1,543 matches
-
din nou, că între marile binefaceri ale Revoluției anticomuniste se numără dreptul mărturisirii în sfera publică. Textul despre „puterea credinței și arta speranței” compilează adnotările noastre simpatetice la o carte semnată de unul dintre cei mai fecunzi eseiști din România postdecembristă. „Ciornele filozofice” se deschid cu o pledoarie în favoarea unui nou tip de critică culturală, arbitrată de Logosul increat al lumii și desfășurată în limitele unei ontologii a participației. Urmează două eseuri referitoare la doi autori gata să recunoască eterna noutate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
esența teologică. Ne rămân deci surprizele bucătăriei balcanice, care îndură fără efort ghiveciul și cacealmaua: o cultură a divertismentului - această puerilă consimțire la moarte-, stilistica nudității verbale și patima bășcăliei nemăsurate. Sunt multe exemple de paragină a simțului nostru critic postdecembrist și nu trebuie insistat. Prea mulți au întâmpinat numeroasele ipostaze ale „obscenității publice” românești cu logica inopinată a surdinei. Asfixiați de politețuri, am ales să tăcem, parcându-ne considerațiile pe străzile neasfaltate ale unei șovăieli ancestrale. Ce ar fi (fost
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
8)2. Procesul comunismului trebuia să întârzie. Logica binară impusă de Evanghelie - „ce este da, da, ce este nu, nu” - trebuia relativizată cu logica modală a carierismului. „Poate”, „dacă”, „s-ar putea” au devenit locuțiuni curente în discursul atâtor ierarhi postdecembriști. Retorica responsabilității colective invocată de avocații consensului politic - „toți am suferit”, „toți suntem vinovați” - era, evident, un medicament „pentru liniștea noastră”. Nici unul dintre episcopii remarcați prin absență înainte, dar mai ales în timpul evenimentelor din 16-22 decembrie 1989, n-a simțit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un anumit sens, măsura capacităților autohtone de recunoaștere a unei veritabile culturi asiatice. Pe de altă parte, deschiderea granițelor în 1989 - și, mult mai larg, în 2002 - a făcut din „problema țigănească” o chestiune ardentă pentru întreaga comunitate europeană. Anii postdecembriști au surprins un număr ridicat de țigani în zonele dezafectate ale marilor orașe. Tot țiganii, cu excepția celor implicați în afaceri dubioase, au fost condamnați să ocupe primele locuri în rândul șomerilor sau al persoanelor prost clasate. La antipozi, structuri parazite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au mai găsit... Cartea are un fericit epilog. O discuție vie a celor patru autori, alături de H.-R. Patapievici, abordează temele centrale ale mărturiilor mai sus prezentate. Este vorba despre o retrospectivă care discută fundătura morală și politică a României postdecembriste și clivajele sociale proaspăt create. În această linie, reiese firesc legătura dintre fenomenele de aberație politică postcomuniste și experimentul de inginerie socială proiectat și implementat între anii 1947 și 1989. Toți participanții la discuție acceptă că proiectul reeducării și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
laconic, pe de altă parte, dau tonul. Reacțiile publicului întemeiate tacit pe Crezul tradiției înaintează bâjbâit spre limanul argumentației. Exercițiul intelectual al criticii teologice este timid, incoerent și confuz, fiind împiedicat și de absența unui spațiu de conlocuire. Nici utopiile postdecembriste, nici frustrările acumulate de intelighenția ortodoxă nu s-au dovedit rodnice. Repetatele încercări de a coagula un grup de reflecție laică sub umbrela unei reviste de atitudine creștină au eșuat. Există prea puține direcții limpezi în dezbaterea publică - partituri pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
parte a monografiei, Declinul romantismului, fixează caracteristicile generației lui Herzen, Belinski și Lermontov, marcând momentul de după surghiunirea decembriștilor, când „poezia rusă traversează una dintre cele mai grele perioade”. Criticul aduce în prim-plan figura lui Lermontov, cel mai important poet „postdecembrist” și, în același timp, ultimul mare romantic al liricii ruse. SCRIERI: Râleev, București, 1966; Studii despre Pușkin (în colaborare cu Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov și Leonida Teodorescu), București, 1974; Romantismul rus (Poezia), Cluj-Napoca, 1975; Istoria literaturii ruse (Prima jumătate a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287261_a_288590]
-
ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut 105 neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele primite la redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
autoare nu a ținut 105 neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele primite la redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
alte galerii din județ. Muzeele mai achiziționează? În afară de Muzeul de Artă, care este beneficiarul direct al Taberei de la Tescani, există și alte galerii, unele particulare, precum și Centrul Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”, unde s-a derulat în deceniul postdecembrist un important simpozion internațional de sculptură, dar au fost găzduite și mai multe expoziții în propria galerie. Păcat de Apostu că a murit așa de tânăr. Era un om foarte talentat. A fost măcinat de drama că nu este înțeles
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
în condițiile specifice ale momentului, Alianța să-și asume guvernarea, blocând astfel perspectiva configurată de alegerile parlamentare ca partidul lui Ion Iliescu să realizeze "eventul" politic pentru a doua oară consecutiv, ceea ce ar fi însemnat o premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Trebuie precizat, pentru a elimina orice urmă de îndoială, că formarea Guvernului Tăriceanu s-a realizat în acord cu litera prevederilor constituționale, respectiv cu norma articolului 103, aliniatul (1) din Constituția României. Așadar, fără o victorie electorală completă
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
A4, începută la Fundațiile Regale în 1939, construcție pe care George Pruteanu spunea că ar trebui să o numim "Perpessicius-Oprea-Vatamaniuc-Creția", cel din urmă coordonînd ca principii, metodă și protocol nu mai puțin de 10 din cele 16 volume: VII-XVI). Perioada postdecembristă a însemnat, în cele peste două decenii trecute pînă în prezent, o cîntărire mai exactă a faliilor de sens pe care le dezvăluie opera publicistică a lui Eminescu. Cinci tomuri masive din ediția mai sus amintită (vol. IX-XII), circa 2500
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de facto, rostul și evoluția unor asemenea fenomene. În acest din urmă sens, interogația majoră pe care nu am încetat să o formulăm se referă la misiunea, la rolul, la motivațiile grave adînci, și nu de suprafață ale presei românești postdecembriste, cea scrisă și, deopotrivă, cea audio-vizuală (ne interesează îndeosebi încărcătura sa culturală). Și fără să bagatelizăm ori să judecăm frivol-sentimental, fără să rostim, bombastic, idei gratuite, vom întreba, nu doar retoric, dacă liderii de opinie sau directorii de conștiință din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
parțial mediatică, o cultură-surogat (susținută și întreținută și de media) și o presă pe care am numi-o bulevardieră. Este un efect colateral care poate apărea mai cu seamă în vremea așa-numitelor reevaluări. Judecînd retrospectiv, constatăm că evoluția noastră postdecembristă n-a fost atît de aleatorie pe cît se presupune. Au existat prealabile care ne-au condiționat pașii istorici în căutarea sinelui în mare parte rătăcit. Cu victorii mărunte și cu proliferarea îndoielii, cu eșecuri inevitabile în care ne-am
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
gelatinoase ne-am anchilozat uneori la agonie, înțeleasă ca o formă a mîntuirii de sine. De la dictatura ce ne-a împrejmuit ființa, am trecut la un fel de monopol al sinelui, la restaurarea individualității atîta vreme ignorată și strivită. Românul postdecembrist, urmaș al omului- masă, a început să treacă de la starea cînd se predase, macerat, vieții, cînd uitase ce-nseamnă a fi, la starea în care, diabolic, a sfidat, poate mai mult ca oricînd, chiar moartea. Omul inert împotriva inerției, omul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a mutat din Balcani, că pe aici au trecut hunii și tătarii, că am fost sub talpa cu ținte a fanarioților. Ce altceva puteam de altminteri crede despre cei care, suferind de gazetărită, îl numeau pe Noica, în anii imediat postdecembriști, moșulică de la Păltiniș, sau pe fostul ministru al culturii (e vorba de Andrei Pleșu) "cea mai teribilă calamitate" a României postbelice. Ziariști care-l ponegreau pe Nichita Stănescu sau alte valori ale culturii noastre, confundînd publicistica nici mai mult nici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu literatura, optăm să citim mai degrabă cartea de bucate, de telefon sau chiar mersul trenurilor, un fel de bestseller postmodern, dacă credem ce spune, în romanul Noi, Evgheni Zamiatin, predecesorul lui Orwell. La capătul unor episoade relative ale evoluției postdecembriste a presei românești, observăm un sincronism european tributar sub raportul standardelor profesionale și cu multe lacune în ceea ce privește compatibilizarea legislativă cu mecanismele occidentale. Tabloidizarea de azi a presei noastre nu a irupt întîmplător, ci printr-un proces de acumulare primitivă a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru că interacțiunile și informațiile sunt mai puține. 596 Patricia W. Linville, The complexity-extremity effect and age-based stereotyping în "Journal of Personality and Social Psychology", 1982, 42, 2, p. 193. 597 Ibidem. 598 Cercetarea realizată de Septimiu Chelcea compară etnostereotipurile românilor postdecembriste cu cele din perioada României socialiste, punctând că "șase din calitățile psihomorale autoatribuite cel mai frecvent românilor în 1988 se regăsesc tot printre primele zece caracteristici pozitive în 1993 (cinstea, hărnicia, ospitalitatea, patriotismul, munca, omenia). Aceste caracteristici menționate în ancheta
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În primul rând, datele din REF Ref126748185 \h \* MERGEFORMAT Figura 1 arată că la începutul perioadei de tranziție diferențele dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește numărul persoanelor care se declarau ca neafiliate era semnificativ diferit. Mediul urban al perioadei postdecembriste era unul mai secularizat decât cel rural, 8% dintre respondenți declarând că nu aparțin nici unei religii. Cel de-al doilea lucru indicat de grafic este legat de variația în timp a neafilierii religioase. Atât în orașe, cât și la sate
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
grup (voi afla mai târziu că a lucrat ca inginer proiectant), cu o mustăcioară bine tunsă, ochelari cu ramă fină, bască bine trasă pe urechi, tipul de pensionar în formă, în mare căutare de un nou sens pentru existența sa postdecembristă, nu pierde ocazia de a spune, privind în sus către călăreți, „suntem bine păziți, cel puțin asta”, cu un ton ironic, ușor sublimat. La fel ca și la Iași, mai trec de-a lungul rândului echipe de la Crucea Roșie, marea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de condus, treninguri, obligatoriu de firmă, adidași, sunt rași în cap, cu urechile grase - cu alte cuvinte, niște „biznismeni patrioți”. Tot grupul, cam 15-20 de persoane cu totul, se îndreaptă către baza rândului. Mă întreb dacă există o „etică ortodoxă” postdecembristă a succesului în afaceri. În ce măsură acești oameni sunt reprezentativi pentru mediul de afaceri românesc, după modul în care ei „mulțumesc” divinității ? Comparația cu Mafia italiană din sud, populată de „buni catolici”, îmi revine acum obsesiv în minte, în timp ce încerc să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
anul 1552, una dintre cele mai vechi din Transilvania. Satul Nicula, pe care pelerinii îl străbat agale, constituie el însuși o mărturie vie a transformărilor pe care le-a suferit civilizația rurală în timpul comunismului și apoi sub presiunea modernității accelerate postdecembriste. Rațe și gâște se joacă nestingherite într-un fir de apă, ca la începutul nestricăciunii, cum tot de începuturi amintesc și grajdurile mari pline cu iarbă uscată, livezile de pruni și peri și troițele cu Hristos pe cruce, plantate lângă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
R. și-a propus să scrie trilogia Legea conservării scaunului, anunțată încă în 1987 (într-un interviu din „Tribuna”). Sociologul, mizând pe „argumentele” prozatorului, avansează, în cheie postmodernă, o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex Trifa, un profesor de istorie trăitor în satul Strâmtura, ins dilematic, ezitant, posibil scriitor, decis să reconstituie epic odiseea tatălui, mort
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
propagandistică. Dacă nu ar fi existat niște semnale foarte îngrijorătoare, precum declarațiile ambasadorului american la București, guvernul dlui Năstase ar fi dormit liniștit cu corupția la căpătâi, ori la picioare, oriunde altundeva, așa cum au făcut-o și ceilalți prim-miniștri postdecembriști ai României. Încă o dată, politica României se dovedește una reactivă. O guvernare serioasă nu așteaptă semnale de felul celor transmise de dl Michael Guest pentru a acționa când este vorba de probleme de calibrul corupției, ci adoptă o strategie constant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
tras cu totul din PCR așa cum mulți oameni nu s-au tras încă definitiv din maimuță - și pe hăituiala celui mai important partid istoric al României. De partea celalată, o dreaptă liberală scoasă pentru o vreme chiar din circuitul parlamentar postdecembrist de neghiobiile politice ale dlui Radu Câmpeanu. Pentru a ajunge la guvernare, ar fi trebuit ca liberalilor să le fie de ajuns alianța cu așchia fesenisto-pedeseristă preluată de dl Băsescu de la dl Roman. Le este și nu prea. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]