868 matches
-
fixat un salariu de 80 de galbeni anual, socotit galbenul la 36 de lei, casă și masă la mănăstire, iar familia lui a fost instalată la Tîrgul Neamț. Salariul lucrătorilor aduși de Stiber era de 30 parale „pe lotul de postav gata, care va fi de un cot latul, iar fiind în lungime de doi coți, atunci li se va plăti cîte un leu și 20 parale cotul, însă cotul cămării sfintei mănăstiri”. Printre lucrătorii angajați de Stiber, cităm numele calfelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mănăstirea, o instituție religioasă, nu angaja decât un număr limitat de lucrători din afara mănăstirii, sau din alte cauze care în prezent nu ne sunt cunoscute; așa se face că la 9 iunie 1859, cămărașul mănăstirii raporta starețului „că fabrica de postav iaste cu totul lipsită de oameni trebuincioși pentru lucrarea postavului”. La acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de lucrători din afara mănăstirii, sau din alte cauze care în prezent nu ne sunt cunoscute; așa se face că la 9 iunie 1859, cămărașul mănăstirii raporta starețului „că fabrica de postav iaste cu totul lipsită de oameni trebuincioși pentru lucrarea postavului”. La acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire continua să ducă lipsă de lucrători și pentru că „părinții iconomi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
raporta starețului „că fabrica de postav iaste cu totul lipsită de oameni trebuincioși pentru lucrarea postavului”. La acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire continua să ducă lipsă de lucrători și pentru că „părinții iconomi de ogradă, când urmează nevoia să deie la vreo ascultare pe cineva, acolo merg și ia pe cine voiesc fără a mai face cunoscut cămării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deie la vreo ascultare pe cineva, acolo merg și ia pe cine voiesc fără a mai face cunoscut cămării”. Cămărașul a anexat la acest raport un izvod de părinții și frații „luați din postăvărie și care știu bine a lucra postav”. Ei erau în număr de șapte. În legătură cu sortimentul de produse fabricat, W. Stiber își luase obligația prin contract „să lucreze tot feliul de postav din lâna mănăstirii, atât din țigaie, precum și din lână proastă, și în toate boielile ce ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
raport un izvod de părinții și frații „luați din postăvărie și care știu bine a lucra postav”. Ei erau în număr de șapte. În legătură cu sortimentul de produse fabricat, W. Stiber își luase obligația prin contract „să lucreze tot feliul de postav din lâna mănăstirii, atât din țigaie, precum și din lână proastă, și în toate boielile ce ar ave trebuință”. În anul 1853 s-a plătit calfelor pentru producția a 650 și jumătate coți postav. Într-o însemnare, nedatată, s-a făcut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin contract „să lucreze tot feliul de postav din lâna mănăstirii, atât din țigaie, precum și din lână proastă, și în toate boielile ce ar ave trebuință”. În anul 1853 s-a plătit calfelor pentru producția a 650 și jumătate coți postav. Într-o însemnare, nedatată, s-a făcut calculul prețului de cost a 2.372 coți postav: postav alb, „boit”, roș, natural, nuatină, cergi etc. Autorul însemnării a notat că 381/2 coți postav au fost dați starețului, 31/4 „pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lână proastă, și în toate boielile ce ar ave trebuință”. În anul 1853 s-a plătit calfelor pentru producția a 650 și jumătate coți postav. Într-o însemnare, nedatată, s-a făcut calculul prețului de cost a 2.372 coți postav: postav alb, „boit”, roș, natural, nuatină, cergi etc. Autorul însemnării a notat că 381/2 coți postav au fost dați starețului, 31/4 „pentru vodă”, doi coți pentru „beizadele”. Știrile relative la condițiile în care funcționa fabrica sunt, după cum se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proastă, și în toate boielile ce ar ave trebuință”. În anul 1853 s-a plătit calfelor pentru producția a 650 și jumătate coți postav. Într-o însemnare, nedatată, s-a făcut calculul prețului de cost a 2.372 coți postav: postav alb, „boit”, roș, natural, nuatină, cergi etc. Autorul însemnării a notat că 381/2 coți postav au fost dați starețului, 31/4 „pentru vodă”, doi coți pentru „beizadele”. Știrile relative la condițiile în care funcționa fabrica sunt, după cum se vede
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru producția a 650 și jumătate coți postav. Într-o însemnare, nedatată, s-a făcut calculul prețului de cost a 2.372 coți postav: postav alb, „boit”, roș, natural, nuatină, cergi etc. Autorul însemnării a notat că 381/2 coți postav au fost dați starețului, 31/4 „pentru vodă”, doi coți pentru „beizadele”. Știrile relative la condițiile în care funcționa fabrica sunt, după cum se vede, foarte sărăcăcioase. Totuși, ele îngăduie să tragem concluzia că fabrica a fost organizată pe baze diferite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obligații rituale rămâneau pe primul plan, nu putea să se dezvolte și nici să se mențină. În anul 1858, din lipsă de lucrători, se punea problema „dacă iaste ca să se mai țină această fabrică în stare bună și să lucreze postav din lîna mănăstirii precum până acum”. Fabrica decade. Se pare că la acea dată ea nu mai funcționa. La 28 octombrie 1859, „comisia regulatoare a averilor mănăstirești” a cerut Ministerului cultelor să aprobe punerea în vânzare a „mașinii de făcut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din lîna mănăstirii precum până acum”. Fabrica decade. Se pare că la acea dată ea nu mai funcționa. La 28 octombrie 1859, „comisia regulatoare a averilor mănăstirești” a cerut Ministerului cultelor să aprobe punerea în vânzare a „mașinii de făcut postav cu mai multe aparaturi” și care nu funcționa din cauză că „productul ei nu acoperă cheltuielile funcționării”. M. Kogălniceanu s-a oferit să cumpere mașinile acestei fabrici „care de mai mulți ani nu lucrează”. El și-a luat obligația să confecționeze îmbrăcămintea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ianuarie 1860, Dimitrie Pelin, reprezentantul lui M. Kogălniceanu, a cumpărat mașinile fabricii cu 200 galbeni. În statistica din 1861, instalația mecanică de la mănăstirea Neamț nu a mai fost menționată. În acel an funcționa în regiunea Neamț o singură fabrică de postav, cea a lui M. Kogălniceanu, care se mărise prin cumpărarea de către proprietarul ei a mașinilor întreprinderii de la mănăstire. Mihail Kogălniceanu a înființat cea de-a doua și cea mai mare fabrică de postav din Moldova. El s-a dovedit a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în regiunea Neamț o singură fabrică de postav, cea a lui M. Kogălniceanu, care se mărise prin cumpărarea de către proprietarul ei a mașinilor întreprinderii de la mănăstire. Mihail Kogălniceanu a înființat cea de-a doua și cea mai mare fabrică de postav din Moldova. El s-a dovedit a fi nu numai un mare bărbat de stat, dar și un foarte priceput întreprinzător. Proprietar de moșii, arendaș de moșii, de poște, de hanuri, negustor etc., el a acumulat sume de bani și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a dovedit a fi nu numai un mare bărbat de stat, dar și un foarte priceput întreprinzător. Proprietar de moșii, arendaș de moșii, de poște, de hanuri, negustor etc., el a acumulat sume de bani și a fondat fabrica de postav de la Târgu Neamț. Construind acea fabrică, spune Kogălniceanu, a „pus în pericol peste două zeci și cinci de mii galbeni, parte ai mei, parte ai familiei mele, parte împrumutați”. La 3 septembrie 1852, Mihail Kogălniceanu s-a adresat domnitorului, cerându
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Kogălniceanu, a „pus în pericol peste două zeci și cinci de mii galbeni, parte ai mei, parte ai familiei mele, parte împrumutați”. La 3 septembrie 1852, Mihail Kogălniceanu s-a adresat domnitorului, cerându-i un privilegiu exclusiv de fabricare a postavului pe timp de 18 ani. Totodată, el solicita și funcția de furnizor unic de postav al miliției, jandarmeriei, pompierilor și grănicerilor, cu un preț de 5-10% mai redus decât prețul curent. Domnitorul i-a dat privilegiul cerut, însă numai pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mei, parte ai familiei mele, parte împrumutați”. La 3 septembrie 1852, Mihail Kogălniceanu s-a adresat domnitorului, cerându-i un privilegiu exclusiv de fabricare a postavului pe timp de 18 ani. Totodată, el solicita și funcția de furnizor unic de postav al miliției, jandarmeriei, pompierilor și grănicerilor, cu un preț de 5-10% mai redus decât prețul curent. Domnitorul i-a dat privilegiul cerut, însă numai pe 12 ani. În doi ani, începând cu ziua eliberării privilegiului, Mihail Kogălniceanu trebuia să pună
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
preț de 5-10% mai redus decât prețul curent. Domnitorul i-a dat privilegiul cerut, însă numai pe 12 ani. În doi ani, începând cu ziua eliberării privilegiului, Mihail Kogălniceanu trebuia să pună în funcție fabrica. Privilegiul lăsa liber importul de postav. Fabrica, spune G. Apostoleanu, „a fost ridicată în anul 1854 [...] în apropiere de politia Neamțului, la poalele Carpaților și la împreunarea apelor Osana și Neamțul”. Din informații documentare sigure rezultă însă că ea a intrat în funcțiune parțial încă în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
accesoriile au costat la Viena 600 galbeni, iar transportul lor până la Neamț 300 galbeni etc.. Deși, în februarie 1853, domnitorul, la cererea lui M. Kogălniceanu, a hotărât „ca mașinile și coloarăle ce s-ar aduce în țară pentru fabrica de postav, precum și productele acelei fabrici ce s-ar exporta, să nu fie supuse la plată de vamă”, Kogălniceanu a plătit vamă pentru cel mai mic cui și pentru dramul de boia”, deoarece arendașul vămilor a refuzat să se supună hotărârii domnești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rămas în starea în care este ea prezentată în 1855. Ulterior ea a fost mărită, procesul de producție a fost perfecționat. În cursul anului 1860, au intrat în Moldova prin Galați, probabil pentru fabrica lui Kogălniceanu, trei colete „mașini de postav”, iar în 1861 - cinci mașini pentru pânză și o mașină pentru postav. La 12 mai 1861, Iosef Weiselberg comunica lui Kogălniceanu că „mașinării ce ați ordonat a se face la fabrica de la Iacobeni este gata”. Fabrica s-a dezvoltat într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost mărită, procesul de producție a fost perfecționat. În cursul anului 1860, au intrat în Moldova prin Galați, probabil pentru fabrica lui Kogălniceanu, trei colete „mașini de postav”, iar în 1861 - cinci mașini pentru pânză și o mașină pentru postav. La 12 mai 1861, Iosef Weiselberg comunica lui Kogălniceanu că „mașinării ce ați ordonat a se face la fabrica de la Iacobeni este gata”. Fabrica s-a dezvoltat într-o astfel de măsură, încât ea era estimată la 1874 - la 42
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a aburului, cu o roată hidraulică făcută parte la Viena, parte la Paris, au fost mărite filatura și țesătoria, care constituiau în corpul fabricii „o fabricațiune deosebită” etc. Fabrica a fost mărită prin cumpărarea în 1856 a utilajelor fabricii de postav a lui Bühl, iar în 1860 prin achiziționarea mașinilor fabricii de la mănăstirea Neamț. Așadar, fabrica lui Mihail Kogălniceanu era o întreprindere industrială completă, în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cumpărarea în 1856 a utilajelor fabricii de postav a lui Bühl, iar în 1860 prin achiziționarea mașinilor fabricii de la mănăstirea Neamț. Așadar, fabrica lui Mihail Kogălniceanu era o întreprindere industrială completă, în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrică nu se puseseră în funcțiune scaunele mecanice „din greutatea de a căpăta buni mecanici”, iar capacitatea de producție a întreprinderii era redusă la jumătate și din cauza „numărului redus de lucrători specialiști”. Din aceeași cauză, Bühl, proprietarul celeilalte fabrici de postav, a fost nevoit să recurgă la „smomeală”, la „coruperea” lucrătorilor de la fabrica lui Kogălniceanu. În ceea ce privește materia primă, fabrica prelucra numai lână din țară: lână ordinară țurcană, lână țigaie și țigaie merinos. În 1861, fabrica a consumat 55.000 oca de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova o dată cu ridicarea fabricii. Acum aceste plante se cultivează cu abundență în Moldova, precum nu mai puțin și scai de piuă și colza, necunoscută câțiva ani înainte în Moldova” spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav albastru (se vindea cu 15 lei cotul) și postav de Freiberg „foarte mult căutat și consumat în Moldova”; din lâna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]