3,471 matches
-
să bată, să fixeze, să înlocuiască, să izoleze. Sub privirile lor, oamenii respiră, sub privirile lor, oamenii trăiesc, dorm, se spală, mănâncă, iubesc... Un spectacol la care, de ceva timp, asistă. Sunt, oamenii, reabilitați? CHEMAREA Un gând alb, ca un porumbel, se rotește pe cerul inimii lor. Un gând alb. Un gând alb se rotește. La țărm de mare se opresc ținuturile prin care au traversat încântate cuvinte, ursite cuvinte, înflorite cuvinte, plămădite, în lumina lunii, la revărsatul zorilor, din lut
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
în urechi sfaturile mamei, și astfel, l-a întrebat oprindu-se o clipă din mișcare: - Ioi! Ce m-o durut! Apoi în continuare a trecut cu ușurință de la durere la extaz... Se purta pe acele timpuri moda folosirii bășicii de porumbel umplut cu sânge care se spărgea pe cearceaful unde se consuma prima dragoste concretă, dovada așteptată de tânărul însurățel la fel ca și de familia lui, pentru a monitoriza cinstea tinerei alese și a-i fi nevastă pentru o viață
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
Pe norii gândurilor, o molimă grea împrăștie miasme, plăgi negre în adâncuri, în cer și în ape, în sânge și inimi, în vis, în iubiri, în cuvinte. Stâlpii și ușile caselor cu sânge au fost însemnate, cu sânge de albi porumbei praguri de uși au fost însemnate. Tot mai pierdute, sleite, cuvintele pulsau epilogul secundelor stinse. O ultimă respirație, un vuiet adânc, un geamăt prelung... Și totul ESTE durere, ocean de durere! Sufocate, într-un salt disperat, cuvintele au țâșnit din
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
ei. Și apoi a scris și ea două versuri, apoi eu ... Și deodată am auzit-o exclamînd: Doamne, scriem la fel ... uită-te la caligrafie. Cine a scris versurile astea? Iarba și-a suflecat poalele și de sub ele Au zburat porumbei de zăpadă Peste umbra unei stele Care se oprise să te vadă Cu ochii ei de viorele Și strălucirea ei de floare Trecea prin părul tău inele Pîrîuri repezi de răcoare ... Nu mai știam. Eu, ea?! Amîndoi? Da, eu și
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DE CE NU VII? Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Porumbelul păcii, cântă sinfonia dragostei și adorm purtată pe brațele lui. Sunt născută din lacrimi de dor. Mă trezesc în zori te caut, te chem și te strig... De ce nu vii? Craiova August 2001 Referință Bibliografică: De ce nu vii? / Georgeta Nedelcu
DE CE NU VII? de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360810_a_362139]
-
în dosul casei, împrejmuită cu blăni din stejar pe 8 cm. Toamna cărau bălegarul în câmp, unde făceam porumb și chiar grâu - încât nu cumpăram un bob tot anul. Porcii erau cât vițeii, găini multe, curcani și bibilici. Iubea mult porumbeii. Fiecare era strigat din zbor pe numele lui. Erau o frumusețe. După ce am făcut casa din centru n-am mai crescut animale. Se ocupa mai mult de comerț, sifoane și limonadă, domenii destul de bănoase. Ne număram printre cei mai bogați
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Domnești. Femeie frumoasă, preoteasa Elenea Berca, atotștiutoare, respectată în Calomfirești, model pentru preotesele din zonă. Făcea o familie minunată cu preotul. Se răsfățau preotul zicându-i „Picule”, iar când dânsei nu-i convenea îi spunea „niciun pic”. Preotul creștea mulți porumbei, dar nu orice guguștiuci, ci porumbei voiajori, de rasă. Cei ce nu erau de rasă, poate sute, erau pentru consum. Ce bunătate! Îmi revine în memorie o întâmplare hazlie. Cam prin '53 -'54, tata, mai ales la treierat, căci unchiul
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
atotștiutoare, respectată în Calomfirești, model pentru preotesele din zonă. Făcea o familie minunată cu preotul. Se răsfățau preotul zicându-i „Picule”, iar când dânsei nu-i convenea îi spunea „niciun pic”. Preotul creștea mulți porumbei, dar nu orice guguștiuci, ci porumbei voiajori, de rasă. Cei ce nu erau de rasă, poate sute, erau pentru consum. Ce bunătate! Îmi revine în memorie o întâmplare hazlie. Cam prin '53 -'54, tata, mai ales la treierat, căci unchiul pr. Berca avea tractor și batoză
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
memorie o întâmplare hazlie. Cam prin '53 -'54, tata, mai ales la treierat, căci unchiul pr. Berca avea tractor și batoză, mergea cu Pakardul la Calomfirești. De data asta împreună cu prof. Alfons Popescu - tot teleormănean, fiu de preot, iubitor al porumbeilor. După o masă bună cu vioară și romanțe, nea Alfons se suie în pod, la porumbei. N-a mai coborât pe scară, alunecând de la 6-7 m pe batoză și apoi jos. Sportivul Alfons Popescu n-a avut nicio zgârietură. Mare
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
Berca avea tractor și batoză, mergea cu Pakardul la Calomfirești. De data asta împreună cu prof. Alfons Popescu - tot teleormănean, fiu de preot, iubitor al porumbeilor. După o masă bună cu vioară și romanțe, nea Alfons se suie în pod, la porumbei. N-a mai coborât pe scară, alunecând de la 6-7 m pe batoză și apoi jos. Sportivul Alfons Popescu n-a avut nicio zgârietură. Mare veselie a fost în continuare, cu vin popesc, curcani, gâște pe varză și pui la ceaun
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
cu vin popesc, curcani, gâște pe varză și pui la ceaun asociați cu pâine în țăst. Totul a fost frumos până-ntr-o zi. Chiar dacă preotul avusese necazuri - fiind chiabur, se scula dimineața, privea liber seninul cerului, îngrijea păsările, striga porumbeii, după care urmau rugile în biserica frumoasă a satului. Se ruga pentru toți, buni sau răi, pentru sănătate și pace. Într-una din zile - locuitorul Calomfireștiului - țăranul Neagu, cere părintelui care era ocupat cu împărtășania, câteva doage. Părintele, cu multă
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
om să se mărturisească. „Câți copii are șoferul? Dar câte drăguțe în Jebel?” întrebam sărind ca iezii când venea, în copilărie, de la oraș, cu vreo mașină de ocazie. „Terminați cu prostiile!” ne zicea...ca după despachetarea cumpărăturilor să scape vreun porumbel...” Auzi tu, și cu Rodica de la Cec o umblat ăla. În cine să mai ai încredere azi?” “...și cu Rodica de la Cec ? Și cu Rodica de la Cec?” țopăiam noi și ea se făcea că ne fugărește pe după masă. “Aici rămâne
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
undeva să servească cina. Poate vor merge și la discoteca din centrul orașului, la etajul întâi al magazinului universal, sau dacă va avea orhestră restaurantul unde servesc cina, vor putea rămâne și acolo. Ana și Tudor, văzând că ceilalți doi porumbei întârzie exagerat de mult, le-au strigat unde îi vor găsi și au părăsit campingul îndreptându-se spre centrul stațiunii discutând despre vreme, oamenii pe care îi întâlneau, sau despre stațiune, nimic personal sau important. Alexandru care nu se mai
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
Acasă > Poezie > Cântec > SUNT CUPĂ DIN MÂINILE TALE Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Dublul meu în Duh Este un alb porumbel Ce nu poate zbura singur. Scânteietoarele, mirabilele prea plinele Tale Izvoare Mă umplu, Mă învăluiesc simplu Din creștet până la picioare Și sunt la masă și la cină Ta, Doamne Amfora plină cu vinul vieții Aflată În divinele, nevăzutele Mâinile Tale
SUNT CUPA DIN MÂINILE TALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360957_a_362286]
-
-ntreb adesea de-ai fost tu sau vreo himeră vis nebun de os domnesc căutând vreo baiaderă o frăguță de fecioară prinsă-n al dragostei foc care s-a pierdut prin lume fără urmă de noroc cad din norii zmeurii porumbeii toamnei reci s-au făcut iarbă uscată vechile noastre poteci de-abia te mai văd prin lume printr-o lume ireală a căzut peste noi noaptea noaptea vieții de cerneală oh adolescența noastră cărțile prinse-n ghiozdan cum se -ngroapă
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
aur, pe umeri le cresc grădini înflorite de crini, și au o toamnă imensă luminată în piept, de parcă sufletul le-ar fi un nor auriu care emană efluvii. Cu zâmbetul lor înălțându-li-se pe chip tot timpul ca un porumbel, care le face ochii vii ca niște iazuri limpezi în cap, au tot timpul o vorbă bună pentru tine. Dacă ai nevie de ceva, sau, Doamne ferește, te afli într-un impas, îți sar ei în ajutor, fără să mai aștepte
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Ferestre închise M-am rătăcit în căutările acestui timp Sufletul meu, ferestre închise, Drum pietruit de cuvinte nespuse, Cărari - labirint de vise pierdute. Nu vreau să spun că nu mai am vise. Dar nu mai sunt colorate ca atunci, Cănd porumbeii albi zburau către ceruri. Ascult, dar nu mai stiu să înțeleg! De vina sunt zidurile, Apărute de nu știu unde, Care nu mă lasă să văd, de dincolo de ele. De vina sunt doar eu, Unde, mi-am pierdut culorile? Totul e alb
FERESTRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364078_a_365407]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > UITARE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Eram un porumbel și zburăm prin abisul gândurilor tale, Fiecare zbatere de aripă eram eu, Înălțarea mea erai tu. Eu eram iubire tu ...liniște, Eu eram dor de noi tu....tăcere, Eu îți aduceam clipă veșniciei, Tu năruiai vise. Iubeam doar eu... Într-
UITARE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364087_a_365416]
-
mea erai tu. Eu eram iubire tu ...liniște, Eu eram dor de noi tu....tăcere, Eu îți aduceam clipă veșniciei, Tu năruiai vise. Iubeam doar eu... Într-o zi mi-ai frânt aripile, M-a durut, dar nu am plâns, Porumbelul va zbura iar purtând în ochii lui frumusețea a ceea ce am fost eu, Uitarea ce ai fost mereu tu. Nori Nori cândva uitați se adună pe cerul meu, Aștepta să plouă asupra mea un dor din altă lume. E liniște
UITARE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364087_a_365416]
-
umple de râuri /lăsând florile să îl miroasă / din marginea trupului până în adânc / eu eram floare pe atunci /curcubeu al sângelui transformat în stamină / atingând fluturii / și ceață de cerbi eram / căutând castelul ciutei adormite / în ochiul unei liane cu porumbei / fără să îmi pese că am să lupt până la epuizare / eu cu lăuntrul / să te câștig / eram atât de bezmetic / că am vrut să scot soarele din mine /pentru a-ți face ție încălțări / să rup secundele din peretele ochiului
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
sugestiei își caută rezolvarea în poem. Destinele noastre, topite în curgerea și veșnica transformare universală, sunt asemeni soarelui ce moare în fiecare seară pentru a renaște în dimineața următoare. „cum se naște dimineața /din tăcerea stătută a unei nopți/ cum porumbelul se avântă în aer/fără a-i striga lui/ aerului/iată-mă vin/ te-am regăsit în corola lăuntrului meu/ în liniștea greu explicabilă cu care te priveam/ când drumul tău părea ultim /și am zâmbit / tu ești în mine
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
copitele cailor negri. În oglinda spiritului apar explozii de senzații transfigurate , percepute de ochiul magic al iubirii fără de sfârșit. Femeia era cărămida din care poetul își înălța temple în fiecare răsărit de soare. „era sfârșit de martie atunci /de mirare/ porumbeii deveniseră lupi/ pe o jumătate de cerc”/ „uite / iubita mea / eu sap în pământ după lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
De magnați magnetizați De putere, vânzând țara Altor și mai mari magnați... Nu salvăm țara bolnavă Oferind-o pe nimic Ori la Est pe tava slavă, Ori la Vest, alt inamic... Nu salvăm țara de ulii Ce ne cred blânzi porumbei, Când firavi, noi, mulții, nulii Nu mai suntem pui de lei... Nu salvăm țara cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la accize Și coplată pe strănut... Nu salvăm țara prin vorbe, Când beau rușii-n Cernăuți, Când
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
mine îndepărtări ca un blestem Și trece minutarul vremii, oriunde am fost dus Destinul mi-am purtat pe cruce precum bunul Iisus Prin lumea felurită, buimacă ce-a uitat de zei Și-am plâns când pâine le dădeam la blânzii porumbei 30.08.15 Referință Bibliografică: Minutarul Vremii / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1706, Anul V, 02 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MINUTARUL VREMII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368434_a_369763]
-
Ponta și cum e prim-ministrul așa trebuie să fie și miniștri lui: manechine logoreice pe ecrane. Pe lângă faptul constatat că, de când sunt la guvernare, nu au făcut nimic bun pentru România, pe ecranele de plasmă des le scapă și porumbeii nulității lor intelectuale. De curând, pe postul TV Digi 24, domn ministru Remus - legendar nume roman - a fost întrebat de către interlocutoarea Elena Vijlie.: „În ce oraș s-a născut Romulus și Remus?”. Fără sa clipească, Remus, care a trecut prin
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]