pe cele trei nave. În aprilie 1942, "Hiei" și Divizia a 3-a Cuirasate s-a reunit cu cinci portavioane și două crucișătoare în raidul din Oceanul Indian împotriva Marinei Britanice
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
inch. Distrugătorul a fost imobilizat de bombardierele în picaj de pe portavioane și a fost distrus și scufundat de focurile de artilerie de pe cele trei nave. În aprilie 1942, "Hiei" și Divizia a 3-a Cuirasate s-a reunit cu cinci portavioane și două crucișătoare în raidul din Oceanul Indian împotriva Marinei Britanice. Pe 5 aprilie, flota japoneză a atacat portul Colombo din Ceylon. Pe 8 aprilie, avioanele de pe portavioanele japoneze au atacat baza navală a Marinei Britanice din Trincomalee, unde au aflat
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
1942, "Hiei" și Divizia a 3-a Cuirasate s-a reunit cu cinci portavioane și două crucișătoare în raidul din Oceanul Indian împotriva Marinei Britanice. Pe 5 aprilie, flota japoneză a atacat portul Colombo din Ceylon. Pe 8 aprilie, avioanele de pe portavioanele japoneze au atacat baza navală a Marinei Britanice din Trincomalee, unde au aflat că toate navele din Flota Britanică de Est, comandată de amiralul James Somerville, care supraviețuiseră bătăliilor, se retrăseseră în noaptea de dinainte. Pe drumul de întoarcere, un
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
a Marinei Britanice din Trincomalee, unde au aflat că toate navele din Flota Britanică de Est, comandată de amiralul James Somerville, care supraviețuiseră bătăliilor, se retrăseseră în noaptea de dinainte. Pe drumul de întoarcere, un hidroavion de pe "Haruna" a observat portavionul HMS "Hermes" care a fost repede scufundat în urma unui atac aerian. Flota s-a întors în Japonia, unde a ajuns pe 23 aprilie. Pe 27 mai 1942, "Hiei" a plecat, împreună cu "Kongō" și cu crucișătoarele "Atago", "Chōkai", "Myōkō" și "Haguro
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
23 aprilie. Pe 27 mai 1942, "Hiei" a plecat, împreună cu "Kongō" și cu crucișătoarele "Atago", "Chōkai", "Myōkō" și "Haguro", să facă parte din Flota de Invazie condusă de amiralul Nobutake Kondō în timpul bătăliei de la Midway. După ce, pe 4 iunie, patru portavioane ale Flotei Combinate au fost pierdute în bătălie, flota lui Kondō s-a întors în Japonia. În iulie, "Hiei" a intrat în docul uscat pentru repararea accesoriilor necesare hidroavioanelor și pentru adăugarea unor tunuri de 25 mm. În august, "Hiei
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
fost pierdute în bătălie, flota lui Kondō s-a întors în Japonia. În iulie, "Hiei" a intrat în docul uscat pentru repararea accesoriilor necesare hidroavioanelor și pentru adăugarea unor tunuri de 25 mm. În august, "Hiei" a participat în escorta portavionului "Shōkaku" la bătălia din Insulele Solomon Orientale. În octombrie, "Hiei" a făcut parte din flota comandată de contraamiralul Abe și a asigurat acoperirea necesară pentru "Kongō" și "Haruna" care aproape au distrus aerodromul Henderson Field în timpul bătăliei de la Guadalcanal. În perioada
Cuirasatul japonez Hiei () [Corola-website/Science/324360_a_325689]
-
Shōkaku ([în japoneză 翔鶴 „Cocorul zburător”) a fost un portavion al Marinei Imperiale Japoneze, liderul clasei de portavioane din care făcea parte. Împreună cu nava soră, "Zuikaku", a luat parte în câteva bătălii navale importante din timpul războiului din Pacific, inclusiv la atacul de la Pearl Harbour, Bătălia din Marea Coralilor și
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
Shōkaku ([în japoneză 翔鶴 „Cocorul zburător”) a fost un portavion al Marinei Imperiale Japoneze, liderul clasei de portavioane din care făcea parte. Împreună cu nava soră, "Zuikaku", a luat parte în câteva bătălii navale importante din timpul războiului din Pacific, inclusiv la atacul de la Pearl Harbour, Bătălia din Marea Coralilor și Bătălia de la Insulele Santa Cruz, înainte de a fi
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
din timpul războiului din Pacific, inclusiv la atacul de la Pearl Harbour, Bătălia din Marea Coralilor și Bătălia de la Insulele Santa Cruz, înainte de a fi lovit de torpile și scufundat de un submarin american în bătălia din Marea Filipinelor. Clasa de portavioane "Shōkaku" făcea parte din același program cu clasa de cuirasate "Yamamoto". Pentru că nu mai existau restricțiile impuse de Tratatul Naval de la Washington, Marina Imperială Japoneză a fost liberă să adauge navelor toate caracteristicile pe care pe aprecia ca fiind necesare
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
parte din același program cu clasa de cuirasate "Yamamoto". Pentru că nu mai existau restricțiile impuse de Tratatul Naval de la Washington, Marina Imperială Japoneză a fost liberă să adauge navelor toate caracteristicile pe care pe aprecia ca fiind necesare pentru un portavion, adică: viteza mare, raza lungă de acțiune, blindaj generos și un număr mare de avioane. Construcția lui "Shōkaku" a început la Șantierul Naval Yokosuka pe 12 decembrie 1937. Portavionul a fost lansat la apă pe 1 iunie 1939 și a
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
toate caracteristicile pe care pe aprecia ca fiind necesare pentru un portavion, adică: viteza mare, raza lungă de acțiune, blindaj generos și un număr mare de avioane. Construcția lui "Shōkaku" a început la Șantierul Naval Yokosuka pe 12 decembrie 1937. Portavionul a fost lansat la apă pe 1 iunie 1939 și a intrat oficial în serviciu pe 8 august 1941. Cu un proiect modern și eficient, un deplasament de aproximativ 33.000 t și o viteză maximă de 34 noduri (63
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
70-80 de avioane. Protecția întărită i-a permis lui "Shōkaku" să supraviețuiască loviturilor serioase pe care le-a primit în Bătălia din Marea Coralilor și în Bătălia de la Insulele Santa Cruz. "Shōkaku" părea să fie o variantă mai mare a portavionului "Hiryū", fiind cu 35,3 m mai lung, cu 4,6 m mai lat și având o suprastructură de dimensiuni mai mari. Ca și la "Hiryū", teuga era ridicată la nivelul hangarului superior pentru a îmbunătăți vederea asupra mării. "Shōkaku
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
în acea perioadă, care reduce rezistența la înaintare și îmbunătățește astfel viteza. Spre deosebire de etravele cuirasatelor din clasa Yamamoto și a cuirasatului Musashi, etrava lui "Shōkaku" nu ieșea mult în afară. "Shōkaku" era cu 10.000 de tone mai greu decât portavioanele din clasa "Sōryū", mai ales din cauza blindajului în plus. Protecția verticală consta în blindaj de 215 mm pe puntea principală peste mașini, magazii și tancurile de combustibil pentru avioane, iar protecția orizontală consta într-un blindaj de 215 mm de-
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
combustibil pentru avioane, iar protecția orizontală consta într-un blindaj de 215 mm de-a lungul centurii situate la linia de plutire peste camerele motoarelor și peste depozitele de muniție. Blindajul se reducea la 150 mm în restul zonelor. Spre deosebire de portavioanele britanice, care cărau combustibilul pentru avioane în butelii separate sau în recipiente asemănătoare înconjurate de apă de mare, toate portavioanele japoneze aveau combustibilul pentru avioane păstrat în rezervoare integrate în corpul navei, iar "Shōkaku" nu era o excepție. Pericolul reprezentat
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
de plutire peste camerele motoarelor și peste depozitele de muniție. Blindajul se reducea la 150 mm în restul zonelor. Spre deosebire de portavioanele britanice, care cărau combustibilul pentru avioane în butelii separate sau în recipiente asemănătoare înconjurate de apă de mare, toate portavioanele japoneze aveau combustibilul pentru avioane păstrat în rezervoare integrate în corpul navei, iar "Shōkaku" nu era o excepție. Pericolul reprezentat de rezervoarele integrate în corpul navei a devenit evident în condiții de război, când s-a dovedit că aceste depozite
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
o încercare de a proteja depozitul de alte avarii. Dar nici această încercare nu a reușit să împiedice răspândirea de vapori către hangarele de pe punte în cazul avarierii navei, iar acest fapt a fost demonstrat când submarinul "Cavalla" a lovit portavionul cu o torpilă și l-a scufundat. "Shōkaku" avea în mod normal o cantitate de 150.000 de galoane (aproximativ 550.000 de litri) de kerosen pentru operațiunile cu avioane. Turbinele cu reductor de turație instalate pe "Shōkaku" erau la
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
care rula cu o viteză de 60-78 de noduri (111-144 km/h). A fost adăugat un grilaj de protecție și un ecran ușor, pliant, împotriva vântului spre proră, lângă suprastructură. Hangarele nu erau cu mult mai mari decât cele de pe portavioanele din clasa "Sōryū", astfel că atât "Shōkaku", cât și "Zuikaku" puteau să primească numai cu 9 avioane mai mult decât "Sōryū", ceea ce însemna că aveau o capacitate operațională standard de 72 de avioane și aveau loc de o rezervă de
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
72 de avioane și aveau loc de o rezervă de 12 avioane. Spre deosebire de "Sōryū", avioanele de rezervă nu trebuia să fie păstrate dezasamblate, ceea ce scurta timpul în care acestea puteau fi operaționale. După ce au experimentat construirea suprastructurii la babord pe portavioanele "Akagi" și "Hiryū", japonezii au optat să construiască suprastructurile portavioanelor "Shōkaku" și "Zuikaku" la tribord. În septembrie 1942, a fost instalat pe "Shōkaku" un radar antiaerian Tip 21. Pe suprastructură era instalat și un sistem central de control al tragerilor
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]
-
12 avioane. Spre deosebire de "Sōryū", avioanele de rezervă nu trebuia să fie păstrate dezasamblate, ceea ce scurta timpul în care acestea puteau fi operaționale. După ce au experimentat construirea suprastructurii la babord pe portavioanele "Akagi" și "Hiryū", japonezii au optat să construiască suprastructurile portavioanelor "Shōkaku" și "Zuikaku" la tribord. În septembrie 1942, a fost instalat pe "Shōkaku" un radar antiaerian Tip 21. Pe suprastructură era instalat și un sistem central de control al tragerilor, primul instalat pe vreun portavion japonez. Radarul Type 21 avea
Portavionul japonez Shōkaku () [Corola-website/Science/324361_a_325690]