837 matches
-
înscrie, în același an, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți, luându-și magna cum laude licența în filosofie (1930), domeniu în care își va susține, în 1937, și doctoratul (cu teza Aspecte finaliste și biologice în pozitivismul lui David Hume). Având șansa unei burse academice, pleacă pentru studii de specializare la Paris (1931-1933) și la Roma (1933-1934). Câtăva vreme e asistent universitar la Catedra de psihologie și logică la Cernăuți, Iași și la București, unde se va
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
nu a reușit acest lucru. Este probabil cea mai bună dovadă a îngustimii ideatice a doctrinei conexioniste. Reducționismul „naturalist” încercat de Thorndike, deși nereușit, a putut totuși fundamenta o anumită practică rigidă ce a intrat în consonanță cu „obiectivismul” și „pozitivismul” - direcții epistemologice care au dominat cercetarea educațională în secolul XX. Este oarecum iritant - în sensul conexionismului - că s-a ajuns doar la o precizie formală în științele educației care nu are aproape nimic de-a face cu natura autentică a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anii dictaturii. Comparatistul A. este autorul unei monografii William Faulkner (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Autorul își propune să stabilizeze cota romancierului la bursa hermeneutică, reformând moneda critică și controlându-i fluctuațiile imprevizibile. Cartea își trădează apartenența la vârsta critică a pozitivismului formalist. Criticul explorează metodic universul fictiv al lui Faulkner, proiectându-i cu minuție harta, identificând articulațiile lumii sale sociale, inventariindu-i și clasându-i tipologic personajele, definindu-i normele morale și codurile de comportament. Studiul topologic este dublat de unul
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
fi fără îndoială nici cele de mâine. Cunoștințele noastre actuale nu sunt nicidecum adevăruri absolute și definitive, ci doar etape în istoria în mișcare a cunoașterii. Dacă nu admite acest lucru, cercetătorul pică într-un scientism reductiv și într-un pozitivism incompatibil cu cercetarea istorică"3. Și încă: "Trecutul, în special trecutul îndepărtat, nu poate fi înțeles (și cu atât mai puțin judecat) prin raportarea la sensibilitatea, la valorile și la certitudinile timpului prezent. În domeniul istoriei intelectuale și culturale, "corect
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau „artelor” este de dată oarecum recentă, mai precis din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Reflecția sistematică asupra istoriei pentru pătrunderea naturii sale se produce o dată cu imaginarea ei ca disciplină cognitivă academică în acest secol sub amprentele pozitivismului, determinismului economic și istoricismului. Cu mai bine de o jumătate de secol înainte de declanșarea unei adevărate pasiuni în lumea istoricilor și filozofilor de a răspunde la întrebarea privind natura istoriei și încadrarea sa în rândul științelor naturale, Hegel punea istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
observăm că același exemplu poate fi oferit și de Eliade care, dacă nu este chiar un adversar al lui Freud, reprezintă o poziție de gândire destul de diferită. Pentru el comportamentul omului religios arhaic precum și superstițiile omului modern care par aberante pozitivismului lui Frazer și Muller devin inteligibile de îndată ce sunt interpretate din perspectiva semnificativului. Dar în psihopatologie sau în filosofia religiilor apar de fapt identificările și excluziunile pe care s-a bazat cultura occidentală pentru a-și construi identitatea. Grecii s-au
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
greutățile astea, o să fac o orchestră, am să construiesc." A.V. Sunteți o fire optimistă? O.B. Da! În general, văd lucrurile pozitiv. În general. Primul lucru pe care îl văd, este pozitiv. A.V. Ce s-a întâmplat cu pozitivismul Dumneavoastră în anii din urmă ai comunismului, când a fost atât de greu, trebuind să faceți și altceva decât muzică? O.B. Ca dovadă, am depășit greutățile. Cu optimism! Chiar dacă a fost nevoie să vând ouă, chiar dacă a fost nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a fost analizată de sociologul contemporan Pierre Bourdieu 212. Specialiștii consideră teoriile sociolingvistice ale acestuia drept o continuare a temei jocurilor lingvistice dezvoltată de Wittgenstein 213 în domeniul filosofiei aplicate 214. Membru al Cercului de la Viena care a definit principiile pozitivismului logic, Wittgenstein va considera în perioada târzie a carierei sale că semnificația unui cuvânt, a unei propoziții sau fraze nu este altceva decât setul de reguli care guvernează orice formă de expresie în viața cotidiană. Asemeni regulilor unui joc, regulile
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și aici avatarurile sentimentale ale unei femei ,la mijlocul vieții", care se vede părăsită de un soț fugit după farmece mai tinerești. Sofia e un alter-ego perfect al Tatianei Covor, o ,soră" bună în nefericire și tărie de caracter, sensibilitate și pozitivism, cu experiențe narate la persoana I, în formula romanului autobiografic. Privirea sa încărcată de tristețe se focalizează pe un prezent ce a căpătat o denominație odioasă (single) și se întoarce, în mod repetat, spre trecutul comun, pentru a recupera câte ceva
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
rus este relevantă asupra raporturilor sale cu comunismul: Forța și slăbiciunea comunismului ca religie constau în faptul că el predetermină viitoarea creație socială și, în felul acesta, fără voie, închide în sine spiritul eternei mediocrități, al filistinismului, inevitabila consecință a pozitivismului ca religie, pe baza căruia el, socialismul, este edificat." Azi putem vedea clar că emigrația rusă a reprezentat continuitatea liniei spiritualist-religioase, pe care cîrmuirea bolșevică s-a silit a o jugula. Adică a liniei celei mai substanțiale a culturii rusești
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
aproape trei ani. Și a fost, evident, foarte bucuros că l-a cunoscut pe Heidegger. În 1935 își pregătea teza de doctorat și spera să o termine pînă la Crăciun. Nu era prea încîntat de subiect care trata despre importanța pozitivismului francez la fundamentarea realităților istoriei. Dar tema îi fusese acceptată de Fundația Rockefeller și de un profesor german. A obținut, de la autoritatea școlară germană, că poate să-și prezinte teza de doctorat fără prealabilul examen de latină. În noiembrie 1936
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
a o ,,izola", cu atît mai puțin ,,într-o sferă ermetică". Un circuit antropologic între critică și operă este însă inevitabil, chiar dacă uneori e mai redus, corectînd cînd e nevoie excesul de purism al unei discipline ce se refuză deopotrivă pozitivismului, statutului pedant de ,,știință", ca și unei reducții la textul considerat în abstracția solitudinii sale de-valorizate, ergo dezumanizate, sterile, așa cum procedau unii fanatici ai structuralismului. Insistînd pe înrîurirea ideologiilor asupra criticii, C. Pricop (care înțelege prin ideologie, alături de Edward
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
jurisprudență, ci în societate" (trad. I.M), scria Eugen Erlich în "Principiile fundamentale ale sociologiei dreptului" în 1913. Deși pentru o perioadă importantă de timp s-a considerat că exista o opoziție între sociologia dreptului, referirea la "realitățile sociale" și pozitivismul juridic, Niklas Luhmann și Joseph Raz, între alții, au clarificat această relație, prin explicarea necesității integrării normei juridice în sistemul social. Este rațiunea pentru care Curtea Constituțională nu poate face abstracție de realitatea socială, economică, politică. Deși analizează legile, Curtea
DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226214_a_227543]
-
vîrsta de 54 de ani.Versiunea lui Tocqueville despre liberalismul politic a influențat profund opoziția în timpul imperiului.Această influență a slăbit odată cu crearea celei de-a Treia Republici, întrucît lucrările lui Tocquilaeville au eludat canaoanele disciplinare și crezurile politice ale pozitivismului și etaismului specifice acelui regim.Opera sa s-a bucurat de o puternică renaștere în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special după declinul marxismului. Tocqueville folosește, în general termenul de „democrație” ca un termen mai degrabă
Alexis de Tocqueville () [Corola-website/Science/300181_a_301510]
-
săi, sistemul judiciar, mecanismele puterii și tendințele războinice, cum le cunoscuse în societatea și în special în viața politică engleză. Așa, de exemplu, vistiernicul din "Lilliput" este o prefigurare caricaturizată a politicianului Robert Walpole. În ultimele două cărți este ridiculizat pozitivismul, în plină dezvoltare în timpul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. ""Călătoriile lui Gulliver"" este una dintre cele mai citite cărți ale literaturii universale.
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]
-
lui conține și unele elemente dialectice. În domeniul sociologiei, Vasile Conta a suferit influența lui Herbert Spencer, adoptând necritic ""teoria organicistă"". A fost cel dintâi filosof român care a pus bazele «unui sistem filosofic propriu, original. Influențat de empirismul englez, pozitivismul, francez și materialismul german, atacă chestiunile de bază ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența, în concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele, întreaga existență se supune "mișcării ondulatorii", care apare astfel ca o
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
ca naturalistă, cu sensul de « pictură de natură realistă ». Henri Mitterand distinge două perioade ale naturalismului lui Zola pe care îl situează la confluența romantismului (Jules Michelet și Victor Hugo), de care s-a impregnat în timpul lecturilor tinereții și a pozitivismului pe care l-a practicat la librăria Hachette. Prima epocă se întinde între 1866 și 1878 având un punct de plecare stabilit de publicarea operei critice "Mes haines". Zola se voia aici modernist, revoluționar. Respinge romantismul demodat « ca pe un
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
la care omenirea trebuia să aspire în viziunea sa, după ce a trecut prin faza teologică și acea metafizică, care erau considerate drept faze necesare în dezvoltarea omenirii de la copilărie spre maturitatea din cea de a treia fază, a spiritului pozitiv. Pozitivismul, știința și filozofia pozitivă nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mulțumește cu studiul datelor experienței. Acest studiu nu este însă o simplă compilație de date, ci tinde să descopere legile care guvernează grupele de date și
Auguste Comte () [Corola-website/Science/299385_a_300714]
-
considerate excentrice sau în afara științei, iar concepția sa, conform căreia sociologia reprezintă baza tuturor științelor, nu s-a bucurat de efectul scontat. Totuși, accentul acordat componentei cantitative, matematice, în luarea deciziilor este și astăzi acceptat, reprezentând fundamentul noțiunii moderne de pozitivism.
Auguste Comte () [Corola-website/Science/299385_a_300714]
-
absolut al divinității. Din această cauză evidența este inatacabilă de către om. Evoluția cunoașterii umane și a practicii în special tehnice au infirmat valoarea acestei teze. În perioada contemporană dogmatismul s-a concretizat într-o altă concepție despre cunoaștere anume în pozitivismul logic. Acest dogmatism se referea tot la criteriul adevărului dar nu privind axiome ci privind judecățile singulare. Cunoașterea nu este certă decât în măsura în care ea se concretizează în propoziții logice atomare și se referă fiecare din ele la câte un fapt
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
liberalii secolului al XIX-lea. A fost un admirator înfocat al scrierilor lui Auguste Comte chiar înainte de a-l întâlni personal. A început prin a coresponda cu acesta pentru ca mai apoi, peste câțiva ani, să devină un reprezentant marcant al pozitivismul sociologic, afirmându-se ca un propagator al ideilor comtiste în Anglia, în confruntarea cu doctrina organicistă promovată de Herbert Spencer. Începând cu anul 1842, Mill introduce termenul de sociologie în circuitul sociologic din Anglia. În logică a dezvoltat o teorie
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
ale lui Gottlob Frege, întemeietorul logicii filosofice. Abia apărute, studiile sale, cuprinse în "Tractatus Logico-Philosophicus", devin punct de referință pentru "Cercul de la Viena" ("Der Wiener Kreis"), la care însă Wittgenstein nu a aderat niciodată, criticând neînțelegerea operei sale din partea reprezentanților pozitivismului logic. Atât primele sale lucrări, cât și revizuirile ulterioare au influențat dezvoltarea filosofiei analitice, a filosofiei limbajului și a teoriei acțiunii. Pornind de la critica logicii clasice, Wittgenstein a dezvoltat analiza posibilităților și esenței limbajului și gândirii în descrierea științifică a
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
Filosofia daneză are o lungă tradiție ca parte a filosofiei occidentale. Poate cel mai influent filosof danez este Søren Kierkegaard, creatorul existențialismului creștin. Kierkegaard a avut câțiva adepți danezi, între care se numără Harald Høffding, care ulterior s-a alăturat pozitivismului. Printre alți adepți ai lui Kierkegaard se numără Jean-Paul Sartre, care a fost impresionat de ideile lui Kierkegaard despre individ, și Rollo May, care a contribuit la fondarea psihologiei umaniste. Un alt important filosof danez este Grundtvig, ale cărui idei
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
Jason la comodificarea produsului artistic. ”Radio edit, oh it's șo nice” este totodată o aluzie la lipsa temelor importante din distribuția media, a îmburgheziirii și neutralizării politice absolute a culturii pop. </spân></spân><spân style="font-size: medium;"> Desprinderea de pozitivismul și spiritul </spân><spân style="font-size: medium;"><i>catchy</i></spân><spân style="font-size: medium;"> al brit-popului nu este doar stilistica ci și personală: ”Spitting ouț fine cheese made by the tool from Blur<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote3sym" name
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
speță a societații umane. Orientări metodologice obiectiviste Pornind de la ipotezele privind natura socialului s-au născut și dezvoltat mai multe orientari metodologice obiectiviste.În prima fază, obiectivismul sociologic a fost practicat de Condorcet prin ,fizica socială, și de empirismul clasic. Pozitivismul sociologic Auguste Comte a inițiat pozitivismul sociologic, considerând că dezvoltarea cunoașterii umane parcurge trei faze: teologică, metafizică și pozitivă. Faza pozitivă ar fi reprezentată tocmai de sociologie. Pozitivismul a fost dezvoltat de cercetări ulterioare. Sub influența pozitivismului logic al gânditorilor
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]