1,763 matches
-
care, cel puțin politic, constituia un actor social responsabil la o întreprindere preluată de cineva care nu avea vreo responsabilitate socială, ci doar interesul economic personal nu putea să nu producă temeri justificate. 5. Susținerea unei politici sociale minimaliste, în conformitate cu preceptele neoliberale. Deficitul de intervenție a statului în economie a fost dublat în România de un deficit de politică socială, în toate segmentele acesteia, atât în ceea ce privește suportul social financiar pentru grupurile cu vulnerabilitate ridicată, cât și în zona serviciilor sociale fundamentale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
investesc masele în visele și-n iluziile lor pentru a răsturna roata Statelor și pentru a conduce norodul înspre un țel dictat de rațiune, uneori chiar de știință. Generalul de Gaulle, unul dintre cei care-au asimilat cel mai bine preceptele psihologiei mulțimilor, recunoaște că a aplicat-o: "Atît de grandioase erau realitățile, dar cred totuși că mi-ar fi fost posibil să le stăpînesc, căci aș fi putut, cum spunea Chateaubriand, să-i conduc pe francezi pînă și prin vis
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
n-a încercat să-i refacă lucrarea"70. El însă încearcă și, crezînd c-a reușit, se adresează oamenilor de stat, șefilor de partide, conducătorilor epocii moderne ca unor discipoli direcți sau indirecți. Și nu discipolii i-au lipsit! Inserînd preceptele simțului politic comun, maximele unui Robespierre și mai ales ale unui Napoleon într-o tramă psihologică, Le Bon dinamita un tabu intelectual, încălca interdicțiile gîndirii liberale și individualiste. Permitea oamenilor de stat să abordeze realitatea maselor dintr-o perspectivă neașteptată
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
practic, în mod cît se poate de grăitor, în adunările și cortegiile de la Shangai sau Pekin. Mulțimile treceau prin fața lui Mao, liderul adulat, "mica biblie roșie" era înălțată înspre cer de mii de brațe, milioane de voci repetau sfaturile înțelepte, preceptele practice, sloganurile politice înscrise în ea. Acolo, ca și în orice alt spațiu, formula magică și-a dovedit puterea: șeful eponim se înconjoară de o masă anonimă. II Psihologia mulțimilor a determinat și continuă să determine istoria noastră modernă pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
profesor. Aceasta înlocuiește dorința amoroasă față de acea persoană. Dorința este interiorizată, ființa care iubește devine asemenea celei pe care o iubește. Imitînd-o, o stăpînește. Sacrificiul consimțit permite individului să se domine pe sine și să domine relația cu celălalt, după preceptul lui Goethe: Nu posedăm cu adevărat decît cele la care am renunțat deja". Precept auster, care are drept efect stabilitatea atomilor sociali. Oamenii trebuie să fie convinși de ideea că libidoul limitînd egoismul narcisiac și mimesisul care consolidează o relație
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
devine asemenea celei pe care o iubește. Imitînd-o, o stăpînește. Sacrificiul consimțit permite individului să se domine pe sine și să domine relația cu celălalt, după preceptul lui Goethe: Nu posedăm cu adevărat decît cele la care am renunțat deja". Precept auster, care are drept efect stabilitatea atomilor sociali. Oamenii trebuie să fie convinși de ideea că libidoul limitînd egoismul narcisiac și mimesisul care consolidează o relație afectivă sînt indispensabile formării unei mase umane. Moise Maimonide, într-unul dintre admirabilele sale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
patriarhale"473. Exprimarea lui Freud este fără echivoc: dreptului mamelor îi urmează ordinea taților. Prin urmare, societatea se împarte în familii avînd fiecare în frunte un tată ce-și exercită asupra ei o autoritate moderată de un număr restrîns de precepte morale și reguli sociale. Șef netăgăduit, tiran domestic pentru soția și copiii lui, el creează din nou hoarda la o altă scară. Totul s-ar petrece deci ca și cum, în evoluția lor, indivizii și masele dispărute ar învia din nou pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
subterane ale religiei lui Moise, astfel încît să fie ocolite rezistențele ideologice și afective ale evreilor. Nici măcar transmiterea lor într-un cerc restrîns, cel al Leviților, de-a lungul mai multor generații. Incubația prezintă o consecință cu mult mai remarcabilă: preceptele și ideile profetului se metamorfozează în credință, în tradiție. "Și tocmai această tradiție a marelui trecut a lucrat din umbră, a dobîndit din ce în ce mai multă putere asupra minții oamenilor și a reușit să transforme divinitatea lui Iahve în cea a lui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tehnică științifică, de la o societate totală, ignorînd antinomia dintre viața personală și viața publică, la o societate divizată, care le recunoaște și le întărește prin norme etice. "Întorcîndu-ne la etică, scria Freud, putem spune în concluzie că o parte din preceptele sale se justifică în mod rațional prin necesitatea de a delimita drepturile societății față de individ, drepturile individului față de societate și cele ale indivizilor unii față de alții"526. În societatea de masă însă se observă cel mai adesea trecerea inversă. Rămîne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sisteme de drept decât cele occidentale, pot fi întâlnite mecanisme de reducere a pedepsei total diferite. Spre exemplu, în Arabia Saudită, potrivit unui decret regal din 1986, pedeapsa poate fi redusă la jumătate pentru condamnații care în timpul executării pedepsei își însușesc preceptele Coranului. În acest scop, deținutul va recita periodic un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trebuie să se pună accentul atât pe educație și formare, procesul de învățământ fiind principalul mijloc de instruire a noilor generații <footnote A. Tănase, „Evaluarea - parte integrantă a sistemului și a procesului de învățământ”, p. 170 în Loredana Drobot (coordonator), Precepte de educație școlară, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2007. footnote> , cât și pe dezvoltarea componentei informaționale. Totodată, ca urmare a progresului tehnico științific, se asistă la o „puternică mobilitate profesională între diferite ramuri ale producției materiale, în interiorul fiecărei ramuri
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
numeroși factori, interni sau externi, literatura de specialitate făcând o distincție clară între schimbarea proactivă, pe de o parte, și schimbarea reactivă, pe de altă parte.<footnote Gabriela Georgevici, „Managementul schimbării, timpului și stresului”, p. 60, în Loredana Drobot (coordonator), Precepte de educație școlară, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2007e footnote> Devine evident că, alături de declanșatorii interni ai schimbării, teoretic, mai ușor previzibili<footnote Ibidem. footnote>, mediul extern al firmei trebuie atent studiat, astfel încât să fie identificate oportunitățile de piață
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Firms, and Individuals Succeed in the New World of Competitiveness, John Wiley & Sons Ltd., Chichester, England Gavrilă, T., Lefter, V., 2007, Managementul organizațiilor, Editura Economică, București Georgevici, G., 2007, „Managementul schimbării, timpului și stresului”, p. 60, în Loredana Drobot (coordonator), Precepte de educație școlară, Editura Didactică și Pedagogică RA, București Grjebine, A., 1982, La nouvelle économie internationale. De la crise mondiale au dèveloppement autocentré, PUF, Paris Hill, E., O’Sullivan, T., 1997, Marketing, Editura Antet, Oradea Ilieș, L., 2013, Logistica - sursă de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
București Storper, M., 2007, „The New Argonauts: Regional Advantage in a global Economy AnnaLee Saxenian”, Journal of Economic Geography, pp. 113-117 Tănase, A., 2007, „Evaluarea - parte integrantă a sistemului și a procesului de învățământ”, p. 170, în Loredana Drobot (coordonator), Precepte de educație școlară, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București Tănase, A., 2013, Comportamentul consumatorului, Editura Economică, București Tănase, A., Tănase, D., 2008, „The Theory of Comparative Advantage and the Theory of Competitive Advantage”, International Symposium „Young people and multidisciplinary research
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
corespondent o profundă dorință de participare anticipativă la condiția eshatologică a omului. Foucault subliniază însă diferențele exterioare în comportamentul sexual impus de creștinismul politic instaurat prin dinastia constantiniană 4: „Biserica și preoțimea au susținut apăsat principiul unei moralități ale cărei precepte sunt obligatorii și al cărei scop este universal (ceea ce nu a exclus diferențierea între prescripții, în funcție de statutul fiecărui individ și nici existența unor mișcări ascetice având propriile aspirații); pe de altă parte, în gândirea clasică, chemarea la austeritate n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este distinct de cel de securitate colectivă. Primul face referință la conceptul de alianță, prin care statele partajează o amenințare comună, luând anagajamentul de a acționa reciproc pentru asistență în cazul unui atac al unei părți. Apărarea colectivă trimite la preceptele amenințării statale și de natură militară, agregarea puterii, precum și la distincția care trebuie să se facă între securitatea internă și externă. Conceptul de securitate colectivă, conținut în Charta O.N.U, este mai idealist, în sensul că el presupune o
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrîngeri de dincolo”, „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”) și declară că „Între a trăi aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din urmă”). Iar autorul, altminteri fidel preceptelor constructiviste pe care Încearcă să le aplice În versurile ce vor alcătui Invitație la bal, nu renunță Întotdeauna la armonia „clasică”, asigurată de ritm și rimă. La rîndul său, poemul Colomba, cu marile lui libertăți În materie de construcție a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pare să conțină adeseori „mai mult decât ceea ce acțiunea nemijlocită și cotidiană extrage din el, mai mult decât drumurile pe care le-am trasat prin el, decât complicitățile și conivențele liniștitoare, sedimentate în el de obișnuință”170. În concordanță cu preceptele unui astfel de réalisme sans rivages, autorii ultimei jumătăți de secol, aflați sub presiunea constantă a unei realități deja codificate (să ne gândim doar la lumile virtuale accesibile prin intermediul computerului, la „realitatea” micului sau marelui ecran, la universurile ficționale și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
asupra acestui gen de metode bazate pe comunicare verbală între cercetător și subiect. El consideră ancheta ca fiind o metodă generală, în a cărei aplicare concretă se regăsesc două forme: chestionarul și interviul. Excelenta prezentare a unui bogat șir de precepte și constatări metodologice cu mare valoare pentru cercetarea concretă conține însă și câteva inadvertențe, atunci când e vorba de distincțiile între modalitățile principale de abordare a realității empirice. Mai întâi, autorul menționat consideră că în definirea anchetei trebuie pornit de la termenul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
p.1009). A doua distincție, pe care o adoptăm și noi aici, îmbracă mai curând o formă deexprimare implicită, în sensul că ea se evidențiază cu precădere în lucrările strict metodologice, care nu pot evita descrierea amănunțită a pașilor și preceptelor de urmat în cercetare, elemente ce introduc treptat diferențe clare între procedurile „cantitative” și cele „calitative”. Distincția între anchetă și interviu, pe care o susținem, așadar, cu fermitate, se bazează pe o serie de trăsături distinctive, atâtde natură formală (de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opinii etc.). Dar și dacă nu se ajunge la asemenea situații extreme, prelungirea peste măsură a unei întrevederi va conduce la oboseala subiectului și/sau a operatorului și, deci, la scăderea atenției și la înmulțirea greșelilor întâmplătoare. Din păcate, acest precept al limitării duratei chestionării, subliniat insistent de toate manualele de metode, este parcă tot mai adesea ignorat; chestionare imensesunt întâlnite mai cu seamă în cercetări inițiate de diverse organisme care comandă partea de anchetă institutelor de sondaj, primind doar rezultatele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Elvirei avea dreptate. Într-adevăr, clamase de multe ori împotriva siluirii conștiințelor juvenile, dîndu-se exemplu pe sine, care, ignorat complet de părinți, se orientase singur, izbutind a se ridica după căderi temporare. Propria experiență, zisese, nu poate fi înlocuită cu precepte. "Am zis, replică el, și ce-i cu asta? Teoria este bună cu mine și cu tine, cu elementele normale; nu rezultă de aici că trebuie să abandonăm cu totul pe cine nu confirmă regula." "De unde știi tu că Pica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
par neinițiatului, uneori, mai degrabă de origine divină (Pîrvulescu, 2004). Orientarea medicinei spre Natură și natural s-a menținut și se va dezvolta în mileniul III, din păcate nu întotdeauna îi are în avangardă pe medici. Medicina alternativă respectă vechile precepte, cum ar trebui s-o facă și medicina alopatică, așa din păcate dominată din ce în ce mai mult de comercial și circumstanță: Legea nr. I: Salus aegroti suprema lex = sănătatea bolnavului este legea supremă (legea excepției); Legea nr. II : Summum bonum medicinae sanitas
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
mari conflicte sociale și politice, a violențelor dintre națiuni și în interiorul acesteia. Pe plan teologic, imediat după adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, în 1948, s-a început o serie de analize pentru a se vedea care este relația dintre preceptele scripturistice și principiile pe care conceptul „drepturile omului” le presupune. Din partea catolică și protestantă s-a observat de-a lungul timpului o implicare deosebită pentru promovarea drepturilor omului, exprimată prin adoptarea unei serii exercițiu împotriva căderii 199 de documente și
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
ele în scopul obținerii de efecte direct moraliste, alte trei narațiuni scurte caragialiene: Poveste, Lungul nasului și Făt Frumos cu Moț-în-Frunte, atât sub raport strict tematic, cât și în legătură cu modul în care specia basmului răspunde necesității de transpunere epică a preceptului etic, vădesc, totuși, o seamă de trăsături noi nu lipsite de semnificații. Însă, de data aceasta, materia narativă în sine nu își trage seva din observarea faptului cotidian, concludent prin realismul său nedisimulat, capabil, totodată ași releva virtuțile fabulistice la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]