1,960 matches
-
și cum car pământ, scârțâie roaba pietrele scrâșnesc, nedumerite căci din zori tot înconjor cocioaba visurilor mele ruginițe car pământ de parcă-aș face-un munte mai înalt, cu peșteri fără nume lacrimile toate le-aș ascunde între cărți cu poezii postume mă apasă- ca de plumb- pământul cu supine-adânci merg mai departe tot rugând pe Dumnezeu Preasfântul să mă scrie în a vietii carte Referință Bibliografica: Car pământ / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie
CAR PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373472_a_374801]
-
Culegerea, tehnoredactare și îngrijirea volumului de epigrame:”UN ZÂMBET PENTRU CEI DRAGI” a lui Vasile Mureșan 2016 Ed. Biblioteca “Petre Dulfu” 46 -Culegerea, redactarea și ingrijirea volumului de epigrame : “ȘI EU AM CUNOSCUT IUBIREA” a lui Bodnar Mihai 2016 - volum postum. 47- CATRENE, EPIGRAME ȘI UNELE...PĂRERI 144 pag-2016 Ed Biblioteca “Petre Dulfu” 48 -2016- CLUBUL EPIGRAMISTIC “SPINUL” DIN Baia Mare Vol. 8 Ed. “Petre Dulfu” Baia Mare 49 - Liga scriitorilor români Filiala Maramureș după primul an de la inființare- 2016 (Vol II) Ed.
FIȘE DE SCRIITOR-TOMA G. ROCNEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373930_a_375259]
-
știință, matematician, astronom, fizician, teolog, savantul în domeniul opticii, matematicii și, în special, al mecanicii); George Enescu (compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, considerat cel mai important muzician român); Mihai Eminescu (poet, prozator și jurnalist român, considerat de critica literară postumă cea mai importantă voce poetică din literatura română); etc. Prin dimensiunea lucrărilor și acțiunilor realizate, omul crează valoarea culturală și spirituală care determină esența ființei umane în totalitatea valorilor. Totalitatea acestor valori sunt însușiri ce corespund necesităților sociale prin care
CA FONDATOR AL FRUMOSULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373996_a_375325]
-
de grâu, Soarele-și alinta chipul pe oglinzile de rău, Evantai de aripi albe își desfac în arc de cercuri Pescăruși fără de număr, brăzdând cerul cu-arabescuri. Stau sub clopotul amiezii ostenite-n veac nebun Antagonice dorințe refugiate-n vis postum Și-n ostrov de gânduri dense trec gondolele cu fluturi, Umbre urca treaptă zilei amintind de începuturi. De prin veri, de nicăieri joc abandonat mă cheamă, Când o candela aprind licurici neluați în seamă. Șoaptă unei vechi ispite se strecoară
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
atinge a morții mângâiere. Trecători prin Lume, sortiți ades uitării, Ne înălțăm la Ceruri lăsând în jos...durere. Noi toți vom fi...Acolo pe cealaltă Lume De ce atâta ură când Timpu-i limitat? Vom deveni doar umbre pe munți de vieți postume. Alungă-ți răutatea și-atunci vei fi iertat. © D. Theiss Referință Bibliografică: Gura Lumii / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 836, Anul III, 15 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
GURA LUMII de DOINA THEISS în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345885_a_347214]
-
cu inima ei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Acolo unde începutul și sfârșitul se contopesc, trecutul și viitorul se reunesc. Din acest întreg își trage seva Mihai Eminescu care și-a depășit timpul său, intuind evenimente ce vor marca perioada postumă a lui și a multor altor personalități. Când a scris „Rugăciunea unui dac" era conștient de vechimea acestui neam și a alăturat creației universale credința în nemurire pe care o aveau strămoșii noștri. „Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,/ Nici
IN LUMINA LUMII de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347874_a_349203]
-
Publicat în: Ediția nr. 746 din 15 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În data de 15 ianuarie 1850, la Ipotești - Botoșani, a venit pe lume Mihai Eminescu, poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cel mai important scriitor romantic din literatura romană, fiind supranumit și ,,Luceafărul poeziei romanești”. Mihai Eminescu este cel mai mare poet pe care l-a avut vreodată națiunea română. *** . Botoșaniul este, astăzi - marți - 15 ian. 2013, Capitala culturii românești
OMAGIU LUI EMINESCU de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348837_a_350166]
-
mănăstire, urmărit de Securitate, Dr. Nicolae Popoviciu va rămâne fidel valorilor laice, ecleziastice și politice în care s-a format, le-a apărat cu convingere, s-a sacrificat pentru ele. În anul 1992, cum am mai spus, într-o reparație postumă firească, rămășițele pământești ale Episcopului Dr. Nicolae Popoviciu sunt reînhumate în Biserica cu Lună din Oradea, catedrala Episcopală, alături de înaintașul său ilustru - Episcopul Roman Ciorogariu.” - după cum afirmă, remarcă și subliniază, la pag. 22, Domnul Prof. Univ. Dr. Mihai Drecin - îndrumătorul
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
dor, Nu-mi dăruiți ce nu mi se cuvine, Veniți cu mâna goală, vă implor, Nu voi lua nimic de-aici cu mine! Acolo alte bunuri se consumă, Cu dragoste de viață iar vă chem, Veniți la nunta mea, oricum postumă, La nunta mea, rămasă în Poem... Referință Bibliografică: Vă chem... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 414, Anul II, 18 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VĂ CHEM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346772_a_348101]
-
scriitori, să afle și să informeze Securitatea ce idei dușmănoase îi frământă în taină. „Labiș a fost ales pentru a exemplifica urmările posibile ale nesupunerii", declară cu toată răspunderea ziaristul și apropiatul prieten până la moarte, Portik Imre, în memoriile sale postume, apărute abia în anul 2005, după părerea mea, cea mai autentică, dezinteresată și bine informată consemnare dintre cele apărute până acum. Presentimentul morții Pe parcursul anului 1956, cred că prin vară, se mută de la adresa de pe Str. Odobescu, unde locuiau în
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
ultime nopți de decembrie, reci și cețoase, despre care Vladmir Maiacovski, victimă a altei revoluții, a scris: „În astfel de nopți/ În astfel de zile/ Umblă pe străzi cu umbre tiptile/ Poeții și tâhlarii". I-am recitat întreaga viață poeziile postume. Aurel Covaci îi imita și tonul dulce moldovenesc, cu inflexiuni surprinzător de dure, ca dalta unui sculptor cioplitor al cuvintelor limbii românești. „Pot flămânzi zile întregi, dar nu pot să nu scriu" În momentul de față, rămasă în viață, sunt
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
la Urgența de pe Str. Arh. Mincu. Încă erau la Colțea când poetul, conștient, dă numărul de telefon al lui Aurel Covaci, și Mary îl anunță în jurul orei 3 dimineața că unul „Labeș" a suferit un accident de tramvai. În memoriile postume ale lui Portik Imre se limpezesc multe aspecte ale așa-zisului accident. Îngrijorat că nu a apărut încă la Covasna, Portik revine la București, îl găsește la Spitalul de Urgență. Portarul îi șoptește: „Se spune că era beat, dar a
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
Iorga - conferențiarul (pp. 197 - 217), cu 16 apelanți la memorie și tot atâtea izvoare epistolare; partea a VI-a: Nicolae Iorga - omul politic (pp. 219 - 241), cu 13 emitenți și 20 de scrisori; partea a VII-a: Nicolae Iorga - ecouri postume (pp. 243 - 263), cu 13 corespondenți și 15 evocări pentru posteritate. Au existat unele cazuri în care un epistolar a oferit diverse informații prețioase, încadrate în diferite părți tematice ale cărții. Cele 130 de documente epistolare publicate sunt extrase, fragmente
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
să nu mai scapi de stilul și felul de a fi a lui Nae Ionescu. Filosof cu un doctorat în Germania (doctorat despre care mulți au spus atunci și acum că nu a existat, chiar daca teza a fost până la urmă, postum, publicată în România), neliniștit și reluându-și cu o trăire intensă ideile, repetând și regândind totul, încercând mereu să înțeleagă, adesea pentru a abandona și distruge totul. Mulți dintre foștii săi studenți au fost atunci fascinați tocmai de stilul său
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
simt cum picuri an de an ... Tu, toamna mea cu spaima nemuririi Așază-te cu umbra peste mine! Acolo-n embrionu-nmuguririi Noi doi vom înflori din nou, destine ... În care toamnă vii? Valsează-n mine gândul tău cu gândul toamnelor postume Și-n tot ce mi-a dat Dumnezeu, doar frunza galbenă rămâne; S-a așezat la mine-n vis pe-un zbor de fluture albastru Și răstignindu-l l-a ucis în domiciliul ei sihastru ... Un mic fior a mai
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
răstignirea apusului de ieri ... De ce un val de mare într-un reflux apatic Dezbracă țărmul nostru de pașii-mbrățișați? Și amintiri albastre într-un balans empatic Le strângem într-o rază din ochii-nlăcrimați * Ce-s martori la vânzarea iubirilor postume Dintr-o poveste scurtă de-o vară și o zi? Răspunde-mi ce misivă vei scrie și ce nume Purta-va cel ce mâine, iubirea-mi va primi? Eu știu că nu răspunsuri aștept și nici o doamnă Nu-mi va
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
pentru Ardeal. Urmează apoi o totală tăcere de peste 29 de ani, până când, după răsturnările din țară, sub îngrijirea și prin eforturile Luciei Soreanu și cu sprijinul profesorului universitar Alexandru Husar, de la Universitatea din Iași, încep să apără și operelor sale postume, care au putut fi recuperate. Alexandru Husar, unul dintre bunii amici, din tinerețe, în prefața „Locul lui Ion Șiugariu“ din volumul „Țara Crinilor“ -o culegere de eseuri și articole-, Editura Agora, Iași, 1997, considerată „cartea unui om și a unei
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
fără veleități provinciale. La începutul anului 2013, Doamna Soreanu, m-a întrebat dacă, în întâmpinarea centenarului nașterii lui Ion Șiugariu (6 iunie 2014) ași putea-o ajuta la redactarea și îngrijirea unei noi ediții, mai complete, a poeziilor antume și postume ale poetului. Noul volum, Ion Șiugariu, „Poeme”, a apărut în vara anului trecut, la Editura Fundației Culturale Memoria, București, unde în anii din urmă au mai fost publicate și alte cărți cuprinzând opera sau scrieri consacrate poetului, precum; Ion Șiugariu
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
și buze și morminte”. Acum se scrie mult și-adeseori hîrtia, Roșește când suportă vreun poem. Ne guvernează modernismul și prostia, Valorile perene-s un blestem. Lumânări la porți de lume Flori de colț ce rar găsești Vor fi mângâeri postume Snoave, vorbe sau povești Nu vreau să omor poeții, Dacă sunt un pic acid. Ei sunt chintesența vieții, Însă mulți .... se sinucid. Referință Bibliografică: UNOR POEȚI CONTEMPORANI... / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1657, Anul V, 15 iulie
UNOR POEȚI CONTEMPORANI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374794_a_376123]
-
sau nescrisă a Municipiului Oradea, oaia neagră, a istoriei cultural-spirituale, în duhul acestor spații binecuvântate altfel, de Dumnezeu? Vă spun aceasta pentru-ca amândoi avem obârșii și ranguri nobiliare rustice. Rațiunea supremă a creatorior, a artiștilor - proclamă că o recunoaștere exclusiv postumă meritelor lor, nu este pe deplin suficientă din punctul lor de vedere, al creatorului de valoare, în consecință se impun compensații materiale și financiare excusiv în viață! PS2: Am primit de la AIO, hârtii (facturi) cu chiriile mărite pentru spațiile utilizate
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
cu tot cu Olimp Atena surâde ca o bufniță în noaptea dintre cele două cuvinte fatale Heracles des parte la fix cei doi munți căpoși Numai Hera se șterge undeva cu punctele mele de suspensie Taman când Zeus dispare în prima poezie postumă Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: MINIMA ERETICA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MINIMA ERETICA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374237_a_375566]
-
o recitare de atâtea ori încât a-nvățat versurile pe de rost (s-a întâmplat la „Corbul”, de Allan Poe, de pildă) am plăcutul sentiment al speranței că voi prinde revenirea la conștiință a poporului român, înainte de a ajunge un postum. Mă-ntrebați despre setea mea de poezie... Răspunsul este cât se poate de simplu și scurt, ca o compensație la cât a necesitat răspunsul anterior: există o sete de poezie pentru că am nevoie ca, din când în când, să mă
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
la Herder, Förster, Goethe, A.W. Schlegel etc. 2) William Jones, versiunea engleză a poemului de dragoste mistică Gită Govinda (As. Res., III), ce va avea un impact imediat asupra primilor romantici germani, din 1792. 3) William Jones, versiunea engleză, postumă, din 1807 a culegerii de nuvele Hītopadeśa, tradusă încă din 1787 de C. Wilkins. 4) William Jones, versiunea engleză a Legilor lui Manu, traduse din nou de cîteva ori în germană, în jurul anului 1790 [99]. 5) William Jones, Institutes of
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în revista Familia) "ultima și mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu din presa vremii (din "Lepturariul românesc" al lui Arune
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
zori, Din străinătate (aceasta apărută în nr. 14/26 aug. 1866, la 2 ani după cel al lui G. Marchiș din "Aurora Română")... Cert este că, prin acest caz literar, G. Marchiș rămâne legat de M. Eminescu: "...E o onoare postumă însă pentru poetul George Marchiș că a putut fi confundat măcar o clipă cu marele geniu național și că limba sa nu e chiar atât de împiedicată și greoaie, ca să fi răsturnat singură aserțiunea" (Mircea Popa, Contemporanul nr. 15, 8
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]