2,190 matches
-
se alunecă încet către o gastronomie internațională. I se servește șampanie și caviar (dar "un caviar presat din Rusia care e mai puțin cunoscut dar mult mai savuros decât caviarul boabe") somon de Norvegia și file de doradă crud; langustă prăjită după moda japoneză, adică tăiată și prăjită vie), pâine prăjită suedeză, înghețată de castane glasate, fructe ale pasiunii, merișoare din nord, marinată nordică sau japoneză, înghețată de coacăze negre. Acest amestec cultural compozit exprimă semnificația culturală a gusturilor care au
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adânci, cu care Rică se echipase anume pentru a tempera excesele de vigilență electronică din mediu. Așa încât, a doua zi dis-de-dimineață, gogoșile frumos dospite în janta roții de rezervă a SAAB-ului, la căldura motorului torcând la ralanti, și proaspăt prăjite în uleiul curs anti-eroic (întru prevenirea oricăror fricțiuni neo-iacobine) rivalizau în strălucire cu soarele meridional, ce le privea înciudat de peste Golfe du Lion. Mesajele comerciale destinate celui mai larg consum își ratează în mare parte șansa unei întâlniri convingătoare cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de castraveți, trei cincizecuri cu sifon” și o cafeluță, două litre de bragă, doi mititei, turtă dulce, trei gogoși prăjite În ulei, două limonade, două bărdace de floricele calde, cârnați...; apetitul ei este monstruos. În Premiul Întâi pariurile sunt pe mâncare. Mița Baston asociază fidelitatea comestibilului (fidea) și un număr relativ Însemnat de personaje poartă nume cu rezonanță culinară: Brânzovenescu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
influență este aproape certă într-un exemplu ca rom. bască, variantă dezvoltată din basc (< fr. [béret] basque) după sinonimul parțial beretă "idem". Este greu de stabilit de ce au trecut la masculin substantive de origine adjectivală ca it. fritto "friptură, carne prăjită în ulei sau în untură" și macinato "carne tocată", provenind cu mare probabilitate din sintagme în care determinau substantivul feminin carne, deci aveau forma fritta, respectiv macinata. Substantivul neutru rom. blindat ar putea fi redus din [mașină de luptă] blindată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu măsline (mâncare de post) INGREDIENTE: * 3 bucăți de praz, * 200g măsline, * 2-3 bucăți ceapă, * 200 ml ulei de măsline, * 100 ml vin, * sare, * piper. MOD DE PREPARARE: Se curăță prazul și se taie în bucăți de 10 cm. Se prăjesc puțin aceste bucăți de praz în ulei și se scot pe o farfurie separat. Se prăjește apoi ceapa tăiată mărunt. Se adaugă piperul, sarea, vinul și măslinele. Într-o tigaie se așează bucățile de praz peste care se toarnă sosul
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
ml ulei de măsline, * 100 ml vin, * sare, * piper. MOD DE PREPARARE: Se curăță prazul și se taie în bucăți de 10 cm. Se prăjesc puțin aceste bucăți de praz în ulei și se scot pe o farfurie separat. Se prăjește apoi ceapa tăiată mărunt. Se adaugă piperul, sarea, vinul și măslinele. Într-o tigaie se așează bucățile de praz peste care se toarnă sosul. Se adaugă o cană de apă și se dă totul la cuptor 30 minute. Se poate
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
un cuțit cu lama lată până la grosimea de 1,5 cm, lungimea de 8 cm și lățimea de 5 cm. La capătul mai lat se egalizează marginile pentru definitivarea formei. Se trec prin ou bătut și prin pesmet. Apoi se prăjesc în baie de ulei la 160-170 °C, până se rumenesc. Se scot din baia de ulei și se scurg de grăsime. Pârjoalele se așează pe platou sub formă de evantai sau de raze. Se servesc calde, două la porție, cu
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
o lingură de ulei. Se adaugă tărâțele și se călesc. Se stinge cu supă și se lasă să fiarbă la foc moale 10 minute. Se înglobează cașcavalul ras și se lasă să se răcească. Morcovii se taie fâșii și se prăjesc în unt. Se presară zahăr și se lasă să se caramelizeze. Se toarnă 75 ml apă, se sărează, se piperează,și se lasă la fiert 5 minute. Se pune muștar. Din compoziția de tărâțe se modelează 8 chifteluțe și se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
de unt, * 2 linguri de zahăr, * 1 pahar de apă, * 1 linguriță făină sau mai bine amidon, * sare, după gust. MOD DE PREPARARE: Se taie pieptul de pui fâșii, se sărează, se presară cu un praf de făină și se prăjește ușor în cele 2 linguri de unt. Între timp, se spală bine gutuile, se taie jumătăți, se scoate căsuța cu sâmburi (bineînțeles că se pot mânca câțiva), apoi se taie feliuțe, ca de compot. Se scoate pieptul de la prăjit și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
se prăjește ușor în cele 2 linguri de unt. Între timp, se spală bine gutuile, se taie jumătăți, se scoate căsuța cu sâmburi (bineînțeles că se pot mânca câțiva), apoi se taie feliuțe, ca de compot. Se scoate pieptul de la prăjit și se pun în loc îmbietoarele felii de gutui. După ce se rumenesc, se adaugă pieptul de pui, sare și sosul. Faimosul sos este făcut din cele 2 linguri de zahăr care se caramelizează și apoi se adaugă un pahar de apă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
profesor INGREDIENTE: grame piper, 80 ml smântână, 50 ml vin alb, 25 ml ulei de măsline. MOD DE PREPARARE: Se taie mușchiulețul și se învelește în bacon. Apoi se fixează cu scobitori. Se condimentează cu sare și piper și se prăjește 10 minute pe fiecare parte. Se taie rucola, se adaugă peste cartofi, se adaugă sare și piper și trei sferturi din cantitatea de parmezan și se dă la cuptor la 150 °C într-o tavă cu ulei. Se adaugă vin
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Se pune pâinea la înmuiat în apă rece. Se curăță și se zdrobește usturoiul. Se amestecă ceapa cu pâinea bine scursă, usturoiul, carnea tocată, oul, sare și piper, după gust. Se modelează chifteluțe, care se trec prin făină și se prăjesc pe ambele părți în 100 ml ulei încins. Se scot pe o farfurie. Se încinge într-o cratiță uleiul rămas. Se adaugă o linguriță făină și se toarnă treptat bulionul dizolvat în 250 ml apă. Se amestecă rapid cu dosul
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
un cuțit. Se amestecă folosind o lingura de lemn, cu făina, două ouă bătute, sare și piper după gust. Din compoziția de creier se modelează cu mâna umedă crochete. Acestea se dau prin ou bătut, apoi prin pesmet și se prăjesc. Se servesc cu sos alb. Ciuperci cu smântână (rețetă din zona Dorobanți, Iași) INGREDIENTE: * 500 grame ciuperci (de cultură sau bureți de pădure), * o lingură făină, * 3 cepe, * 2 ouă, * 500 grame smântână, * sare * piper. MOD DE PREPARARE: Se curăță
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
tigaia de pe foc și se presară cartofii cu sare, boia și piper. Se opăresc ciocănelele în apă cu sare. Se scurg, se sărează după gust. Se trec pe rând prin făină, ou bătut și fulgi de porumb mărunțiți. Se prăjesc uniform în ulei încins. Pui cu legume (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * un pui întreg, * două cepe * doi ardei dulci, * 6-8 ciuperci, * două roșii, * un dovlecel, * o vânătă, * 2-3 căței de usturoi, * patru linguri ulei, * jumătate pahar vin alb sec
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
rețetă din zona localității Scânteia, Iași) INGREDIENTE: * ceapă, * roșii, * cârnăciori, * bulion, * ulei, * orez cu bob lung, * supă de legume, * piper, * parmezan, * sare * frunze de busuioc. MOD DE PREPARARE: Se toacă ceapa. Roșiile se taie cubulețe. Se încinge uleiul și se prăjesc de jur împrejur cârnăciorii. Se scot, se călește ceapa. Se adaugă bulionul și orezul și se călesc. Se stinge cu supa de legume. Se adaugă roșiile, sare, piper. Se lasă la fiert 15 minute și se amestecă din când în
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
600 grame ceapă, * 70 ml ulei, * 2 linguri boia dulce, * 2 ardei grași, * 1 ardei iute, * sare. MOD DE PREPARARE: Carnea se spală și se taie bucăți mici. Ceapa se curăță, se spală, și se toacă, apoi se pune la prăjit în ulei. Când devine sticloasă, se adaugă carnea tăiată, jumătate de linguriță de sare și se acoperă, lăsându-se papricașul să fiarbă înăbușit. Tăiem între timp ardeiul gras și ardeiul iute (curățat de semințe) și se adaugă în papricaș împreună cu
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
a fiert, se dă la o parte și se adaugă ramura de cimbru. Se lasă să stea așa timp de 15 minute, apoi se pune din nou la foc mic și se lasă să fiarbă până ce devine concentrat. Carnea se prăjește în 50 grame unt topit, apoi se dă la cuptor unde se lasă 35 de minute. După ce laptele a scăzut, se adaugă gălbenușurile și se amestecă. Pe măsură ce crema se îngroașă, se reduce focul și se pune restul untului, porționat în
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sare. MOD DE PREPARARE: Se pregătesc ingredientele. Se amestecă brânza de vaci cu făina, cu ouăle, zahărul, bicarbonatul, coaja rasă de lămâie, grișul și sarea. Din această compoziție se modelează papanași în formă rotundă, se apasă în mijloc și se prăjesc în ulei. Se pudrează cu zahăr farin. Preparatul se servește cald, cu smântână și zahăr farin. Papanași fierți (rețetă din zona Golăești, jud. Iași) INGREDIENTE: * 300 grame brânză de vacă, * Două linguri griș, * Sare, * Două linguri pesmet, * Două linguri făină
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
contabilul primăriei. Oloinițele Cultivarea plantelor oleaginoase (cânepa, floarea soarelui, bostanii, nucile) a făcut posibilă extragerea uleiurilor cu ajutorul oloinițelor. Teascuri cu pene pentru extragerea uleiului au existat și la comunele vecine Blaga și Dealu Morii. Pentru obținerea uleiurilor, mai întâi se prăjea sămânța în cuptor și se amesteca până când devenea ca un aluat. Pus într-un săculeț, acesta se presa în găvanul oloiniței până când se scurgea tot uleiul. Din trei kilograme de sămânță se obținea cam un litru de ulei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
specialitate sub denumirea de androc, ambele ornamentate prin tehnica țesutului în mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de viermi” (anthelminticum). Indigenii au o metodă deosebită de vindecare a teniazei, folosită În special atunci când boala devine supărătoare prin simptome. Dimineața devreme, Înainte de micul dejun, se Înghite o bucățică de săpun obișnuit, Învelită În coaja unei smochine; apoi se prăjește pe cărbune o bucată de carne grasă cu scopul de a atrage viermele din intestine În stomac - sau cel puțin așa cred ei! Carnea prăjită este apoi mestecată, fără a se Înghiți vreo bucățică sau sucul acesteia. Fiind Încredințați că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
precedat de prepoziție în poziția regent. Neutralizarea opoziției se concretizează în dependența prezenței articolului de prepoziție iar nu de sensul de determinare: prepoziția cu cere articol hotărât: „A plecat cu trenul.”, „Scrie cu stiloul.” Fac excepție substantivele singularia tantum: „A prăjit-o cu unt.”, „A spoit-o cu aur.”, „A învelit-o cu mătase.”, „S-au bătut cu zăpadă.” Celelalte prepoziții care impun cazul acuzativ se construiesc cu substantivele nearticulate: „Ceasul este pe masă.”, „El a plecat în oraș.”, „A scos
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
european. Pe plan european și mondial, consumul de cartofi crește într-un ritm mult mai lent decât consumul de legume. Compoziția chimică medie: 78% apă, 2% protide, 18 % glucide, amidon 15% la cartofii de salată și 18% la cartofii de prăjit și piure, dar peste 20% la cartofii pentru industrie. Fibre constituie 1% (celuloză 0,7%). Substanțe minerale reprezintă 1%, din care K 450 mg%, Mg 25 mg%, Ca 11 mg%, P 49 mg%, Fe 1 mg%. Conținutul în vitamine este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
chips, pommes frites, fulgi, bucăți deshidratate, făină, sau pentru congelare, conserve și diverse alte preparate/semipreparate, aparțin unor soiuri care corespund calitativ acestor întrebuințări. După Catelly, T. (1988), soiurile Cati, Colina, Eba, Muncel, Mureșan, Nicola și Super sunt specifice pentru prăjit, chips și pommes frites, iar Adretta, Manuela și Sucevița sunt foarte bune pentru această specializare. Pentru piure și patiserie sunt menționate ca specifice Adretta, Colina, Eba, Manuela, Nicola, Procura și Super, iar foarte bune sunt considerate soiurile Desirée, Mureșan, Semenic
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
-l privesc. A devenit alt om, bolnav, hămesit, slăbit, cu privirea de om bătrîn. Parcă doar pachetele mele îl mai țin în viață."209 Bunurile primite de-acasă fac posibilă schimbarea compoziției hranei date de închisoare: "orezul care-ți vine... prăjești o ceapă, bagi un pic de bulion și i-ai schimbat și aspectul și gustul, de exemplu. Că, dac-ar fi să stai 20 de ani în pușcărie, 20 de ani nu mai mănînci cartofi prăjiți deloc?"210. Sărăcia și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]