1,618 matches
-
veșminte nu există. Zborul devenea o treabă serioasă și chiar aducătoare de profit pentru marele meșter făurar și Întreprinzător Titel. Făcuse o drăcie de parașută care ne Încetinea căderea (ideea Îmi place să cred că de la mine Îi venise, după ce prăpădisem două umbrele de ploaie și după ce, firește, Îmi Înghițisem cuvenita papară). Cususe, cum văzuse În filmele de război la Ghiță că arătau parașutele, o pânză țeapănă, cu emblema căilor ferate imprimată de zeci și sute de ori, și atârnase sfori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ta minte - că finu’ Cucu a Încuviințat cu bucurie să vină la muncă, dar În ziua următoare - ghinion - și-a pierdut melcul de la pompa de stropit, după care s-a frânt un șurub de la manivelă, iar mai apoi s-a prăpădit o garnitură de piele; pentru fiecare dintre cele trei făcuse lungi călătorii În sat, la Întoarcerea din una dintre ele nimerise chiar când se puneam masa, Înghițise mult și Își udase din belșug dumicații cu vinișor din damigeană (nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mergea până la monumentul din mijlocul satului, punea, Împreună cu primarul, o coroană de flori, saluta militărește și pleca, singur, către cimitir. Acolo aprindea lumânări pentru cei ce se Întorseseră din război, dar muriseră Între timp, și la mormintele celor ce se prăpădiseră pe front. Sub crucile acestora nu se găseau ciolane: familiile celor duși Îngropaseră haine, Încălțări și pălării care fuseseră ale morților. Legat de faptul că fusese un mare războinic, Colonelul mai avea un temei ca să fie respectat: era tatăl Învățătorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și mulți ani după ce ascultase de la bunica sa vitregă Îngrozitoarea povestire, când auzea de băutura aceea din vechime se Înfiora, Închipuindu-și-o ca pe un sânge negru și greu, purtător de moarte și semn al izbânzii morții asupra unui prăpădit de om fără vină. Încercase, Într-un târziu, să guste din zeama acrișoară și maronie care nu se mai găsea, de vreme destulă, decât În dughenele dintr-un orășel ars de soare de la malul mării. Băuse puțin și stomacul i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de pământ reavăn amestecat cu rugină de fierătanii, că Baronu călcase Într-o surpătură de la Valea Morii, loc În care un arendaș pe moșiile vechiului boier muncise ca un câine să Îngroape de teama bolșevicilor o Întreagă batoză care se prăpădise și se topise În pământ, de nimeni știută, căci arendașul Își sfârșise zilele Într-un lagăr de reeducare prin muncă a elementelor ostile noului regim adus de tancurile rusești. Înainte să moară de bătaie și epuizare, arendașul apucase să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mărunței de pomană unui fost lucrător de la căile ferate care-și pierduse amândouă picioarele de sub genunchi și care cerșea, Îmbrăcat Într-o uniformă jerpelită și cu un chipiu cu bandă roșie pe cap, târându-se pe un peron de gară prăpădită de bombe. Milostivul domn cu mustăți stufoase primise din partea ologului o ofertă de afaceri: În schimbul a câtorva bănuți - sumă ridicol de mică - și a două pâini - căci fostul feroviar zărise sacul burdușit cu pâine neagră atârnat de prevăzătorul tată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui - și așa nefericită că ajunsese din birourile unei foste bănci din marele oraș În acel Sat cu Sfinți Înconjurat de păduri și de smârcuri - aflase că sora aceea a ei care rostise cândva cuvintele despre ulciorul făcut țăndări se prăpădise În chinurile Îngrozitoare ale unei boli pe care nici o ființă n-avea cum s-o merite. Micul Foiște, pe atunci În clasa a patra, primise cu Încântare darul Învățătoarei și nu-și Închipuise nici un moment că era vorba, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
trimită În instanță, o obligaseră să le acopere din banii ei. Șobolanii n-ar fi găsit, Însă, mai nimic de ros În magazia Marioarei dacă muierile ar fi cumpărat pânzeturi ca În fiecare an. Marele vinovat se vădea șeful unei prăpădite de gări aflate la vreo douăzeci de kilometri peste codrul de la Asfințit de Satul cu Sfinți. Nu se știe cum - toată lumea, Însă, bănuia că prin furt -, funcționarului cu chipiu roșu Îi picaseră În mână sute și sute de metri dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dorit o chitară. Primise una destul de scumpă pentru buzunarele de profesori ale părinților și, Înainte s-o abandoneze definitiv, mersese câteva luni să ia lecții de la un profesor de muzică pe care toată lumea Îl Îndrăgea și care locuia În două prăpădite de odăi Închiriate chiar peste drum de școală. Aici se Îndrăgostise Ectoraș de o fată cu vocea limpede, chitară ieftină, sâni mari, piele albă și o fire cam exuberantă - ceea ce pe mucosul Îndrăgostit Îl stârnea și-l Îndărătna totodată. Băieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Îngrijitorului de școală Figaro cumpăraseră câteva măști dintr-un plastic subțire, care se spărgea ușor, Înfățișând niște iepurași dințoși și urechiați, cu zâmbete destul de omenești, dar tâmpite, spoite pe față. Peste mască, În dreptul ochilor, Ectoraș trebuia să-și pună niște prăpădiți de ochelari de motociclist, cu sticlele zgâriate, ramele din aluminiu strâmbate În fel și chip și prinși pe după cap cu un elastic lat și Îngălbenit, furat de la izmenele bunicii. În mâini Își Îndesa mănuși cu un singur deget, Împletite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doi litri de vin roșu, sânge de iepure. După ce frații construiseră arma, merseseră cu ea să le-o arate unor ciobani ce coborâseră cu oile tocmai de la munte, ca să le pască pe miriștile Întinse din Baltă. Încercaseră pușca pe un prăpădit de câine care abia se târa și, În urma focului tras, cotarla murise aproape pe loc, după ce mai dăduse de câteva ori din picioare. Mocanii oferiseră o sumă uriașă și fraților li se tăiase respirația, Însă, din instinct, se prefăcuseră șovăitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
niciunde, fericirea. După ce, cu multă vreme În urmă, fusese alungat din Satul cu Sfinți de reclamațiile făcute de o colegă de cancelarie cu care se certase tot timpul și chiar se bătuse de la egal la egal, ajunsese Într-un cătun prăpădit dintr-un fund de țară. Nici acolo nu făcuse mulți pureci, din pricina gurii sale păcătoase și a faptului că el chiar voia să-i Învețe carte pe acei năpăstuiți elevi, Însă nu se Împăca În sine cu gândul că mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
amețiți și nedumeriți, iar mai târziu, În șaretă, ajunseră la concluzia că profesorul pensionar era numai bun pentru cămașa de forță. Nici pe departe nu le trecu prin cap că peste Dordonea se așternuse fericirea. După un timp s-a prăpădit și nea Mitu Păcătosul și Necredinciosul. Chiar se străduise În ultimele luni, săptămâni și zile de viață să creadă că oamenilor cu adevărat le crescuseră cândva aripi și lui nu. Își dorise din răsputeri să zboare și el, Însă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
încălțării, ori mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcăiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilaș ul !” și‐mi făcea apoi câte‐un benchiu boghet în frunte, ca să nu‐și prăpădească odorul ! ... și altele multe încă făcea ... Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi‐aduc aminte; și‐ mi aduc bine aminte, căci brațele ei m‐au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi, și mai rea ruptură se face. 22. Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul cel nou sparge burdufurile, și vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou este pus în burdufuri noi." 23. S-a întîmplat că într-o zi de Sabat, Isus trecea prin lanurile de grîu. Ucenicii Lui, pe cînd mergeau, au început să smulgă spice de grîu. 24. Fariseii I-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
era la dreapta lui, și altul la stînga. 30. Samson a zis: "Să mor împreună cu Filistenii!" S-a plecat cu toată puterea, și casa a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era acolo. Cei pe care i-a prăpădit la moartea lui au fost mai mulți decît cei pe care-i omorîse în timpul vieții. 31. Frații lui și toată casa tatălui său s-au coborît, și l-au luat. Cînd s-au suit înapoi, l-au îngropat între Țorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
dânsul de roiescu de patru ai (ani n.n) pentru un viier ce-au fugit, anume Chiriiac, și i-au luat și niște loc cu trei dugheni în Târgul Făinii tot a lui Chiriiac și iău și chiria și-i prăpădești și stupii lui Gligorașco. Iară Irimiia... au dat sama... cum au fostu să dea acel viier 24 ughi domnești și au fugit și el au plătit banii... Pentru aceea, am... daat acel loc lui Chiriiac și cu trei dugheni lui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
al meu pentru niște casă ce sîntu pe Ulița Mare, carele mi le-au fost dat mie maică-mea Măricuța. Deci luându eu a maicăi mele niște bani, 280 lei, și stricîndu acei bani, fără alte lucruri ce i-am prăpădit, tîmplatu-s-au de au cădzut și maică-mea într-o năpaste turcească și, neputîndu-se mîntui de acea nevoie într-alt chip, mama împreună cu mine am zălogit casele lui Constantin, drept...șeptedzeci și trei de lei, și am ieșit din nevoie și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i țoi puterea crește, ici în țara lui nea Pește. Cred, că are mare dreptate poetul acesta, am ajuns drept țara lui Pește, (cine naiba o mai fi și ăla ca să-l prăjim odată!). Țara lui pește, care doar mămăligă prăpădește pe meleagurile acestea mioritice, de când e lumea și în afară de aceasta nu reușește nimic altceva... Logica lui Lăpușneanu A trecut și Ziua Națională. Dacă nu ar fi fost chestia aia tare, cu Bocul percutând la ordinul Băsescului, în fața militarilor veniți pentru
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
povestea-nchisă-n mii și mii de file. Și-ar vrea din casă să mai iasă, să schimbe vorbe dulci, măcar c-o florăreasă grasă... Dar, fiind toamnă întârziată, și florile au amorțit, iar omul nostru, singur, chiar s-a prăpădit, cu siguranță n-a murit. Gospodina ajunsese mult mai bine. Ea era cuminte, nu știa să-și facă prea multe profile dar nici nu vroia. Acum se emancipase, evoluase, nu prea mai stătea prin bucătărie (avea menajeră), nici nu-și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
las singuri, când mi-am amintit ceva. ― I-ai spus lui Adi că-mi place culoarea neagră? am chestionat-o. Ea păru bulversată. ― De ce i-aș fi spus asta? ― Nu contează. Am aruncat o ultimă privire spre Adi care se prăpădea de râs Înainte să mă duc În camera mea și a Mariei. Acolo l-am găsit pe Alex, moțăind pe patul meu. ― Doamne, tu nu ai propria ta cameră? am Întrebat supărată. Alex deschise ușor ochii, dar nu reacționă În
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
de argint, și pe toate lucrurile scumpe ale Egiptului. Libienii și Etiopienii vor veni în alai după el. 44. Dar niște zvonuri, venite de la răsărit și de la miază-noapte, îl vor înspăimînta, și atunci va porni cu o mare mînie, ca să prăpădească și să nimicească cu desăvîrșire pe mulți. 45. Își va întinde corturile palatului său între mare și muntele cel slăvit și sfînt. Apoi își va ajunge sfîrșitul, și nimeni nu-i va fi întru ajutor. $12 1. În vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
lipsită de celi trebuincioase înăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine cu aceasta, la atâta proastă stare iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au risipit și s-au prăpădit din pricină că n-au avut căutare s-au purtare de grijă de către nime și-au rămas și mănăstire de la Halchi lipsită de-ajutorul ce ave de la acest metoh... Pentru aceea... încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nepoftiții musafiri „îi scotea de prin casile lor totdeauna. Și câtu ce mai mare greu îi scotea și la vreme de iarnă de pin casă. Și osăbită supărare că le lua și așternuturile de pin casele lor. Și unele se prăpădeau de rămânea orășenii păguboși”. Cunoscând în cele din urmă aceste necazuri ale târgoveților, voievozii, Scarlat Ghica și apoi Ioan Theodor Calimah au cercetat lucrurile „și au aflatu un loc de casă aicea în Ieși care loc este aproape de Curtea domnească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ne calmăm nițel. Doar din când în când, Brigit mă apuca de braț și abia reușind să vorbească, îmi zicea: —închipuie-ți cum e să ai o... o... o... pereche de pantaloni la comun! Iar în următoarele zece minute, ne prăpădeam iarăși de râs, iar hohotele ne zguduiau tot trupul, în timp ce lacrimile ni se rostogoleau pe fețele roșii și aprinse. Totul sub privirile tipilor din Mayo care ne urmăreau năuciți. Sau eu spuneam: — Nu poți să intri în gașca lor decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]