1,885 matches
-
ajung și la 300-500%, explicându-se astfel concurența acerbă pe piețe de aprovizionare și desfacere, ceea ce poate implica chiar puterea militară. În evoluția socială și economică modernă sunt argumente pentru a considera că participarea țărilor la schimburile economice globale poate potența eforturile proprii (sinergism global), contribuind la progresul și civilizația actuală. Față de comerțul internațional, comerțul global include și câte două entități distincte: corporațiile transnaționale și instituțiile care au rol de reglementare. Ca arie de cuprindere, piața globală reprezintă ansamblul fluxurilor internaționale
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
număr redus de personaje, prin limitarea acțiunii la un episod din viața unuia sau mai multora dintre ele și prin simplitatea intrigii. Textul în general stârnește curiozitatea copiilor prin prezența dialogului alert, a umorului realizat prin schimbul de replici, ce potențează acțiunea, menținând un aer familiar și invitând la o permanentă comunicare. La clasele primare se recomandă pentru lectură textele: Vizită, D-l Goe, Bubico de I. L. Caragiale. 4. Povestea și basmul sunt specii ale genului epic, în care sunt prezentate
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
expresioniste, arheologul și jucătorii de șah din Mab, „dolihocefalul” din Râsul tăcut, „Cap de pasăre” din Terra incognita ș.a. alcătuiesc o umanitate coruptă și, în același timp, sunt întrupări ale demonului, meschin, însă nu mai puțin puternic. Oniricul și fantasticul potențează această lume, îi amplifică înțelesurile. În Trântorul, o vizită de câteva zile în orașul natal se dilată sub incidența visului, devenind o călătorie lungă în rai și în iad. Un fenomen de dedublare trăiește protagonistul în Timpul cel prielnic, scriitor, autor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
la rândul ei, beneficiază de rețeaua diversificată de destinatari ai creditelor oferită de intermedierea financiară. Rolul instituțiilor de intermediere financiară se manifestă, în acest caz, prin reducerea riscului plasamentelor în investițiile de portofoliu și în monitorizarea debitorilor. Încheierea tranzacțiilor este potențată de informația permanentă și accesibilă oferită de piața financiară. Pentru a-și asigura viabilitatea în lupta concurențială, instituțiile de intermediere financiară recurg la rândul lor la asigurări contra riscului, prin diversificarea portofoliilor de instrumente financiare deținute. De asemenea, constituie garanții
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
structuri financiare sunt interdependente și se află într-un proces de omogenizare a serviciilor și produselor financiare oferite. Acest proces a început în mai 1975 (Mayday) cu decopartimentarea unor activități financiare considerate distincte: băncile, bursele și asigurările. A fost ulterior potențat de competiția între piața financiară și sectorul bancar pentru atragerea unui număr cât mai consistent de investitori fideli. Pe de o parte volatilitatea piețelor financiare, care este o caracteristică organică a acestora, generează o percepție nefavorabilă de "fragilitate" a capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
control, antrenând ideea falsă că s-ar afla în competiție sau, mai mult, că cea mai puțin controlabilă dintre ele piața financiară ar produce mai multe efecte adverse decât benefice. În opinia noastră, ambele se află într-o "coopetiție" constructivă, potențându-se una pe alta. Materialul care urmează este elaborat pornind de la schema expusă de Aglietta (op.cit., p. 37-40). Respectivul autor remarcă că forma de finanțare este aproximativ aceeași pentru ambele structuri financiare. Prin forma de finanțare se înțelege atragerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
financiară, care poate fi percepută ca un filtru poziționat, fie în amontele rezultatelor (când se manifestă un efect de amplificare), fie în avalul acestora, făcând greoaie judecățile de eficiență a inovației financiare folosite (efect de diluare). Inovația financiară poate fi potențată de un comportament "neprofesionist" (când se subevaluaează riscurile implicate) și nestandardizat (avem în vedere conflictele de interese între actorii economici implicați). Natura asimetrică a creșterii interne depinde de gradul de dezvoltare a piețelor financiare. Efectul de ansamblu este reprezentat de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
au de multe ori drept cauză o manieră de lucru defectuoasă; prin urmare, "rădăcinile răului" se află în sfera extraeconomică. La un prim nivel al "anchetei" se remarcă un numitor comun: insuficienta dezvoltare instituțională (sisteme financiare subdezvoltate și/sau netransparente), potențată de obicei de corupție și clientelism politic. Al doilea nivel vizează o incompatibilitate sistemică: conexiuni improprii între "setul de reguli de operare" statuat în activitatea investițională pe piețele dezvoltate și maniera de lucru proprie sistemelor financiare ale țărilor destinatare de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pe de altă parte. Judecățile sunt îngreunate de psihologia intervenientului obișnuit pe o piață de capital, ea însăși factor de criză când se manifestă prin supraevaluarea titlurilor mobiliare. Cauzalitatea simplă a unei crize financiare: ar trebui citită: Aceste tendințe sunt potențate de faptul că orice "boom" economic este purtătorul unui mare potențial inflaționist. În fine, amplitudinea crizelor este un atribut al acestora, care ridică semne de întrebare și pune în discuție regimul de urgență al problematicii crizelor financiare. Se apreciază că
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și Materia apoasă fie de la Sophia, fie de la Demiurg. La o analiză riguroasă se dovedește că senzaționalul produs brevetat al gnosticismului - mitul gnostic - nu este altceva decît un accesoriu și o născocire lipsită de soliditate și de independență, destinat să potențeze sau să propage o filozofie consistentă* și integral determinat de premise filozofice, precum și de nevoia de a clarifica numeroasele contradicții dintr-o narațiune mitică precedentă, Cartea Genezei. Rămîne iarăși un mister de ce acești platonicieni țineau atît de mult să comenteze
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
li se Înfățișează drept un tînăr gol și seducător. Augustin și discipolul său Evodiu cunoșteau o versiune conform căreia acest rol era Îndeplinit de cele douăsprezece Virtuți 63. În ambele cazuri rezultatul este același: Înclinațiile spre luxură ale Arhonților sînt potențate. Masculii, cuprinși de dorința de a o poseda fără Întîrziere pe Fecioara de Lumină, „urlă de poftă și pe trupurile uriașe li se prelinge sudoarea; este ploaia care cade pe pămînt În timpul furtunilor de vară”64. Descrierea lui Augustin oferă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
variat, pe atât de riscant, credem, dacă cercetarea i se subordonează în mod exclusiv. Privit în ansamblu și înțeles ca discurs intermediar, textul publicistic nu doar al lui Arghezi, ci al tuturor scriitorilor consacrați devine incitant prin caracterul său eteroclit, potențând nu doar diverse, ci și divergente sensuri de lectură. Referindu-ne îndeosebi la Arghezi, discursul publicistic, prin polivalența sa, întregește complex opera literară, ca suport documentar, de mărturie socio-istorică, dacă ne gândim, de pildă, la gazetăria politică și socială și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
esențială tocmai absența unei investigații critice susținute asupra prozei, injust minimalizată, în favoarea liricii care a menținut vivace atenția criticii literare, cu precădere în deceniile șapte și opt ale secolului trecut. Asimilarea unei filiere exegetice solide (P. Constantinescu, Vianu, Cioculescu, Balotă) potențează investigația autoarei, imprimându-i, alături de inerente accente tautologice, sobrietatea științifică a unei operații de demontare textuală în scopul relevării mecanismului intim și al extragerii componentelor care-i conferă unicitate. Optica însă rămâne neschimbată: "Perspectiva raportului general-particular și cercetarea nivelului estetic
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de la care nu va abdica niciodată: aceea de a proteja adevărul istoric. El este tributar atât filierei culturale, în descendența căreia se așază exponențial, ca "unic reprezentant autohton al romantismului aulic"216, cât și contextului istoric, care a activat și potențat sentimente naționale de o coloratură antinomică firească: exaltare vs. angoasă, optimism vs. pesimism etc. Înțeles astfel, gestul său cotidian traduce, din perspectivă cultural-antropologică, încercarea disperată de a recupera sensurile vârstei eroice pentru a salva prezentul compromis de traumele identitare. Astfel
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
populare, în genere, reprezintă, la Arghezi, un gest polemic implicit, nu doar în creația lirică (unde Al. George remarcă "țărănia proclamată ostentativ", ca sfidare a prețiozității căutate și calofilismului sufocant din versificația sămănătoristă mediocră), ci și în proza publicistică, unde potențează, de regulă, umorul frust. Un alt aspect al vecinătății literare a celor doi publiciști ține așadar de tentația alegorizării . În publicistica lui Caragiale, putem vorbi de un comic al cotidianului parodiat, care mizează pe "întregul sistem de fenomene extraliterare convertibile
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în practică a rețetelor, fără verificarea finală a unui specialist cu viziune holistică și integrativă, duce, de multe ori, la administrarea de droguri din aceeași clasă, ale căror efecte benefice nu se sumează, dar ale căror efecte secundare nedorite se potențează reciproc. Apare astfel imperios necesară realizarea unei verificări finale, preferabil de către medicul geriatru, a tuturor recomandărilor generate de consulturile interclinice, și elaborarea unei scheme finale, care să țină cont de profilul individual al pacientului, de raportul risc-beneficiu și de posibilitățile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
de perfecționare, ce presupune o strategie globală a formării. Operația de evaluare nu este o etapă supraadăugată ori suprapusă procesului de învățare, ci constituie un act integrat activității pedagogice”. Astfel, prin evaluare se realizează validarea justeței secvențelor educative și se potențează intervențiile asupra conținuturilor și a obiectivelor educaționale. Evaluarea sete o componentă esențială a activității de învățământ, în general și a procesului didactic, în special. Este punctul final, dar și inițial sau median într-o succesiune de evenimente, centrate pe interrela
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
autoapreciere corectă a randamentului școlar trebuie să înceapă de timpuriu, continuând, prin mijloace specifice pe toate treptele școlarității;* autoevaluarea - practică alternativă de evaluare asigură exersarea elevilor în acțiunea de autoapreciere; * utilizarea variatelor instrumente de autoevaluare, la toate disciplinele de învățământ, potențează autoaprecierea corectă, apropiind-o de aprecierea învățătorului. IV. CONCLUZII Autoevaluarea constituie într-adevăr o treaptă spre progres în evoluția omului, în general, a copilului de vârstă școlară, în special. De mare interes este autoevaluarea obiectivă, ca rezultat al unei optime
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat tinzând spre completitudine, confesiune cu reverberații specifice vremii, poezia contemporană participă cu mijloacele sale la intelectualizarea emoției; viața și demersul cogitativ se potențează reciproc, deși nu de puține ori rostirea abstractă, frigidă, barează zborurile. Începutul (antisentimental) de nou mileniu, unul marcat de absurd și violențe planetare, început neliniștit și răsturnător, dă probe tot mai dese de o "dezvrăjire a lumii..." Pentru o necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au fost să-ți mai aștearnă, / Când te-au înmugurit din lut și stea / în dimineața tulbure de iarnă!" În preajma exodului tragic, publicase o memorabilă Biografie confesiune (cvasi-expresionistică) în alb-negru în care termenul galop, reper simbolic, duce în halouri metafizice potențând misterul. Imaginea reală a mărturisitorului se subordonează imaginii mitologizante, hiperbolice, în linia basmelor cu Feți-Frumoși: Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună; Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună, Trăsnete reci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
istorie / Strig și mi se răspunde, / Vântul suflă curat / Dinspre munți, / Te poți vedea în el / Ca-n oglindă..." Nefiind un descriptiv, un pictor în peisaj, notațiile de acest gen ale lui Grigore Vieru au mai degrabă funcție inițiatică, subiectivă, potențând imaginea interioară a privitorului; sugestia, metafora impresivă invită la conexiuni mitopeice. Răposații, chipuri în clar-obscur, stratificate în memoria colectivă, asigură dialogul cu fondul abisal: "Oamenii la noi / Primăvara / Scot din malul Prutului / Lut pentru casă: / Îi scot pe străbunii noștri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
contrapunctului prin ipostaza unui „model” dezvoltător în care entități melodico ritmice distincte, indicând cu evidență existența unei origini comune reprezentată de același motiv generator inițial, descriu cu măiestrie un contrapunct melodic cu mișcarea predominant divergentă a celor două planuri. Ceea ce potențează în mod semnificativ tensiunea expresiei sunt multiplele tratări poliritmice, care se asociază concomitent cu un efect intensiv de animare a nivelului de tempo - Toujours animé (Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apar afirmate în dinamica puternică de ff, o veritabilă sugestie sonoră a spiritului impetuos și înflăcărat al muzicii spaniole. În circumstanța de discurs oferită de măsura 38, marcarea accentuată a timpul întâi în asociere cu densitatea sonoră a ipostazei acordice potențează vigoarea dansului evocat. Interesant de remarcat este opțiunea acumulării masive a unui nivel dinamic considerabil, apelându-se în exclusivitate la spațiul restrâns a patru măsuri (măsurile 38 - 41), aspect care, în plan conceptual, reflectă atitudinea pasională și înflăcărarea nestăpânită ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
linia melodică a planului superior ce oscilează inițial într-un spațiu pentatonic (măsurile 14 15), pentru ca ulterior să avanseze în mod preponderent prin tonuri cu evitarea ostentativă a cvartei (sunetul mi apare atins în mod pasager). O trăsătură esențială ce potențează în mod semnificativ aspectul vocal-melodic al temei o reprezintă fraza de largă respirație a acesteia (7 măsuri), semnalând astfel un caz inedit al limbajului debussyist, axat prin excelență pe explorarea motivică. În pofida plasării celor două planuri evolutive la un nivel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresia acordică a materialului tematic secund, proiectată într-o ipostază transpusă re# major și având o configurație modificată a aspectului de discurs. Frecventa plasare a secundei mari în vârful dispunerii acordice, precum și a figurației în registrul extrem acut al claviaturii potențează stridența sonoră până la limita violenței. Închizând arcul circular al traseului armonic, coda readuce rezonanța introductivă a acordului de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă, ce împrumută de această dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do - re
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]