3,510 matches
-
dea toate permisiunile și să facă orice chitanță la notarul, trezorierul, scribul, atât din prezent cât și din viitor, ai numitului Monte, și să facă toate și fiecare dintre lucrurile ce sunt oportune în chestiunea menționată. Cât despre toate celelalte posesiuni ale sale, atât mobile cât și imobile, prin drepturi, prin nume și prin fapte, prezente și viitoare, a stabilit, a făcut și a dorit ca moștenitorul sau universal să fie Antonius, fiul său legitim și natural, născut din el și
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
a plătit în contul său, așa cum spune el că este menționat în cartea "Debitori și creditori", etichetata "A", la paginile 122 și 123, si mai mult că numeroase, multe și diverse alte cantități de florini și monede, de lucruri și posesiuni pe care numitul Antonius le-a avut de la același testator, în legătură cu care testatorul însuși a spus și a afirmat că nu a avut și nu are nici în prezent o contabilitate sau notificare, iar despre fiecare dintre cantitățile și sumele
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de la același testator, în legătură cu care testatorul însuși a spus și a afirmat că nu a avut și nu are nici în prezent o contabilitate sau notificare, iar despre fiecare dintre cantitățile și sumele de florini și monede, de lucruri și posesiuni, acest testator a declarat că a vrut și dorește ca ele să fie numărate și cântărite, si ca ele sunt cântărite, si ca el le-a numărat și le-a cântărit în prezența numire a unui moștenitor și în porțiunea
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
a numărat și le-a cântărit în prezența numire a unui moștenitor și în porțiunea și permisiunea date numitului Antonius. Și pentru că numitul testator a spus că nu a fost și nu este neștiutor cu privire la calitatea și cantitatea patrimoniului și posesiunilor și materiei sale, a dorit în mod expres și a ordonat și i-a interzis numitului Antonius, sus-numitul nevrednic moștenitor, să scoată, si a făcut ca el să nu scoată nici să nu poată scoate nicio porțiune Falcidiană sau Trebellianică
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de energie și de echilibru. Atât cei pe care conștiința i-a dus la interiorizare, la chin și la tragedie, cât și cei pe care i-a avântat într-un imperialism nelimitat, într-o groaznică dorință de achiziție și de posesiune, sânt în moduri diferite, dezechilibrați și nefericiți. Conștiința a făcut din animal om și din om demon, dar ea n-a făcut încă din nimeni un Dumnezeu, în ciuda lumii care se mândrește de a fi omorât unul pe cruce. Feriți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să inventeze rațiuni practice și abilități teoretice, pentru a justifica și a consolida proprietatea? Ei au tras cerc în jurul ei, proprietatea fiind însăși un cerc. S-au închis concentric, pentru ca nici Dumnezeu să nu poată viola acest scârbos mister al posesiunii. Dacă instinctul proprietății n-ar avea bază atât de adâncă, s-ar fi putut atribui atâta perfecțiunii ordinii juridice, iar spiritul normativ s-ar fi putut bucura de atâta vază, fără distanțele de oameni și valori născute din proprietate? Din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
este avantajul esențial al conducătorului iar puterea pe care i-o conferă asupra oamenilor are o esență cumva demonică. Goethe vedea acest element demonic "într-un Napoleon mai eficient decît oricare alt conducător din epoca sa". Prin el se explică posesiunea exercitată de împărat asupra anturajului, felul în care știa să conducă curentele de opinie. Tot el îi conferă o strălucire aparte: orice gest îi entuziasmează pe partizanii săi, orice cuvînt vrăjește auditoriul. Mulțimea este electrizată prin prezența lui, terorizată și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
umbra lui. Dar dacă băiețelul, și asemenea lui, alte milioane, se dezvoltă în mod normal, este pentru că descoperă mijloacele de a ieși din dilema în care se află închis: seducția și renunțarea. Pe de o parte, eșuînd în tentativele de posesiune amoroasă, își schimbă tactica. Băiețelul (sau fetița) încearcă să-și seducă părinții. În scrierile erotice din Orient, imitația se numără printre mijloacele de atracție. În textele sanscrite, de exemplu, ocupă un loc important jocul prin care femeia copiază veșmintele, expresia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a nu mai reveni la relațiile dinainte. Din aceste două rațiuni fiii sînt obligați să-și restrîngă instinctele și să nu se împreuneze cu femeile decît în anumite condiții. În acest mod, miza luptei dintre sexe și generații, mărul discordiei, posesiunea sexuală devine mijloc de încheiere a alianței între bărbați și cu femeile. Primii abandonează orice veleitate de a deveni tiran colectiv, iar ele încetează să mai fie obiecte și devin partenere. În locul comunismului primitiv al femeilor apare exogamia. Ea dă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
footnote> . 3.1.2.4. Argumentarea teoretică a superiorității proprietății private față de proprietatea publică Acest demers trebuie să aibă la bază analiza drepturilor de proprietate, analiză în care se face distincție între anumite dimensiuni ale acestora, și anume: dreptul de posesiune, dreptul de folosință, dreptul de dispoziție, dreptul de uzufruct sau beneficiu. În cazul proprietății private, toate drepturile aparțin proprietarului particular, în timp ce, în cazul întreprinderilor publice, proprietarul abstract (colectiv, societate sau stat) este separat de utilizator și, ca atare, se face
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
până acum. În prezent se proiectează forme noi de organizare a activității umane, specifice societății viitorului, precum comerțul în rețea, de exemplu, care generează o definire diametral opusă a libertății, în sensul că libertatea este obținută prin apartenență, nu prin posesiune. Pentru a aparține unei comunități, o persoană are nevoie de acces la comunitatea respectivă. Prin deținerea acestuia se poate bucura de libertatea care decurge din inclusivitate. Consecințele comerțului de rețea se extind dincolo de modelul de afaceri. Presupunerile despre optimizarea bunăstării
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
unele patriarhate erau mai bune9 (vezi și Miroiu, 1999, și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" propune, în locul relațiilor alienante, alt tip de relații, bazate pe egalitatexe "„egalitate", cooperare, împărtășire, angajare politică, eliberare de stereotipuri sexuale, eliberare de posesiuni personale (Jaggarxe "„Jaggar,Alison", op. cit., p. 337). Marea problemă a acestei abordări este aceea că ea, inițial, a ignorat perspectivismul: nu toate femeile se află în aceeași situație, experiențele sunt foarte diferite (etnic, rasial, individual). În afară de aceasta, multe femei nu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
trăiască pe culmile durerii, așteptînd milostivirea. Anton Pann antrenează, Într-un irmos, toate părțile trupului În aventura sentimentală: ochii, limba, pieptul, buzele, mîinile, chiar și picioarele. Vine la urmă și sufletul care se predă. Părțile corpului sînt mesagerii și instrumentele posesiunii În dragoste: Pieptule ce pînă azi Știu și decît să arzi, Aflînd acum unde mergi, Bate În ceasuri Întregi. MÎinilor nu vă-nlemniți, Ci vă dați să pipăiți Și să strîngeți binișor Acel minunat trupșor. Picioarelor, alergați, Săraci, nu mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor dominației statale, prin care este operată orice promovare într-o diviziune socială a muncii reglementată de supremația politicului: pentru acești actori în ascensiune ușor de reperat printre altele prin caracterul ostentativ al posesiunilor materiale străine pe care le îngrămădesc în casele lor -, etnologul străin trebuie refulat cu putere la periferia câmpului social și neutralizat atât ca privitor, cât și în implicațiile lui relaționale. În spatele paravanului creat de această orchestrare a puterii se profilează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unui mod de comunicare în care dependența față de centrul politic este cadrul de elaborare a colectivelor teritoriale și a celor fondate pe originea comună (genealogică). Tocmai în practicile ceremoniale de o extraordinară intensitate trebuie căutată cheia înțelegerii. În cultul de posesiune de pe coline se construiește relația cu puterea centrală, producerea ei ca mediator simbolic și individualizarea în dependență prin posesie. Ceea ce se joacă aici este mai ales reproducerea puterii regale (eliminată de francezi în 1897) ca mediator simbolic împărtășit, ceea ce permite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.) și ale scărilor care leagă un microgrup la un spațiu global devenit prin caracterele sale de virtualitate, de volatilitate și de realitate un fapt social total. Evoluția cultelor de posesiune în Laos, cutie de rezonanță exemplară a determinărilor politice și a schimbărilor economice recente, ne va permite să conturăm această propoziție pentru a putea trage concluziile necesare. Atașate cândva monarhiei budiste, duhurile, primii ocupanți ai pământului, se incarnau până la preluarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să se îmbolnăvească și să-și piardă forțele. Deschiderea economică timidă a țării în 1986 aceasta angajându-se pe calea "socialismului de piață" (trasat de China încă din 1978) marchează în anii care urmează o reîntoarcere fastuoasă a cultelor de posesiune: căsătoriile cu spiritele, foarte oneroase, se înmulțesc, generând un număr considerabil de mediumuri ieșite din categorii foarte diverse ale populației (bărbați, femei, celibatari, tineri și vârstnici, din toate straturile sociale). Inventarea de noi spirite se inspiră atât dintr-un capital
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de închisoare sub dictatură. Aducând bunăstare materială și reparație psihică, duhurile unei piețe percepute ca o eliberare globală se înscriu într-o veritabilă piață a imaginarului, ca și reprezentanții lor, mediumurile, aflate într-o concurență acerbă. O intensitate orbitoare a posesiunii, o convingere, un angajament, un entuziasm remarcabil al actorilor, al spectatorilor din mulțime, părând ca posedați cu hainele strălucind de podoabe aurite, conotează astfel ceremoniile observate în 1993-94, care sunt la apogeul lor și pun în scenă o supralicitare și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin trecerea dolarului de la 700 la 7 500 kipi cu un vârf de 10 000 kipi și prin ridicarea taxei de uzură la 20% pe zi, adică 600% pe lună și aproape 7 200% pe an) afectează profund scenele de posesiune. La începutul anului 2 000, mediumurile vârstnice și renumite, care își începuseră cariera în perioada precomunistă și își continuau activitățile, anunță sfârșitul spiritelor și intrarea într-o eră pur budistă, predicție dedusă din caracterul tot mai budist al altarelor lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lor omnipotente se adaugă incapacitatea materială a aspiranților-mediumuri de a-și finanța ritualurile de inițiere prin căsătorie. Ceremoniile anuale, de căsătorie s-au rărit așadar; alterate, mai mult sau mai puțin dezarticulate sau avortate, ele nu mai atrag multă lume. Posesiunea pare aici mimată, aproape prefăcută, trist teatralizată și oferind spectacolul unei dereglări rituale conștientizate cu mâhnire de fiecare. Uneori geniile refuză chiar să se încarneze în mediumuri, care se mulțumesc să danseze fără concentrare sau bucurie sau preferă să stea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
arată gânditorul spaniol (idem, p.176). Fr. Wilks (2003) face parte dintre cei care susțin faptul că invidia, oricât de rușinoasă ar fi, stă la baza societății capitaliste. "O parte din ceea ce ne face să câștigăm bani, statut social și posesiuni scrie psihoterapeutul britanic este invidia față de aceia care au deja" (2003, p. 146)56. În societatea de hiperconsum și hiperconcurențială, ceea ce generează invidia democratizată este dorința de a urca și de a acumula, de a domina și de a fi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de proprietate, conceptul de "al meu", "al tău", conceptul moral de bine și de rău cu toate implicațiile sale socio-culturale. Acest comportament poate fi generat din dorința de a se impune celor din jur, pentru "prestigiu" sau din dorința de posesiune. Poate fi și un comportament învățat, atunci când copilul face parte dintr-o familie de hoți. Gravitatea apare când cauzele furtului sunt de natură patologică (în tulburarea isterică apare furtul cu caracter impulsiv). Cleptomania este tendința patologică de a fura fără ca
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
precizez bine chestiunea. Avertizez mai întâi că folosesc cuvântul proprietate în sensul cel mai general, și nu în sensul restrâns de proprietate funciară. Regret, și probabil toți economiștii regretă odată cu mine, că acest cuvânt trezește involuntar în noi ideea de posesiune a solului. Înțeleg prin proprietate dreptul pe care îl are un muncitor asupra valorii pe care a creat-o prin munca sa. Acestea fiind spuse, mă întreb dacă acest drept este o creație legală sau dacă, dimpotrivă, nu este anterior
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este anterioară legii, încât ea este recunoscută chiar și printre sălbatici, care nici nu au legi, sau cel puțin nu au legi scrise. Când un sălbatic și-a consacrat munca pentru a-și construi o colibă, nimeni nu îi dispută posesiunea sau Proprietatea colibei. Fără îndoială, un alt sălbatic mai puternic poate să îl alunge din colibă, însă acest lucru nu se poate petrece fără să indigneze și să alarmeze întreg tribul. Tocmai acest abuz al forței este cel care dă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lumea de pe culmea aceasta pe care îl înalță iubirea sa și, mai ales în prezența ființei iubite, el are simultan o expresie prin care dăruiește ― spre a fi privit și admirat ― obiectul iubirii sale, și o alta, marcă a supremei posesiuni, prin care el îl ține pe acesta lângă sine și, vibrând de gelozie, îl ocrotește de orice privire indiscretă. Cine, în această fotografie, îi dă lui Cioran semeția privirii sale? În prezența cui ființa lui pare că a împrumutat ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]