991 matches
-
subiect <endnote id=" (96, p. 486)"/> sunt cu happy-end : „jidovii cei orbiți” se convertesc la creștinism și Își recapătă vederea. La fel se Întâmplă În numeroasele legende manuscrise care vorbesc despre „mântuirea păcătoșilor” și despre „cele preste fire minuni ale Preasfintei Stăpânii Născătoarei de Dumnezeu [...], tălmăcite de Agapie, spre folosul cel de obște al neamului creștinesc”. În toate legendele manuscrise, scenariul amintit apare În „prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr. 1361, din anul 1786 : „Pentru jidovii carii au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot aici trebuie comentate legendele referitoare la Adormirea Maicii Domnului. Sursa acestora nu este Protoevanghelia lui Isus, cum eronat a indicat istoricul de artă Victor Ieronim Stoichiță <endnote id="(11, p. 178)"/>, ci un alt text apocrif, și anume Adormirea preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Această evanghelie apocrifă, atribuită apostolului Ioan, datează din secolul al V-lea (cu o versiune gnostică anterioară) și s-a bucurat de o mare răspândire, mai ales În spațiul bizantin. Cercetătorii cred că originea acestui text este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1546-1551), convertit la islamism și devenit Iliaș Mahmet, nu doar a călcat În picioare „crucea pe care jurase”, așa cum am văzut mai sus. În letopisețul său, egumenul Eftimie atestă și iconoclasmul domnitorului „turcit” : „Sfintele icoane, chipul lui Hristos și al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și ale tuturor sfinților le numea idoli, el care era idol al necredinței și prieten cu Diavolul” <endnote id=" (822, p. 583)"/>. La Mănăstirea Neamț există tradiția că un turc ar fi Înjunghiat o icoană reprezentând-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vărsăm sângele! Și Mateiaș se acopere de "Glorie nepieritoare"! La urma urmelor, cine a dobândit "Strălucita izbândă?" Papa aista a cam încurcat borcanele! Uite Papa, nu e Papa! Crezi că nu știe?! Face pe prostul! Tu, mare rege, și tu, Preasfânt Papă!... Minciuna e atât de gogonată, încât zău așa nu pot decât să râd: Ha! Ha! Ha! râde Ștefan cu un hohot chinuit. Cum este posibil aiasta? întreabă Vlaicu revoltat. Iaca este posibil! îl lămurește Ștefan. Așa se scrie istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
însemnările: "... Ștefan îți este ție foarte scump, îi scria Papa. Mântuirea lui Ștefan și a Moldovei ajută foarte mântuirii tale și Ungariei..." Bravo Pater! exclamă Ștefan. "...Să-i faci și lui parte din suta de mii degalbeni trimiși", îl îndeamnă Preasfântul. Mortu' de la groapă... Aleluia! pufăie a pagubă Mihail. "...Să nu uiți de ce mare importanță este menținerea acestui război", îl sfătuiește Papa. "Și ce primejdie ar fi ca "Ștefan acela", din pricină că nu e ajutat -, să încheie pace cu turcii..." Își împart
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Molto grazie! se ploconește Ștefan cu umilință și ironie, atâta cât îl lasă șira. Cu așa ajutor "moldovenesc", capul Hidrei se poate considera zdrobit. "Mergi înainte viteazule, așa cum ai început! Izbânda îți este hărăzită de Cel de Sus!" a încheiat Preasfântul, audiența, ridicând crucea: "In hoc signo vinces!" "Vinces!... Vinces!"... Cu ce să duc un război atât de mare?! răbufnește Ștefan. Oare Papa aista mă crede așa de prost să-și închipuie că mă cumpără cu vorbe? A pus o vorbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grijă... Și-acuma, acuma ce facem? Singuri-singurei... Și ajutor de nici o parte. Ni s-a năruit și ultima speranță, îngână Stanciu. Ștefan izbucnește într-un hohot sarcastic: Cum nu?! Arhanghelul cu cetele lui îngerești!... Să sfârșim, dar, comèdia aiasta cu "Preasfânta Creștinătate"! schimbă el brusc tonul. Acu, cel puțin, am aflat adevărul: "Suntem singuri!"... Prea bine! Nu datorăm nimănui nimic! Știm că nu ne bizuim decât pe noi înșine, pe puterea noastră, așa mică cum e! Numai de s-ar înturna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Sfânt, Ai facut Cer și Pământ. Tu esti mare împărat, Să fii în veci lăudat! Eu cu Tine, Domn Ceresc, Totdeauna mă-ntăresc, Și oriunde spun așa: „Mare e Puterea Ta!” Nu știu, Doamne, cum să cânt Numele Tău cel Preasfânt, Nu știu cum să-ți mulțumesc Pentru darul Tău ceresc, Căci la ceruri am trecut Și atunci am cunoscut Cât de mult Tu mă iubești Și de rele mă ferești. O, Stăpâne, am un dor: Lângă Crucea Ta să mor, Iar aici
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
un „zero“ și datorită evaluărilor negative repetate ce mi-au fost date de profesorii seminarului episcopal. Acum începeam să înțeleg de ce Dumnezeu mă alesese tocmai pe mine ca să-și realizeze Opera. „A privit la umilința roabei sale“, așa a răspuns Preasfânta Fecioară Maria la salutul de laudă al verișoarei sale Elisabeta. Iar Dumnezeu, dintre atâția preoți valizi, culți și zeloși din clasa mea și, aș spune din toată dieceza de Verona, a vrut să mă aleagă tocmai pe mine, „agerime puțină
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
școală a deprins o cultură modestă, abilitate pentru cusut și brodat, și, mai ales, o trainică formare umană și creștină. Și-a îmbogățit sufletul cu o gentilețe de comportări, de evlavie sinceră, de încredere în Dumnezeu și de devoțiune față de Preasfânta Fecioară Maria Îndurerată. Frecventând biserica San Lorenzo a avut ocazia să se întâlnească cu cizmarul Luigi Calabria. Cei doi și-au schimbat priviri pudice, atente, îndrăgostite. Și dragostea a înmugurit. După o scurtă perioadă de logodnă, s-au căsătorit la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o devoțiune solidă față de pătimirea lui Isus, exprimată în semnele vizibile ale stigmatelor de la mâinile, picioarele și coasta lui Isus, ca o manifestare tangibilă a iubirii lui Dumnezeu față de omenire. Acestei devoțiuni față de pătimirea lui Isus, unită evlaviei față de durerile Preasfintei Fecioare Maria, pe care i-a învățat-o mama lui, discipola lui Mazza, i-a rămas fidel pentru toată viața. Toate scrisorile sale începeau prin cuvintele: În fața Răstignitului meu...», pentru a face de parcă cât mai credibile și mai tangibile acele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
apăreau ca niște amintiri îndepărtate al pământului Palestinei. Și au botezat acea colină cu tufari, străpunsă de grote și peșteri, cu numele de Betleem; iar colina din față, cu numele de Nazaret, unde au înălțat două biserici: una în cinstea Preasfintei Fecioare Maria și, mult mai sus, o bisericuță în cinstea Sfântului Gabriel Arhanghelul. Văii dinaintea Nazaretului i-au pus numele de „Vallis Domini“ [Valea Domnului], azi Valdonega». Într-un alt document din 1256, bisericuța de pe colina Betleemului a fost numită
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
doamna Masina. Și a deschis ușile, în fine, și copiilor pe care fiul ei îi aduna de pe stradă, abandonați pe contul lor. A primit o educație religioasă temeinică în Institutul don Mazza: iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele, devoțiunea față de Preasfânta Fecioară Maria Îndurerată, acceptarea încrezătoare a voinței divine, credința în Divina Providență, deschiderea și primirea celor mai umili, înțelegere față de slăbiciunile aproapelui. Acest fel al ei de a concepe și de a trăi viața creștină l-a transmis și fiului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În cei trei ani de război, dificultățile pentru a hrăni sutele de persoane care trăiau în Casă au fost enorme. De multe ori lipsea literal pâinea și mămăliga. Cu câtă fervoare și trepidație băieții recitau pe la ora prânzului Coronița Providenței: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu, ajută-ne!». O litanie lungă ce începea pe un ton de suplicație și se transforma crescând într-un strigăt de ajutor. Solistul începea cu invocația: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu», și un cor de sute de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fervoare și trepidație băieții recitau pe la ora prânzului Coronița Providenței: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu, ajută-ne!». O litanie lungă ce începea pe un ton de suplicație și se transforma crescând într-un strigăt de ajutor. Solistul începea cu invocația: «Preasfântă Providență a lui Dumnezeu», și un cor de sute de băieți flămânzi tuna: «Ajută-ne!». Iar Providența sosea. Câteodată îi făcea să suspine până în ultimul moment, intervenția sa asumând caracteristicile miraculosului. Chiar dacă era mai puțină, hrana nu a lipsit niciodată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de adorație euharistică, (3 zile) triduum-uri solemne, liturghii de ispășire, oficieri în sufragiul căzuților în luptă. A rămas celebru un triduum de adorație continuă rezervată preoților: au participat sute de preoți ai diecezei, într-un nesfârșit cor de suplici înaintea Preasfântului Sacrament expus solemn. Apoi a urmat înfrângerea de la Caporetto cu succesiunea sa de suspiciuni și de trădări. Italia s-a mobilizat, înrolând și băieți imberbi pentru a opri înaintarea armatei austro-ungare. Iar linia s-a oprit lugubră pe râul Piave
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
viață. «O poliță în alb»: Este După deschiderea primei filiale din Costozza, a fost dăruită o altă casă la Este (Padova). Parohul don Angelo Pelà l-a indicat, la moartea sa, pe don Calabria ca moștenitor al Patronatului Santissimo Redentore (Preasfântul Răscumpărător) din Este (Padova). Suntem în februarie 1918. Informat de moștenire, don Calabria și-a luat timp să reflecte și să ceară sfat episcopului din Padova, monseniorul Pellizzo, și celui din Verona. A voit să audă și părerea unui avocat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sigur. I-a cerut ajutorul prietenului său fericitul Giuseppe Nascimbeni, fondatorul congregației Micile Surori ale Sfintei Familii, pentru a-i trimite câteva surori. A integrat organizarea administrativă cu laicii voluntari ai parohiei. În 1931, apare primul «Statut organic al Casei Preasfintei Inimi, Spitalul-azil din Negrar», scris de fondatorul don Angelo Sempreboni. Se vorbea și despre spital, pentru că devenise o adevărată necesitate pentru acea lume sărmană, care trebuia să înfrunte o călătorie neplăcută (vreo 15 km), în căruțe sau cu mijloacele publice
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o putem vedea dintr-o scrisoare pe care a adresat-o directorului Spitalului Sacro Cuore, fratele doctor Antonio Consolaro, pe 31 august 1953: «Nu pot, nu trebuie să evit să fixez în scris ceea ce simt în acest moment, cu privire la Casa Preasfintei Inimi, Casa predilectă a lui Isus. Încă de la început, am simțit totdeauna că Providența avea planuri mari de înfăptuit. Planuri pe care poate voia să mi le exprime don Angelo Sempreboni, în seara dinaintea morții sale, când, nemaiputând reuși să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și problema calității. Dacă e serioasă problema carenței de preoți în anumite zone, cu mult mai gravă este și problema formării lor. Să pregătim persoane specializate, pentru un apostolat specific... Așa s-a născut ideea Institutului Preoților Misionari sub invocația Preasfintei Inimi. Caracteristica fundamentală e cea de a fi misionari, dar nu de a merge în țări păgâne sau pentru misiuni în alte țări, ci misionari în sensul că sunt aplicate metode misionare în Italia. Aceasta presupune că și în Italia
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o lapidă pusă la intrarea Casei San Zeno in Monte. Textul inscripției este următorul: «Funcțiile perpetue ale Casei Copiilor Buni „Sf. Ieronim Emiliani“; Patronul absolut, de care trebuie să depindem în toate, e Domnul nostru Isus Cristos. Patroana: Maica Sa Preasfântă, Fecioara Maria. Econom: Sf. Ieronim Emiliani. Casier: Fericitul Iosif Cottolengo, Consilieri: Sf. Iosif, Sf. Vincențiu de Paul, Sf. Caietan din Thiene, venerabilul Ioan Bosco. Secretar: Sf. Iosif Calasanzio. Membrii Casei: Slujitorii Săraci». - Normele din 1918: au o structură mult mai
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ebraice îl încântau, ducându-l cu mintea la Nazaret și făcându-l să viseze că se regăsește alături de Isus pe când se ruga în sinagogă. Se simțea atras de lumea aceea. Pe de altă parte, iubitul său Isus era evreu; Maria Preasfântă, de care era foarte atașată, era evreică; și tot așa și apostolii și primii creștini. Așadar, există o strânsă legătură spirituală între creștinul Calabria și prietenii săi evrei. Când bătrânul Asson s-a îmbolnăvit, mergea deseori să-l viziteze și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
promptă să reaprindă entuziasmul Congregației. Din când în când soseau cereri de vocații misionare din regiuni îndepărtate: Persia, Bengal, Brazilia, Uruguay. Erau apeluri continue, ce suflau asupra focușorului încă aprins, reînsuflețind speranța fraților. Uniunea medico-misionară italiană (Ummi) «Casa Sacro Cuore [Preasfânta Inimă] este și Sediul Ummi, activitate care s-a legat, cu binecuvântarea episcopului și a Vizitatorului nostru Apostolic, Operei Slujitorilor Săraci». Așa le scria don Calabria religioșilor în 1942. Ummi (Uniunea medico-misionară italiană) s-a născut dintr-o idee a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
canonică care nu era bine definită. Spre lămurirea acestui fapt îmi permit să vă aduc la cunoștință următoarele. Trebuie să avem prezent în minte că Opera a voit-o Domnul, că El a fondat-o, că s-a născut din Preasfânta Coastă a lui Isus Răstignit. Eu nu sunt altceva decât un biet instrument, sărac printre săraci, și ca atare pus aici de Milostivirea divină drept custode și Aprod al acestei Opere, mici și umile prin natura ei, dar mare în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
excluse pentru laici cele care necesită jurisdicție etc.», cu «atât unii cât și ceilalți fiind capabili să ocupe orice responsabilitate, chiar și de direcțiune sau de guvernare, fiind excluse pentru laici cele care necesită puterea specifică stării preoțești». Capitolul XXI Preasfânta Providență a lui Dumnezeu Acolo e Providența! În lumea mică a Casei Copiilor Buni de la San Zeno in Monte se formase un limbaj, care era neobișnuit în urechile profanilor. În genere, nu se numeau banii, hrana sau lucrurile materiale, ci
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]