3,816 matches
-
ministerului de finanțe? - Încă nu, am mărturisit jenat. - Nu-i nimic, ai tot timpul, m-a bătut pe umăr Zaharia. Află că e un loc imposibil. Până nu de mult nu aveai cui să ceri un pahar cu suc de portocale sau o limonadă cu vitamine naturale. Asociația noastră a repartizat acolo câțiva băieți și nu întreba ce bine câștigă... Sau la reședința primului ministru... Puteai să mori de foame pânâ își făcea el apariția. Veneau șoferii de taxi, învățătoarele sau
SCHIŢE UMORISTICE (59) – ÎN FIREA LUCRURILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340448_a_341777]
-
nimic, iar apoi să vi se servească o fiertură de semințe de dovleac după o rețetă pe care o voi comunica eu bucătarilor. Două ceasuri mai târziu veți bea o lingură de ulei de ricin amestecat în sucul a trei portocale. Până seara veți scăpa de toate problemele dar scaunul trebuie să fie adânc îngropat în spatele castelului și nimeni să nu umble acolo. Pentru gură vă recomand gargară cu sare de trei ori pe zi. Veți fi surprins să constatați că
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
un apel pentru voluntari, pentru că nu mai prididea cu împachetarea cadourilor. O altă prietenă mi-a trimis mie personal niște bani, pentru că „sigur știi tu mai bine la cine ar trebui să ajungă”. S-au donat de toate: de la tradiționalele portocale, la dulciuri, încălțăminte, ligheane (da, am văzut fotografii în care apăreau ligheane), cărți, rechizite, geci de iarnă, șosete, chiloți, căciuli, mănuși și cât și mai câte. Drept urmare, Moșul a venit la mii de copii pe care altfel i-ar fi
De Crăciun am fost mai buni. Și pe urmă?! () [Corola-blog/BlogPost/338320_a_339649]
-
să le iasă pur și simplu în cale clienților. A făcut calculele și și-a dat seama că, la un TVA de 24% și un preț de cinci lei pentru orice - o cafea, un suc, un sandviș, un fresh de portocale la 200 de ml, trei prăjiturele, două ape plate, poate ieși în câștig. Și așa a fost. La primul coffee shop, clienții se aduceau unii pe alții, iar lucrurile păreau să meargă de la sine. Singura lor întrebare era dacă prețul
Omul din spatele fenomenului „5 to go” sau cum să schimbi fața orașului cu o cafea și un zâmbet. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338417_a_339746]
-
blocat în așteptarea îndeplinirii promisiunilor și speranțelor pentru o viață mai bună, iar când am constatat că nimic nu se schimbă am ales fiecare soluțiile individuale. Chiar și așa, îmi aduc aminte cât de fericit eram când îmi aduceau părinții portocale primite cadou de la Șantierul Naval. Veneau acasă cu o pungă roșie, imprimată cu un Moș Crăciun gras și vesel, pentru fiecare dintre frații mei. O vreme am crezut că portocalele se fac doar iarna, pentru că doar atunci vedeam asemenea fructe
Eu știam că portocalele cresc doar iarna. M-a sunat aseară mama: „Sper că e ultimul Crăciun pe care-l mai petrec departe de voi...” () [Corola-blog/BlogPost/338734_a_340063]
-
aduc aminte cât de fericit eram când îmi aduceau părinții portocale primite cadou de la Șantierul Naval. Veneau acasă cu o pungă roșie, imprimată cu un Moș Crăciun gras și vesel, pentru fiecare dintre frații mei. O vreme am crezut că portocalele se fac doar iarna, pentru că doar atunci vedeam asemenea fructe exotice. Fără multe obiecte necesare, dar împreună cu frații și părinții mei, aveam un Crăciun bazat pe frumusețea lucrurilor simple. Cu timpul, modul în care petrecem Crăciunul s-a schimbat pentru
Eu știam că portocalele cresc doar iarna. M-a sunat aseară mama: „Sper că e ultimul Crăciun pe care-l mai petrec departe de voi...” () [Corola-blog/BlogPost/338734_a_340063]
-
mi-a spus la telefon: - Mamă, sper ca ăsta este ultimul Crăciun departe de voi și casa mea. Astăzi, pentru mulți copii, Crăciunul nu este momentul în care te bucuri de cadourile homemade făcute de părinți sau rude și de portocalele de sub brad, alături de familie. Acum sunt folosite în cel mai bun caz pentru decor și prea puțini simt emoția sărbătorilor. Banii sunt mai importanți decât oamenii? Îți recomandăm Se întoarce „sistemul”. El pierde controlul asupra noastră doar în condițiile în
Eu știam că portocalele cresc doar iarna. M-a sunat aseară mama: „Sper că e ultimul Crăciun pe care-l mai petrec departe de voi...” () [Corola-blog/BlogPost/338734_a_340063]
-
întrebarea de ce noi, românii, suntem atât de înnebuniți să facem cumpărături. În afară de posibilele explicații psihoemoționale de mai sus, în subconștientul nostru, al românilor, există amintirea „lipsei" din perioada pre-revoluție, unde aveam cantități limitate de lapte, pâine, ulei. Pentru unii norocoși portocalele, bananele, ciocolata și Pepsi-ul apăreau doar de Crăciun. Fără să ne dăm seama, încercăm să compensăm această amintire, făcând cumpărături iraționale. Rațional sau irațional, că suntem dependenți de shopping sau e doar o nevoie pe care încercăm să o
Shoppingul compulsiv dăunează grav sănătății () [Corola-blog/BlogPost/338737_a_340066]
-
și ambalate în altă formă au în continuare sute de aprecieri sau cum astfel de website-uri din România se situează în top 10 cele mai accesate în fiecare zi în clasamentele oficiale. E ca și cum ai merge la magazin să cumperi portocale sau pâine și ai constata acasă că fie marfa este stricată, fie în loc de pâine ai primit mămăligă. Și totuși, ai frecventa acel magazin în fiecare zi să-ți faci aprovizionarea cu surprize neplăcute. Întorcându-ne peste Ocean, presa avea să
2017, o chestiune de siguranță a umanității () [Corola-blog/BlogPost/339209_a_340538]
-
jos, punându-ne la săpat tuneluri pe sub munte. Erau acolo fel de fel de oameni: români, ruși, italieni, sârbi, francezi, englezi, indieni și chinezi. Mâncam pâine și o porție de pilaf îndulcit cu smochine. De prin munte, mâncam poame ca portocale, smochine, roșcove. Soldații se îmbolnăveau de căldură. Mulți mureau, dar cu toate că erau îngropați adânc, hienele îi scoteau și-i mâncau. Din Constantinopol am scris o carte poștală pe care am trimis-o acasă la mine, dar n-au primit-o
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
îl mai amintesc. Oricum, draga cititorule, este un loc ca oricare altul, în care poți trăi așa cum simți, așa cum suferi, așa cum uiți, așa cum dorești. Eram singur în cameră. Mama îmi trimisese prin fratele meu o pungă cu mâncare și două portocale. Cameră în care stăteam îmi aducea aminte de primul meu popas aici. Lipseau Florin Olteanu și părintele Mihală Oprea. Am ales patul care prima dată era liber. Lângă fereastră. Eram liniștit. Niciodată nu am fost mai cuminte. Nu am deranjat
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
meu popas aici. Lipseau Florin Olteanu și părintele Mihală Oprea. Am ales patul care prima dată era liber. Lângă fereastră. Eram liniștit. Niciodată nu am fost mai cuminte. Nu am deranjat personalul. Nu am ieșit nici măcar pe coridor. Am mâncat portocalele una cate una și m-am întins pe pat. De ce am ajuns aici ? Asta mi se datoreaza numai mie. Trăiam fără instinct de conservare. Trăiam programarea că un copil mare. M-am ridicat și privirea mi-a căzut pe noptiera
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
și m-am întins pe pat. De ce am ajuns aici ? Asta mi se datoreaza numai mie. Trăiam fără instinct de conservare. Trăiam programarea că un copil mare. M-am ridicat și privirea mi-a căzut pe noptiera. Printre cojile de portocala, am zărit o portocală întreaga. Era posibil să mă înșel. Poate mama îmi trimisese trei portocale. Poate trimițându-mi trei, eu mâncasem numai două. Sau poate le mâncasem pe toate trei. Îmi aduc aminte că eram uimit de apariția unei
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
pe pat. De ce am ajuns aici ? Asta mi se datoreaza numai mie. Trăiam fără instinct de conservare. Trăiam programarea că un copil mare. M-am ridicat și privirea mi-a căzut pe noptiera. Printre cojile de portocala, am zărit o portocală întreaga. Era posibil să mă înșel. Poate mama îmi trimisese trei portocale. Poate trimițându-mi trei, eu mâncasem numai două. Sau poate le mâncasem pe toate trei. Îmi aduc aminte că eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
Trăiam fără instinct de conservare. Trăiam programarea că un copil mare. M-am ridicat și privirea mi-a căzut pe noptiera. Printre cojile de portocala, am zărit o portocală întreaga. Era posibil să mă înșel. Poate mama îmi trimisese trei portocale. Poate trimițându-mi trei, eu mâncasem numai două. Sau poate le mâncasem pe toate trei. Îmi aduc aminte că eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu uimire apariția noii portocale, după ce - dupa știința mea, redusă acum, cănd aștern
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
am zărit o portocală întreaga. Era posibil să mă înșel. Poate mama îmi trimisese trei portocale. Poate trimițându-mi trei, eu mâncasem numai două. Sau poate le mâncasem pe toate trei. Îmi aduc aminte că eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu uimire apariția noii portocale, după ce - dupa știința mea, redusă acum, cănd aștern pe hârtie această povestioara, la memorie - mâncasem tot ce era portocala din pungă. Stăteam pe marginea patului și contemplam portocala, calm și raționalist că un
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
să mă înșel. Poate mama îmi trimisese trei portocale. Poate trimițându-mi trei, eu mâncasem numai două. Sau poate le mâncasem pe toate trei. Îmi aduc aminte că eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu uimire apariția noii portocale, după ce - dupa știința mea, redusă acum, cănd aștern pe hârtie această povestioara, la memorie - mâncasem tot ce era portocala din pungă. Stăteam pe marginea patului și contemplam portocala, calm și raționalist că un maimuțoi pe o ramură trofica. Ce s-
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
le mâncasem pe toate trei. Îmi aduc aminte că eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu uimire apariția noii portocale, după ce - dupa știința mea, redusă acum, cănd aștern pe hârtie această povestioara, la memorie - mâncasem tot ce era portocala din pungă. Stăteam pe marginea patului și contemplam portocala, calm și raționalist că un maimuțoi pe o ramură trofica. Ce s-a întâmplat? Nimic nu s-ar fi întâmplat dacă nu mi s-ar fi părut. Această istorioara nu ar
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu uimire apariția noii portocale, după ce - dupa știința mea, redusă acum, cănd aștern pe hârtie această povestioara, la memorie - mâncasem tot ce era portocala din pungă. Stăteam pe marginea patului și contemplam portocala, calm și raționalist că un maimuțoi pe o ramură trofica. Ce s-a întâmplat? Nimic nu s-ar fi întâmplat dacă nu mi s-ar fi părut. Această istorioara nu ar fi apărut dacă nu mi s-ar fi părut
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
realizat progrese remarcabile. O altă posibilitate. Întrebarea era: pentru care merite? De ce mie? Sunt eu buricul pământului? Nu. Și aici? Aici menajezi un om, nu îl supui la experimente care îl pot scoate urlând pe coridor. Să presupun atunci că portocala mi-a fost expediata de Dracul. Eu, unul, nu am întâlnit niciodată un drac în carne și oase. Asta, probabil, pentru că drăcii nu se văd. Și nu au nici carne, nici oase. Așa se explică de ce nu am simțit pe
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
niciodată un drac în carne și oase. Asta, probabil, pentru că drăcii nu se văd. Și nu au nici carne, nici oase. Așa se explică de ce nu am simțit pe nimeni aducându-mi-o. Să analizez acum intenția. A fost adusă portocala cu gânduri bune sau rele? Îmi amintesc că - fără prea multa vorba - am desfăcut portocala și am mâncat-o. A fost foarte bună. Chiar îmi doream una înainte de a o primi. Și am continuat. Păi, eu chiar mi-o doream
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
nu au nici carne, nici oase. Așa se explică de ce nu am simțit pe nimeni aducându-mi-o. Să analizez acum intenția. A fost adusă portocala cu gânduri bune sau rele? Îmi amintesc că - fără prea multa vorba - am desfăcut portocala și am mâncat-o. A fost foarte bună. Chiar îmi doream una înainte de a o primi. Și am continuat. Păi, eu chiar mi-o doream. Dar eu pot să doresc lucruri bune sau rele. Oricum, o portocală nu mi se
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
vorba - am desfăcut portocala și am mâncat-o. A fost foarte bună. Chiar îmi doream una înainte de a o primi. Și am continuat. Păi, eu chiar mi-o doream. Dar eu pot să doresc lucruri bune sau rele. Oricum, o portocală nu mi se pare un lucru rău. Dar dacă este o ispita? Oricum, este o ispita care nu mă afectează decât pe mine. Asta mi-ar mai lipsi, să-i spun lui nașu, care este autoritatea locului, că am primit
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
mi se pare un lucru rău. Dar dacă este o ispita? Oricum, este o ispita care nu mă afectează decât pe mine. Asta mi-ar mai lipsi, să-i spun lui nașu, care este autoritatea locului, că am primit o portocală din neant. Și apoi, eu fumam. O portocală mâncata taie pofta de fumat. Deci intenția a fost bună. Prin urmare, dracul poate fi eliminat din cauza, daca nu devine prea insistent în viitor cu drăgălășeniile. Și chiar dacă devine, pot presupune că
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
este o ispita? Oricum, este o ispita care nu mă afectează decât pe mine. Asta mi-ar mai lipsi, să-i spun lui nașu, care este autoritatea locului, că am primit o portocală din neant. Și apoi, eu fumam. O portocală mâncata taie pofta de fumat. Deci intenția a fost bună. Prin urmare, dracul poate fi eliminat din cauza, daca nu devine prea insistent în viitor cu drăgălășeniile. Și chiar dacă devine, pot presupune că eu mă înșel, si vinovatul este un îngeraș
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]