802 matches
-
o livadă de 56 desetine. La conac se vorbea doar românește, motiv pentru care guvernatorul țarist al Basarabiei a plecat de acolo deranjat. Nicolae Casso a fost și proprietarul a circa 12.000 hectare de pămînt: la Chișcăreni, Hîjdieni, Terebna, Pravila de Jos. Documentele de epocă confirma că averile i-au fost lăsate moștenire de tatăl lui: moșia Chișcăreni și 9.000 desetine de pămînt, înregistrate într-un act de ipotecă din 21 martie 1803 (în act menționîndu-se 9.351 desetine
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
cât și pentru ajutorarea la construcția schitului atonit. În acea perioadă, pe teritoriul actual al mănăstirii se afla o vie și o clădire modestă (care a fost transformată mai târziu într-o mică biserică unde călugării să-și poată face pravila zilnică). În anul 1863, după cum este precizat în adresa nr.16/13 mai 1942, ieromonahii Nifon Popescu, primul stareț al Schitului Prodromu din Sfântul Munte Athos și Nectarie au întemeiat aici Schitul Bucium, ca metoh al schitului atonit. Paraclisul schitului
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Bucium, cu hramul "Sfinții Atonului", a fost ridicat într-o casă având o dimensiune mult mai mică decât cea actuală și a fost sfințit la 19 iunie 1871 de către mitropolitul Calinic Miclescu (1865-1875) al Moldovei. Slujbele se țineau numai ca pravilă pentru părinții viețuitori și deoarece credincioșii soseau aici rareori, nu existau case în jurul metocului și nu existau mijloace de transport din orașul Iași. Acest așezământ s-a numit până în anul 1918 "Metoh" sau "Conacul Bucium", aici venind adeseori pentru odihnă
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Ur-Nammu (2100-2050 BC). Furtul e referit și în Legile lui Ehsnunna (aprox. 1930 BC), sau în Codul lui Hammurabi (aprox. 1790 BC). În vechiul drept românesc existau, de asemenea, reglementări foarte detaliate referitoare la infracțiunile de furt și tâlhărie. Astfel, pravilele lui Vasile Lupu ("Cartea pentru învățături", din 1646) și Matei Basarab ("Îndreptarea legii", din 1652), codicile penale ale lui Alexandru Sturza (1826) în Moldova și a lui Barbu Știrbei (1850) în Muntenia, conțineau dispoziții cu privire la infracțiunile contra patrimoniului. În pravilele
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
pravilele lui Vasile Lupu ("Cartea pentru învățături", din 1646) și Matei Basarab ("Îndreptarea legii", din 1652), codicile penale ale lui Alexandru Sturza (1826) în Moldova și a lui Barbu Știrbei (1850) în Muntenia, conțineau dispoziții cu privire la infracțiunile contra patrimoniului. În pravilele domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab, printre alte pedepse erau prevăzute și: "munca în mină" (pentru furtul pentru prima oară a unui animal), "însemnarea la nas" (pentru furtul pentru a doua oară, furtul din biserici), "scoaterea ochilor" (pentru cel care
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
și răspântiile"", unde se va pune la vedere și înscrisul următor: "„Cel ce va face hoții, ucideri sau va fi gazdă de hoți... cu această pedeapsă de moarte se va osândi - înțepatu’!"", fapt ce a împuținat simțitor infracțiunile în timpul domniei sale. Pravila lui Vasile Lupu din 1646 prevedea și circumstanțe atenuante, pentru robii foarte săraci: ""Țiganul, sau țiganca lui, sau copilul, de va fura o dată sau de două ori și de trei găină, gâscă sau alt lucru micșor, să se iarte; iară
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
b) Dimitrie Liubavici, împreună cu ucenicii Oprea și Petre, tipărește în 1547 Apostolul, din porunca lui Iliașcu-voievod; c) diaconul Coresi tipărește între 1559 și 1583 nouă cărți în limba română: Întrebare creștinească, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul, Pravila Sfinților Apostoli. El a mai publicat în Brașov Psaltirea slavo-română, în al cărei epilog își exprimă profesiunea de credință referitoare la istoria culturii românești și evoluția limbii literare, afirmînd că destinația cărții este să învețe „pre mișelamea”. 4. Palia de la
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
mai iubiți la Novgorod, și o piață unde se întâlnea sfatul cetății (numit "vece") a fost numită în memoria lui. Tot atunci se pare că a dat și primul cod de legi al slavilor răsăriteni intitulat dreptatea lui Iaroslav sau Pravila rusă. Dincolo de legitimitatea pretențiilor lui Iaroslav la tronul Kievului și de posibila sa implicare în uciderea propriilor săi frați, dincolo chiar de incontestabilul tratament pe care i l-a rezervat unui alt frate, Sudislav, aruncat pe viață în închisoare, Nestor
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]
-
Pentru nevoile bisericilor, Sfântul Calinic a înființat cu mijloace proprii tipografia "Kallinik Rîmnik" în 1861, cu bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de "Minee", "Tipicul bisericesc", "Manualul de pravilă bisericească", "Evanghelia", "Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
1861, cu bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de "Minee", "Tipicul bisericesc", "Manualul de pravilă bisericească", "Evanghelia", "Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
bani împrumutați cum avea să mărturisească mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de "Minee", "Tipicul bisericesc", "Manualul de pravilă bisericească", "Evanghelia", "Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un an înainte de
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
asigurat un nou avânt culturii bisericești. Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tipărit mai multe cărți bisericești („Carte românească de învățătura duminicelor de peste an” - Iași 1643 ; „Răspunsuri la Catehismul Calvinesc” - Suceava 1645), dar și o carte de legi, „Pravilele împărătești”. În acest fel s-a mai făcut încă un pas important în introducerea limbii române în biserică și stat. „Predoslovia” domnitorului Vasile Lupu la „Cartea românească de învățătură” („Cazania”) a mitropolitului Varlaam, se adresa către „toată seminția românească, pretutinderea
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
1645 Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos. Matei Basarab a fost cel care a adus o contribuție majoră în înlocuirea limbii slavone cu cea românească, în viața oficială, religioasă și civilă. El a introdus prima legislație scrisă: ""Pravila mică"" (tipărită la mănăstirea Govora, 1640), care a fost tradusă din limba slavonă de către Moxa, precum și ""Îndreptarea legii"" (Târgoviște, 1652). Organizarea armatei a beneficiat de o atenție specială din partea voievodului, efectivele ajungând la 40.000 de ostași. Totodată, Matei Basarab
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
și învățătura copiilor de la școala de aici, este în grabă refăcut, dovadă fiind clopotul dăruit mănăstirii în 1763. În pofida evenimentelor au rămas numeroase mărturii care atestă relațiile schitului cu sudul munților. Unele dintre acestea le constituie cărțile provenite de aici : Pravila lui Matei Basarab; Penticostar, Râmnic, 1743; Mărgăritare, București, 1746; Octoih, București, 1746; Octoih Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1752; Evanghelie, București, 1760. Filele unui Molitvelnic de Târgoviște, 1713 (aflat in Biblioteca Arhiepiscopiei Sibiului), păstrează, prin zapisul cumpărării sale, din 1750, de către
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului 1731 mst acto(m)vrie, aiaste icoane le-au făcut Văsălie Zugravul”. Alături de icoane s-a trensmis și un valoros fond de carte veche: „Carte românească de învățătură”, Iași 1643 (fragmente), „Pravila de la Govora”, 1654, „Evanghelie”, București 1723, „Sinopsis”, Râmnic 1783, „Predici”, 1765, „Liturghier”, Blaj 1807.
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
marelui cneaz Vladimir cel Mare. Bunica sa, cneaghina Olga, a fost cea care i-a trezit interesul pentru creștinism. Fundamentele legale ale slavilor de răsărit au fost puse de Iaroslav I cel Înțelept, cel care a publicat colecția de legi Pravila rusă. Aceste legi au rezistat ocupației lituanieno-polone a teritoriilor rutene. Conflictele dintre diferitele cnezate ale Ruteniei, au făcut ca, în ciuda eforturilor marelui cneaz Vladimir Monomahul, Rusia Kieveană să înceapă un lung proces de destrămare. În regiunea Kievului au apărut cnezatete
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
cum din mâna lui Hristos cade o Lumină puternică ce intră în pământ, și aude că-i zice: "„Aici să fie altarul meu!”". Tinerele „surori” în vârstă de doar 15-16 ani, locuiesc într-un bordei făcut de ele, ținând însă pravila călugărească. Pe 15 august 1940 este călugărită și primește numele de VERONICA ce se traduce prin "„Icoană vie, nepictată de mână omenească”". Este numele fecioarei care i-a șters fața însângerată lui Iisus pe drumul Golgotei. Pe 25 martie 1941
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
Nicolae Popa și Petru Popa („Wolachus presbiter, in possessionis Szentpeter comorans”). În anii 1620-1621, un alt preot din Sânpetru, Ioan Românul (”Iwn Vlahu”), se ostenea cu caligrafierea unei copii a Alexiadei inclusă, împreună cu Floarea Darurilor, cu un fragment al unei Pravile și cu un alt text, în cunoscutul Codex Neagoensis. Biserica, prezentă pe lista monumentelor istorice românești 9HD-II-m-A-03444), este menționată în tabelele tuturor comisiilor de conscriere ale secolelor XVIII-XIX: 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831; harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) îi
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
Această primă formă a învățământului comercial constituia un imperativ al vremii. În urma preocupărilor lui George Barițiu ia ființă în cadrul „Școlii naționale a Capelei românești din Cetatea Brașovului” clasa pregătitoare pentru comerț. Cunoștințele au fost predate de Emanoil Ion Nichifor, autorul „Pravilei comerciale”, considerată prima carte de contabilitate. Această școală a fost frecventată de tineri în vârstă de 15-18 ani din împrejurimile Brașovului, având în același timp și elevi din ținuturile românești de peste munți. Cu toate greutățile timpului, George Barițiu a adunat
Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu” () [Corola-website/Science/326127_a_327456]
-
Denumirea mitropoliei provine de la numele localității de reședință, Proilavia (alte variante "Proilavu, Proilava, Proevlavia, Proevlavie, Proevlau" sau "Proevlaschii") , actualul oraș Brăila. Inițial, sediul mitropoliei a fost la Brăila, dar în decursul timpului s-a mutat la Ismail sau Silistra. În conformitate cu Pravila cea Mare din 1652, ocupa locul 55 din 72 în ordinea canonică între mitropoliile supuse Patriarhiei Ecumenice, imediat după cel al Mitropoliei Dristrei (vechiul Durostorum), dar înaintea mitropoliilor Țării Românești și Moldovei, care ocupau ultimele două locuri. La 1715, Patriarhul
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
fi influențat de mărturiile medicilor asupra plăgilor, sinuciderii, violului, bestialității, infanticidului sau impotenței. În ceea ce privește domeniul de activitate, în mod schematic se poate vorbi de: Primele elemente de medicină legală se regăsesc în Legiuirile cuprinse în "„Cartea Românească de Învățătură de la Pravilele Împărătești”", cunoscută și ca Pravila lui Vasile Lupu, scrisă de Varlaam Moțoc și tipărită la Iași în 1646 sub oblăduirea domnitorului Vasile Lupu, precum și în "„Îndreptarea Legii”", cunoscută și ca Pravila lui Matei Basarab, tipărită la Târgoviște în 1652, din
Medicină legală () [Corola-website/Science/327639_a_328968]
-
asupra plăgilor, sinuciderii, violului, bestialității, infanticidului sau impotenței. În ceea ce privește domeniul de activitate, în mod schematic se poate vorbi de: Primele elemente de medicină legală se regăsesc în Legiuirile cuprinse în "„Cartea Românească de Învățătură de la Pravilele Împărătești”", cunoscută și ca Pravila lui Vasile Lupu, scrisă de Varlaam Moțoc și tipărită la Iași în 1646 sub oblăduirea domnitorului Vasile Lupu, precum și în "„Îndreptarea Legii”", cunoscută și ca Pravila lui Matei Basarab, tipărită la Târgoviște în 1652, din porunca domnitorului Matei Basarab. În
Medicină legală () [Corola-website/Science/327639_a_328968]
-
în Legiuirile cuprinse în "„Cartea Românească de Învățătură de la Pravilele Împărătești”", cunoscută și ca Pravila lui Vasile Lupu, scrisă de Varlaam Moțoc și tipărită la Iași în 1646 sub oblăduirea domnitorului Vasile Lupu, precum și în "„Îndreptarea Legii”", cunoscută și ca Pravila lui Matei Basarab, tipărită la Târgoviște în 1652, din porunca domnitorului Matei Basarab. În cele două pravile se fac referiri la expertiza în cazuri de otrăvire, rănire, nebunie, deflorare, sodomie. Sunt indicați medicii care pot să facă expertize, precum și modul
Medicină legală () [Corola-website/Science/327639_a_328968]
-
Lupu, scrisă de Varlaam Moțoc și tipărită la Iași în 1646 sub oblăduirea domnitorului Vasile Lupu, precum și în "„Îndreptarea Legii”", cunoscută și ca Pravila lui Matei Basarab, tipărită la Târgoviște în 1652, din porunca domnitorului Matei Basarab. În cele două pravile se fac referiri la expertiza în cazuri de otrăvire, rănire, nebunie, deflorare, sodomie. Sunt indicați medicii care pot să facă expertize, precum și modul cum acestea trebuie executate. Sunt enumerate o serie de infracțiuni cum ar fi pruncuciderea, atentatele împotriva moravurilor
Medicină legală () [Corola-website/Science/327639_a_328968]
-
este cel mai vechi manuscris juridic din Țara Moldovei care s-a scris în limba română. Acestă pravilă a fost întocmită de Ritorul Lucaci la cererea episcopului de Roman, Eustatie. Manuscrisul Pravilei se află la Biblioteca Academiei Române din anul 1952. Din descrierea Pravilei, aceste text a fost scris de ritorul Lucaci. După unii cercetători, Lucaci era originar din
Pravila ritorului Lucaci () [Corola-website/Science/330771_a_332100]