1,516 matches
-
se impun societății sînt compatibile în mod logic și în ce condiții pot fi astfel. Dintr-o literatură mai bogată pe această temă, reținem două teoreme esențiale, cele ale lui J.K. Arrow și A. Sen. Începem cu prezentarea celor cinci postulate minimale care, potrivit lui Arrow, trebuie respectate de orice procedură a alegerilor colective: Postulatul nr. 1: Principiul unanimității (sau principiul lui Pareto). O soluție preferată de către toți membrii comunității este întotdeauna adoptată. Aceasta semnifică mai ales că procedura de alegere colectivă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fi astfel. Dintr-o literatură mai bogată pe această temă, reținem două teoreme esențiale, cele ale lui J.K. Arrow și A. Sen. Începem cu prezentarea celor cinci postulate minimale care, potrivit lui Arrow, trebuie respectate de orice procedură a alegerilor colective: Postulatul nr. 1: Principiul unanimității (sau principiul lui Pareto). O soluție preferată de către toți membrii comunității este întotdeauna adoptată. Aceasta semnifică mai ales că procedura de alegere colectivă îndepărtează toate soluțiile ce nu sînt optimale, în sensul lui Pareto. Soluțiile ineficace
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ce nu sînt optimale, în sensul lui Pareto. Soluțiile ineficace trebuie într-adevăr unanim respinse, deoarece este oricînd posibil să le fie substituită o alegere care ameliorează satisfacția tuturor sau ameliorează bunăstarea unora fără să o afecteze pe a altora. Postulatul nr. 2: Absența dictaturii. Nici un individ și nici un grup de indivizi nu-și poate impune preferințele colectivității. Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B>C, atunci ea estimează de asemenea că A>C.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
posibil să le fie substituită o alegere care ameliorează satisfacția tuturor sau ameliorează bunăstarea unora fără să o afecteze pe a altora. Postulatul nr. 2: Absența dictaturii. Nici un individ și nici un grup de indivizi nu-și poate impune preferințele colectivității. Postulatul nr. 3: Tranzitivitatea alegerilor colective. Dacă societatea estimează că A>B și B>C, atunci ea estimează de asemenea că A>C. Altfel spus, procedura alegerii colective trebuie să evite paradoxul lui Condorcet (sau efectul Condorcet), enunțat în 1785 astfel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care stabilesc ordinea de zi și putînd să apară astfel un element de dictatură a unui grup particular; instabile, deoarece o alegere particulară, o dată efectuată, va putea tot timpul să fie repusă în cauză în numele altei preferințe care întrunește majoritatea. Postulatul nr. 4: Nonlimitarea alegerilor previzibile. Nici o chestiune, nici o propunere, nici o soluție nu este a priori exclusă de la procedura alegerii colective. Este vorba, în acest caz, de postularea unei libertăți minimale de expresie: toate preferințele individuale pot fi luate în seamă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
previzibile. Nici o chestiune, nici o propunere, nici o soluție nu este a priori exclusă de la procedura alegerii colective. Este vorba, în acest caz, de postularea unei libertăți minimale de expresie: toate preferințele individuale pot fi luate în seamă în elaborarea alegerilor colective. Postulatul nr. 5: Independența alegerii de alternativele nonpertinente. Aceasta semnifică faptul că alegerea societății între X și Y nu depinde decît de comparația dintre X și Y și nu este afectată de luarea în calcul a unei oarecare propuneri Z. Simplificîndu-și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
faptul că alegerea societății între X și Y nu depinde decît de comparația dintre X și Y și nu este afectată de luarea în calcul a unei oarecare propuneri Z. Simplificîndu-și propunerile la extrem, se spune că Arrow introduce acest postulat pentru a evita ca deciziile colective să depindă de întinderea alegerilor avute în vedere. În acest caz, într-adevăr, o putere exorbitantă este conferită celor care definesc numărul de chestiuni puse sau supuse alegerii și maniera de a le pune
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de specialitate. Este adevărat că pare puțin acceptabil faptul de a limita orice alegere publică la o comparație între doar două soluții. Dar chiar abandonînd această condiție contestabilă, nu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
comparație între doar două soluții. Dar chiar abandonînd această condiție contestabilă, nu se rezolvă imposibilitatea revelată de către Arrow. 14.2.3.2. Teorema imposibilității a lui Sen Amartya Sen (în 1970) reia problema pusă de Arrow, renunțînd la al cincilea postulat. Potrivit concepției sale, o regulă a alegerilor colective trebuie să respecte patru condiții: primele trei condiții ale lui Arrow (principiul unanimității, nondictaturii, nonlimitării a priori a alegerilor previzibile), plus o condiție de libertate individuală. Această ultimă condiție se exprimă astfel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Ce sînt bunurile sau serviciile colective pure? * În ce constă teoria optimului de rang secund? * Poate fi definit un optim social? * În ce constă funcția bunăstării sociale (Bergson-Samuelson)? * Prezentați teoremele imposibilității, ale lui J.K. Arrow și A. Sen. * Care sînt postulatele minimale ce trebuie respectate de o procedură a alegerilor colective, în concepția lui Arrow? Dar în concepția lui Sen? Capitolul 15 CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. CRIZA ECONOMICĂ Creșterea economică este rezultatul procesului de industrializare început acum două secole în țările
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Celuilalt. Este evident de multă vreme mult înainte de a fi fost creat conceptul de intertextualitate că orice operă artistică este determinată de relațiile sale cu alte opere, atît pe plan formal cît și pe plan tematic. Sprijinindu-se pe acest postulat, numeroși cerce tători privesc studiul discursului romanesc francofon ca pe un obiect transcultural care se constituie în marginea limbii și culturii franceze. Este, fără îndoială, adevărat pentru literaturile africane francofone, dar nu este cazul scriitorilor români francofoni, care nu poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de postmodernism este, în sine, unul paradoxal, contopind numeroase contradicții și determinând multiple dificultăți de interpretare. Nu se poate așadar vorbi despre o definiție unică a postmodernismului, despre o teorie unitară sau despre un set clar și precis delimitat de postulate, principii sau poziționări critice, cu toate că există câteva cazuri notabile de încercări de susținere a faptului că, în ciuda diferențelor, traiectoriile disparate ale postmodernismului se unesc într-o nouă paradigmă sau epistemă. Deoarece lipsește un corpus doctrinar unitar, eticheta de postmodern este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o poziție anterioară modernității pe baza observării declinului rațiunii, a diferențierii științei, moralității și artei, această școală originându-se în ideile lui Leo Strauss și apoi în lucrările lui Hans Jonas și Robert Spaemann. Neoconservatorii se bazează pe o serie de postulate, cum ar fi irelevanța științei pentru "orientarea în lumea vieții", îndepărtarea politicii de cerințele justificării moral-practice, conținutul iluzoriu și pur privat al artei 114, putând fi trecuți în această categorie Wittgenstein I, Carl Schmitt din perioada de mijloc sau Gottfried
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care accentuează varietatea jocurilor de limbaj, în loc să dezvolte lingvistici formale sau structurale etc.). Abordând și binecunoscuta apărare habermasiană a distincției de gen dintre filosofie și literatură 124, cei doi critici consideră că în practică Habermas s-a îndepărtat de acest postulat, Discursul filosofic al modernității fiind posibil de lecturat "drept o metanarațiune care utilizează o construcție literară, o retorică bogată și o frecventă pasiune morală și politică. În timp ce luptă pentru consens, textul său adoptă disensiunea, atacând atât anumite forme ale teoriei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să explice schimbările produse la nivel socio-cultural. O microradiografie a referinței acestor doi termeni este inclusă și de David Lyon în studiile sale. Pe de o parte, postmodernismul pune accentul pe aspectele culturale și intelectuale, conținând teze de tipul: înlocuirea postulatului adevărului obiectiv cu cel de experiență, respingerea valorilor absolute, introducerea cotidianului în artă, diminuarea rațiunii tari și privilegierea gândirii slabe, trecerea de la o filosofie a conștiinței la o filosofie a limbajului etc. Pe scurt, trei procese esențiale sunt cuprinse sub
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în raport cu alte concepte conexe. Cred că precizările ulterioare vor crea un cadru mai aplicat în ceea ce privește apropierea de discursivitatea și retorica postmodernă, pe care le avem cu necesitate în atenție. Pusă în relație nu doar cu alte noțiuni, ci și cu postulate metafizice esențiale, scriitura a dobândit o importanță majoră și a început să ocupe un loc central în discuțiile din interiorul cîmpului literar din 1950, acum constituindu-se într-un concept critic funcțional; dezbaterile membrilor Tel-Quel, ale structuraliștilor și poststructuraliștilor au
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
descrierii unor societăți precum cele primitive, arhaice sau feudale, astfel încât soluția pe care o întrevede ar fi aceea a renunțării la acest aparat critic pentru a putea surprinde și celelalte aspecte care îi scapă interpretării. Baudrillard observă această impregnare a postulatelor tradiției în însăși gândirea lui Marx, care, de pildă, reține conceptul de "Natură" din ideologia Iluminismului: "el rămâne în fantasma moralizatoare a unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trăsăturilor scriiturii baudrillardiene și a posibilului său risc sau eșec, care ar fi acela al ieșirii din sfera propriu-zisă a teoreticului și a considerării acestuia relevant pentru practică sau realitate. Într-un astfel de context, în care se neglijează anumite "postulate" postmoderne, autorul nu mai poate fi "apărat" de propria sa teorie. Încercarea de surprindere a scriiturii practicate de Jean Baudrillard ne-a condus la o multitudine de tehnici, strategii, mijloace retorice combinate care au efecte deosebite în planul receptării sale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
noastre, colizeumul din Roma, piramidele din Egipt, pantionul din Grecia, zidul chinezesc. Inițierea cercetării cu școala mercantilismului este argumentată de faptul că trăsăturile caracteristice ale acestei școli au prevalat la Începutul anilor 90 ai secolului XX și În economia Republicii Moldova. Postulatul de bază al mercantilismului tîrziu (celei mai evoluate forme a mercantelismului) formulat de unul din reprezentanții de vază ale acestei școli T. Mann, constă În evidențierea factorului determinant de atragere a banilor - comerțul. În cazul În care costul mărfurilor exportate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
XI-lea, prelungită până în secolele al XIV-lea-al XXI-lea în Balcani, la noi și în țările slave din Est. Cele două civilizații cu baze creștine sunt sufocate însă de presiunile unei modernități satanice. În sintezele privind sursele crizelor, postulatele metafizice de proveniență creștină fie sunt ocolite, fie sunt tratate cu rețineri. A devenit truism afirmația că atât omul individual, cât și grupurile ființează pe durata existenței lor, combinând stările de echilibru al relațiilor spirit-corp, ori dualități înrudite, cu stări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
medierea, îndrumarea (Op. cit., pp. 154-155); (3) cum a folosit doctorului elvețian Paracelsus hermetismul pentru a înlocui principiile terapeutice insuficiente ale lui Galen (endogenia, non-specificitatea terapeutică, compoziția farmaceutică, alopatia) cu similitudinea (adică intuiția sau viziunea imaginală prin evestrum), întărită de patru postulate: calitativitate, transsubiectivitate, gnosticism, logică trivalentă, ce pot fi citite într-o lectură bachelardiană a "filosofiei lui nu" și o logică transfinită lupasciană; (4) contribuții epistemologice ale unor cercetători occidentali și estici (Lupașcu completat de Eliade, Ghyka, Vâlsan și alții întâlniți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
p. 210) O concluzie pe care noi nu știam că aparține lui Durand, dar am împărtășit-o în teza din 1978, Modelarea în științele omului, care ar putea fi completată și cu perspectiva filosofiei religioase sugerată de tradiție. Un alt postulat al similarității este non-dualitatea, vizibilă în imaginile hermetice intitulate Mandala sau simbolul oniric al individuației, Arborele, Roza crucienilor, Treimea creștină cu "a patra persoană", care le cuprinde pe celelalte trei. Toate sunt quaternioni. Nu triada dialectică a tezei cu antiteza
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
filosofia politică interferau cu viziunile de factură romantică, psihologiste uneori, alteori sociologiste. Scrierile unor gânditori ca I. Berlin (4a), K. Popper (11a), R. Dahrendorf (11b) puneau în lumină interacțiunile liberalismului politic cu alte orientări filosofice, economice, politice occidentale, izvorâte din postulatul libertății omului individual de a alege și de a schimba valorile fără să perturbe radical ordinea comunitară. R. Guénon recomanda (de exemplu, în (3d)) adoptarea unor cicluri istorice mai mari, denumite de hinduși "manvantara", iar de Hesiod "vârste". Modernitatea ar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
textul analizat. Una privește stilul filozofic, atât de surprinzător, mai ales în scrierile târzii; a doua definește o anumită particularitate pe care scenariul interpretativ o capătă la Benjamin. Primul aspect, stilul filozofic, este precizat de autor printr-o serie de postulate, care exprimă de fapt, concis, punerea între paranteze a intenționalității ca sursă a scriiturii. Sarcina filozofiei este aceea a „prezentării“ ideilor, ceea ce revine, de fapt, la medierea unei „auto-prezentări“ a acestora. Natura lingvistică a ideii generează discursul prin impunerea unei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și cum critica violenței trimite la problema finalității fără scop din Critica facultății de judecare. În filozofia practică (a doua critică), Kant pune între paranteze viața din punct de vedere empiric, constituția mundană a subiectului și derivă principiile dreptului din postulatele rațiunii pure. Benjamin preia structura și mizele metodei transcendentale, ne-empirice de analiză, traducând chestiunea originii cunoașterii în problema le gi timității ei. Aduce însă, în același timp, un corectiv kantianis mului, sesizat deja în discuția despre Über das Programm
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]