2,303 matches
-
subiect social - grup, clasă socială, elită, birocrație instituționalizată etc. - care are posibilitatea de a face alegeri care implică vaste consecințe sociale, economice și politice, și un evantai de alegeri posibile aflate la dispoziția acestuia. Or, privatizarea, proces esențial al societății postcomuniste, a ilustrat poate mai clar și mai imediat decât orice alt proces existența unui grad de libertate suplimentar. Deoarece tranziția postcomunistă înseamnă transformarea societății prin intermediul statului, subiectul social al alegerilor este clasa politică, adică acei purtători de cuvânt - și de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economice și politice, și un evantai de alegeri posibile aflate la dispoziția acestuia. Or, privatizarea, proces esențial al societății postcomuniste, a ilustrat poate mai clar și mai imediat decât orice alt proces existența unui grad de libertate suplimentar. Deoarece tranziția postcomunistă înseamnă transformarea societății prin intermediul statului, subiectul social al alegerilor este clasa politică, adică acei purtători de cuvânt - și de interese - ai marilor grupuri sociale din societate care reușesc să ajungă, cu sprijinul grupurilor pe care le reprezintă, dar și al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de frecvente ale politicii și evoluțiilor tranziției. În general, când se vorbește despre privatizare, specialiștii caută să construiască indicatori cantitativi care să le permită evaluarea volumului și altor caracteristici ale privatizării. Deoarece, după 1989, mai multe țări au declanșat tranziții postcomuniste, iar politicienii și capitalul străin doreau să le diferențieze pe bază de comparații, s-au construit și utilizat sisteme de indicatori ai privatizării care luau în considerare numărul de întreprinderi privatizate, valoarea activelor deținute de sectorul privat, ponderea producției sectorului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
țărănești de mărimea suprafeței de pământ alocată, pe de o parte, iar pe de altă parte, produce o polarizare socială semnificativă a populației rurale. Reconstituirea proprietăților naționalizate cu jumătate de secol mai devreme nu face decât să importe în societatea postcomunistă a prezentului problematica socială deja uitată a societății românești de acum jumătate de secol. Și ea nu era nici mică, nici ușor de rezolvat. Recensământul agricol din 2003 arată că cele 4,28 milioane de exploatații agricole individuale se distribuie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sfârșitul comunismului, în anii ’80, ideologia cotidiană dominantă devine cea a tehnocrației, iar impactul asupra tranziției care urmează prăbușirii comunismului este major. El constă în faptul că, imediat după prăbușirea comunismului și victoria revoluției din decembrie 1989, problema tranziției economice postcomuniste nu se pune în termenii schimbării proprietății, ci în termenii schimbării managementului. Schimbarea caracteristicilor managementului este echivalentă cu afirmarea priorității restructurării asupra privatizării. Conform ideologiei dominante în momentul trecerii de la socialism la capitalism, principala problemă a tranziției postcomuniste este un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziției economice postcomuniste nu se pune în termenii schimbării proprietății, ci în termenii schimbării managementului. Schimbarea caracteristicilor managementului este echivalentă cu afirmarea priorității restructurării asupra privatizării. Conform ideologiei dominante în momentul trecerii de la socialism la capitalism, principala problemă a tranziției postcomuniste este un nou management și nu o nouă formă de proprietate. Paradigma managerială - cu recomandarea expresă a restructurării economice ca prioritară în raport cu privatizarea, adică cu restructurarea proprietății - a avut o soartă neobișnuită de-a lungul tranziției către capitalism a României
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dispune de un grad de libertate suplimentar, exprimat prin faptul că clasa politică românească putea decide cu privire la viitoruri alternative ale societății. O asemenea situație era destul de specifică societății românești. De fapt, în afară de Bulgaria și țările fostei URSS, nici o altă societate postcomunistă nu a mai dispus de un grad de libertate suplimentar. Ceea ce a constituit avantajul competitiv al RDG, Poloniei, Cehoslovaciei sau Ungariei în trecerea relativ lină de la comunism la capitalism a fost intervenția capitalului străin, susținut puternic de politica occidentală. Investițiile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau Ungariei în trecerea relativ lină de la comunism la capitalism a fost intervenția capitalului străin, susținut puternic de politica occidentală. Investițiile masive de capital occidental în primii ani de după comunism le-a asigurat acestor țări un avantaj competitiv în perioada postcomunistă. Dar, în același timp, le-a redus gradul de libertate, căci avantajul competitiv nu a însemnat altceva decât o limitare a opțiunilor aflate la dispoziția clasei politice autohtone. Ungaria își deschisese porțile economiei către capitalul occidental cu ani buni înainte de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puteau alege calea spre economia capitalistă dezvoltată. Teoretizarea acestei căi într-un studiu economic și social uriaș, coordonat de Academia Română, nu a avut nici un impact în realitatea politică. Grupul de tehnicieni reunit în jurul lui Ion Iliescu - primul președinte al României postcomuniste și omul care a influențat cel mai mult politica românească din 1990 încoace - nu a reușit să legitimize o viziune politico-economică ce făcea din „bunul management” coloana vertebrală a transformărilor economice postcomuniste, și din dezvoltare, obiectivul politic principal și factorul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în jurul lui Ion Iliescu - primul președinte al României postcomuniste și omul care a influențat cel mai mult politica românească din 1990 încoace - nu a reușit să legitimize o viziune politico-economică ce făcea din „bunul management” coloana vertebrală a transformărilor economice postcomuniste, și din dezvoltare, obiectivul politic principal și factorul de raționalizare a acestor transformări. Gradul de libertate suplimentar de care dispunea politica românească în primii ani de după comunism nu se manifesta doar la nivelul opțiunilor politicienilor aflați în funcții. El mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu parcurgerea, pe perioada postcomunismului, a unui „șir de revoluții”, toate legitimate în revoluția principală - cea anticomunistă - și fiecare afirmându-se ca o schimbare radicală de direcție față de cea pe care, politic, o înlocuia la guvernare. Acest șir de „revoluții postcomuniste” a definit până la urmă un traseu mai degrabă spontan decât planificat al României de după comunism și nu s-a stabilizat decât către sfârșitul perioadei, în momentul în care presiunea internațională a devenit și constantă, și coerentă, și semnificativă ca urmare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Europei Occidentale de a integra România în Uniunea Europeană. În acel moment, gradul de libertate de care dispunea clasa politică românească și societatea în ansamblul său a fost redus prin intervenția aceluiași mecanism care l-a limitat în cazul celorlalte societăți postcomuniste - intervenția societăților occidentale. Până atunci, societatea românească avusese libertatea de a alege și o folosise, fără rezultate mulțumitoare, din belșug. O dezbatere cu privire la termenul „revoluție” aplicat la succesiunea guvernărilor românești de după 1990 este puțin productivă. Conceptul este utilizat aici mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din analiza majorității evenimentelor calificate drept „revoluții” care au avut loc în timp și în spațiu în ultimele secole. De exemplu, nu îndeplinește condiția de a contesta regulile de accedere la putere a unei noi elite politice. Dar, în România postcomunistă, aproape fiecare nouă guvernare s-a prezentat pe sine însăși ca pe o forță revoluționară, adică dispusă să efectueze schimbări radicale în societate, și a dovedit, față de guvernarea anterioară, aproape aceeași intoleranță ca și o forță revoluționară. În măsura în care a modificat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
referea la sursa problemelor economiei românești socialiste și la direcția rezolvării acestora. Problema consta în subordonarea politică a tehnocrației industriale, iar soluția consta în autonomizarea acesteia în raport cu puterea politică. Lozinca neoliberală cu privire la „retragerea statului din economie” era înlocuită cu lozinca postcomunistă a „retragerii politicii din economie”. Aceasta trebuia să fie totală, în vreme ce retragerea statului din economie, echivalentă cu alocarea resurselor prin intermediul pieței, în opoziție cu alocarea resurselor prin intermediul statului, urma să mai aștepte. Dar tehnocrația industrială era pe deplin conștientă că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a statului și instituțiile acestuia. Cei care au înțeles-o însă foarte bine sunt exact cele două categorii socio-economice care beneficiază primele de înființarea noii instituții a proprietății private: managementul industrial și capitaliștii în afirmare ai noii economii de piață postcomuniste. A reprezentat componenta lor „revoluționară” la tranziția postcomunistă. În afară de faptul că deschidea calea transferului de proprietate dinspre stat către persoane special selectate - criteriile de selecție urmau să fie stabilite ulterior -, gestul revoluționar de reînființare a proprietății private în industria fostă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
înțeles-o însă foarte bine sunt exact cele două categorii socio-economice care beneficiază primele de înființarea noii instituții a proprietății private: managementul industrial și capitaliștii în afirmare ai noii economii de piață postcomuniste. A reprezentat componenta lor „revoluționară” la tranziția postcomunistă. În afară de faptul că deschidea calea transferului de proprietate dinspre stat către persoane special selectate - criteriile de selecție urmau să fie stabilite ulterior -, gestul revoluționar de reînființare a proprietății private în industria fostă socialistă a fost însoțit de alte gesturi, la fel de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dar în proprietatea statului și sub controlul administrației, o perioadă mult mai îndelungată. Acești factori suplimentari de presiune au fost capitalul străin și presiunea politică și ideologică internațională. Chiar dacă nu a acordat prea mare atenție României imediat după declanșarea tranziției postcomuniste, capitalul străin a presat pentru trecerea la privatizarea industriei socialiste. Nu atât de mult pentru că urmărea să o cumpere, ci pentru a contracara avantajul comparativ al industriei de stat pe piața românească de a fi subvenționată, direct sau indirect. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dar în nici un caz singurul. Le-am trecut în revistă pe celelalte cu prilejul analizei metodelor de transfer al banilor publici în proprietate privată. Restructurarea industrială spontană care a însoțit privatizarea nu s-a datorat nici politicilor industriale ale reformatorilor postcomuniști, nici noului management capitalist. Ea a fost doar rezultatul, pe de o parte, al lipsei de resurse necesare subvenționării întregii industrii moștenite de la socialism, iar pe de altă parte, al raporturilor de forțe dintre diferitele grupuri de capitaliști, români și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
SIDEX, uriașul - la nivel regional - combinat siderurgic de la Galați, aflat în proprietatea uriașei - la nivel global - companii Mittal Steel. Alte industrii sunt în situații similare, deși capacitatea lor de absorbție a fondurilor guvernamentale sau bugetare este mai redusă. MICA BURGHEZIE POSTCOMUNISTĂ Privatizarea postcomunistă a restructurat țărănimea și a modelat evoluția clasei noilor capitaliști români. A mai avut și un al treilea rezultat important: a decis cu privire la înfățișarea micii burghezii românești postcomuniste. După cum am văzut deja, o clasă de mijloc exista și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la nivel regional - combinat siderurgic de la Galați, aflat în proprietatea uriașei - la nivel global - companii Mittal Steel. Alte industrii sunt în situații similare, deși capacitatea lor de absorbție a fondurilor guvernamentale sau bugetare este mai redusă. MICA BURGHEZIE POSTCOMUNISTĂ Privatizarea postcomunistă a restructurat țărănimea și a modelat evoluția clasei noilor capitaliști români. A mai avut și un al treilea rezultat important: a decis cu privire la înfățișarea micii burghezii românești postcomuniste. După cum am văzut deja, o clasă de mijloc exista și în societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fondurilor guvernamentale sau bugetare este mai redusă. MICA BURGHEZIE POSTCOMUNISTĂ Privatizarea postcomunistă a restructurat țărănimea și a modelat evoluția clasei noilor capitaliști români. A mai avut și un al treilea rezultat important: a decis cu privire la înfățișarea micii burghezii românești postcomuniste. După cum am văzut deja, o clasă de mijloc exista și în societatea socialistă, având în linii mari cam aceeași compoziție cu mica burghezie a societății capitaliste. Ea consta din funcționari ai administrației centrale și locale și ai marilor întreprinderi, din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
activitate, zonă care era complet neinteresantă pentru actorii principali. Ca urmare, în această perioadă, mica burghezie a avut un succes cvasitotal în ceea ce o privește și o influență relativ redusă asupra evoluțiile de mari dimensiuni ale societății românești. În România postcomunistă, întreprinderile de comerț exterior, editurile, birourile de avocați și notariale, birourile de arhitectură, unele servicii medicale, universitățile etc. s-au privatizat cu mult înainte de începerea privatizării economiei pe scară largă. Soluția fericea pe toată lumea. Fosta mică burghezie socialistă reușea să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe piață și în economie, în vreme ce pentru mica burghezie puterea se află în politică, iar accesul la ea se obține prin participarea la construcția ideologică, la activitatea partidelor politice și prin accesul la funcții în stat. Ca urmare, mica burghezie postcomunistă și-a folosit influența politică și banii pentru a se implica, cu un succes oscilant, în politică, în vreme ce marele capital și-a folosit resursele pentru a-i influența pe actorii politici care ajungeau la guvernare. Această primă etapă a privatizării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bani, destinați, de asemenea, mai ales consumului personal. La urma urmei, într-o societate capitalistă dezvoltată, tocmai banii micii burghezii finanțează o bună parte din piața de capital, prin intermediul burselor, al societăților de asigurări, al fondurilor de pensii etc. România postcomunistă și-a creat și ea, în timp, o piață emergentă de capital prin intermediul căreia marele capital instituționalizat și-a asigurat accesul măcar la o parte a banilor de care dispune mica burghezie. Iar această piață este în continuă creștere. Rolul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economia de piață în sistemul economiei de tip capitalist. Procesul implică o ofensivă continuă a capitalismului propriu-zis împotriva simplei economii de piață. Economia de piață „simplă” este economia întreprinderilor mici și mijlocii, atât de dragă și ideologilor liberali, și reformiștilor postcomuniști. În România postcomunistă, nu a existat partid politic care să nu considere că small is beautifull și că obiectivul său strategic nu este îndreptat spre câștigarea susținerii electorale a micilor întreprinzători. Dimpotrivă, pentru marele capital, mica întreprindere este o resursă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]