1,978 matches
-
revista „Luceafărul” (1958). A mai colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Vatra”, precum și la „Change”, „Art et poésie”, „Caractères” (Franța) și „Ombrela” (Grecia). Poezia lui A. este caracterizată de un lirism intelectual, în care folosirea cu predilecție a noțiunilor abstracte și atenția acordată obiectului ca artefact conturează un univers poetic dominat de tristețe, solitudine și dezabuzare. Volumul de debut al autorului, Lumina pământului (1964), abordând o tematică „obligatorie” în epoca realismului socialist (șantierul, noile cartiere, bucuria muncii
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
sunt cât se poate de frecvente (Lansier și Olivier-Martin, 1993). Un alt tip de patologie - personalitatea schizoidă - este caracterizată printr-o tendință spre visare, spre izolare, „spre abandonul vieții practice în favoarea vieții interioare... Încă din copilărie, schizoidul dă dovadă de predilecție pentru tot ceea ce face omul să mediteze și să viseze (lecturile)... Este un visător treaz” (Lafon, 1973). Îngrijorător aici nu este atât excesul cantitativ al reveriei, cât preferința manifestată pentru activitatea imaginară în detrimentul vieții reale. Sartre (1940/1986), căruia îi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
s-a încercat unificarea într-o singură organizație, sub forma unei mișcări populare, a tuturor acestor formațiuni, folosindu-se lozinci populiste ca „asigurarea dreptului la muncă și la odihnă”, „omul și pogonul”, iar pentru atragerea intelectualilor tineri, lozinci xenofobe, cu predilecție antisemite. „Garda de fier”, de mai multe ori dizolvată, dar care acționa sub numele de Partidul „Totul pentru țară” și-a recrutat aderenți, în special în școli și universități. În timp ce băieții erau organizați în „frății de cruce”, fetele erau înregimentate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-i este străin în primul rând, umorul. În cele dintâi scrieri, acesta este cam încruntat, neguros, înseninându-se treptat și dobândind dezinvoltură, precum în Călătorului îi șade bine cu drumul. Printre elementele care definesc arta lui de povestitor este și predilecția pentru melodramă. O parte dintre situațiile epice imaginate conțin ireductibilități în exces, cel puțin ca premisă. Dar scriitorul știe să le domolească, punând o surdină adesea exagerată, câteodată printr-un intermezzo umoristic, pășind în tragicomedie (Microbul). Evenimentele cruciale au o
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
interlocutorii de pe orice palier social. El este gazetarul independent, apt să conteste opinia oficială, să remodeleze conștiința publică prin dezvăluirile sale. Comentariul nud, de fapt divers, ancheta socială sau reportajul-proces surprind imaginea pregnantă și contrastantă a României interbelice, înregistrând, cu predilecție, consecințele sociale ale recesiunii. Unicitatea o dă reportajul lumii din subteranele societății, în tablouri, de o minuție halucinantă, ale sărăciei absolute. Gazetarul a bântuit mahalalele Bucureștilor (înainte ca „periferia” să devină o modă literară), acele teritorii imunde, uitate de autorități
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
al culturii din Republica Moldova (1991-1994) și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, director al Centrului de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1995). În literatură, B. a debutat cu o culegere de nuvele, Soare în cârjă (1966), dovedind predilecție pentru proza lirică și pentru narațiunea de analiză psihologică. A mai publicat volumele de nuvele Fântâna adună apă (1970) și Lebăda roșie (1981), iar în săptămânalul „Literatura și arta”, fragmente din romanul A rămas vița, a rămas sămânța. În cinematografie
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
din real ori să evadeze din amintire în legendă. Dar pe scenă nu se joacă o singură piesă, ci, concomitent, câteva suprapuse. Travestiul, înscenarea misterului nu au atâta putere cât să biruie nefericirea și singurătatea de generații. Și din nou, predilecția barocă pentru poeticitate, simbolistică și culoare (marea este, la B., un personaj și o metonimie recurentă). Chiar dacă în al treilea roman, Capra neagră, scriitorul părăsește ambianța orientală, alegând un cu totul alt spațiu (Berlin, Sibiu, Mediaș), voluptatea poetizării picturale se
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
cea mare, 1970); romanul-snoavă (Păcală și Tândală, 1973); romanul biografic - avându-l ca erou pe Ion Creangă (Duhul pământului, 1976). Atunci când încearcă să abandoneze rigorile unui anume gen, autorul manifestă o înclinație deosebită către aspectele monotone, terne ale vieții, o predilecție pentru existența banală, uneori chiar mizeră a orașelor de provincie (Secvențe dintr-o margine de lume, 1966, Vina noastră cea de toate zilele, 1973, Ulise trece pe strada mare, 1974). Excepție fac romanele Sfinții se vând cu bucata (1967), unde
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil prețios, cu giuvaeruri și panglicuțe, pentru anumite împerecheri de cuvinte ce voalau sensul ideilor. El vorbea de «vise boltite deasupra lumii», «vise mănoase ca un Egipt», «ani sbârciți», «ploaia fecundă a luptei», «posturile de emisiune ale inimilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu trăiesc, nu sunt ființe vii; acționează conform unor formule-șablon pe care le întâlnim și la alți scriitori, ba chiar și la alte opere ale lui Camilar. Autorul se repetă pe el însuși. Își repetă în special greșelile: întâlnim aceeași predilecție naturalistă pentru extraordinar (figura mutului oropsit), rezolvarea facilă a problemelor prin introducerea nelipsitei ședințe cu mărturisiri autobiografice și discursuri (...). Tot pe linia «înfrumusețării» involuntare a realității, ca efect al felului cum sunt construite imaginile artistice, se situează și alunecarea spre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Galați, între 1 ianuarie și 31 iulie 1884. Inițiatorul și redactorul publicației, învățătorul Gr. Petrovanu, nu urmărea să facă din A. un difuzor de literatură originală, ci să trezească interesul tineretului pentru lecturile bune, instructive. Semnalând, în articolul Câteva cuvinte, predilecția pentru scrierile frivole, în limbi străine sau traduse într-o „limbă plină de barbarisme”, care „strică limba și lățesc cangrena morală a societății noastre”, Gr. Petrovanu își propunea să activeze pentru îmbunătățirea moravurilor și a obiceiurilor politice, pentru cultivarea limbii
ATHENEUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285490_a_286819]
-
Adela lui G. Ibrăileanu, prin acreditarea ideii că iubirea trupească nu este un „păcat”. Amazoană fără gingășie, Adelina rămâne un personaj confuz într-un roman minor. Nici Dezmoșteniții (1935) nu are alt merit decât acela al priorității tematicii (lumea infirmilor). Predilecția pentru situații-limită ajunge aici la paroxism și generează pagini tipice de melodramă. Moara Roșie (1939) este o frescă a satului bănățean dinainte și de după Unirea din 1918. Paginile despre revolta locuitorilor din Moara Roșie și înăbușirea ei, precum și acelea despre
ATANASIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
aceea a unor restituiri istorico-literare. În mai multe numere, Gr. Tăbăcaru dă la iveală (sub titlul Amănunte necunoscute din viața și opera poetului) fragmente inedite din manuscrisele lui Ștefan Petică. Din sumar nu lipsesc nici traducerile, și selecția acestora oglindind predilecția redactorilor pentru curentul simbolist (versiuni românești ale unor texte de Jean Moréas, Remy de Gourmont, Paul Verlaine ș.a.). I.M.
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
se indica, dar poate fi dedusă din studierea materialului beletristic și a publicisticii apărute și corespunde întru totul vederilor lui Asachi. A.r. a impulsionat și a sprijinit creația literară a scriitorilor din Principate, încurajând, totodată, în etapa de după 1835, predilecția unor autori tineri atunci (C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri) pentru o literatură preocupată de realitățile sociale, pentru critica unor stări de lucruri necorespunzătoare. Alături de poezia lui Asachi, al cărei registru include teme variate, specifice atât clasicismului, cât și romantismului
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
rândul lor, cursanții pot colabora la edificarea unor răspunsuri, complementându-se reciproc, învățând unii de la alții. Situația 3. Conținutul învățării este accesat din aceeași locație (sală specializată la nivel teritorial; de pildă, la Casa Corpului Didactic), dar în momente diferite, în funcție de predilecțiile studenților sau determinările tehnice ale rețelei. De asemenea, ei își vor trimite producțiile ideatice (către profesori sau alți colegi) în momente convenite de ei. Această situație avantajează pe acei cursanți care nu dispun încă de suporturile tehnice corespunzătoare. Sesiunea de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de vedere al intenționalității valorice) este totalmente neglijat, cu toate tribulațiile noastre pe seama importanței educației informaleă Ce se întâmplă acum? Elevii dezvoltă parteneriate de învățare și cu alții, din alte cercuri decât propria școală sau universul proxim, pe bază de predilecții personale față de anumite valori. 6. Spațialitatea și obiectualitatea situației de învățare sunt și ele puse în chestiune. Nu mai e obligatorie întâlnirea fizică dintre protagoniștii educației, iar mijloacele didactice au devenit mult mai evanescente, dar mai complexe, generând mai multă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
secolului al XX-lea datorită vastei sale informări în materie de literatură națională și europeană, traducerilor exemplare din limbile germană, engleză, franceză și italiană, cunoștințelor temeinice în muzică și pictură, precum și reputației de conferențiar de elită. Liric prin structură, manifestă predilecție pentru poezia vieții interioare. Versurile au muzicalitate, imagini poetice sensibile, discreție în investigarea și transpunerea trăirilor sufletești. Temele preferate sunt dragostea, considerată ideal de esență divină, starea de pace, de puritate, asociată sentimentului de comunicare cu natura. Poezia sa patriotică
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
este purtat pe mare de un sloi de gheață până la o insulă „înconjurată de stânci și de valuri”, specie de paradis terestru unde se spune că trăiau pictori și sculptori, preocupați exclusiv de propria artă. Romantismul viziunii mitopoetice, recognoscibil în predilecția autorului către visare, se conjugă însă cu tragismul și absurdul caracteristice literaturii moderne, conferind prozei poematice baconskyene o individualitate și o originalitate bine marcate în contextul literar contemporan. Înscriindu-se în aceeași paradigmă stilistică, romanul alegoric Biserica Neagră (recuperat și
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
de liceu în București (1948-1950), după care lucrează la Institutul de Folclor din București, inițial ca asistent (1951-1958), apoi în calitate de cercetător (1958-1980). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București cu teza Petre Ispirescu (1971). B. cercetează cu predilecție, din unghi comparatist, proza populară românească, mai ales basmul, încercând să delimiteze genul și specia populară românească de proza cultă și de narațiunea populară sud-dunăreană, pe baza unor constante specifice folclorului românesc. În același cerc de preocupări se înscriu și
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
violente și nonviolente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente programe nu sunt superioare programelor non-violente, ci dimpotrivă. Examinând preferințele de consum de televiziune în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele nonviolente difuzate în paralel. ● Studiul videoclipurilor publicitare pentru lansarea de discuri și albume de muzică „nouă” prezintă, de asemenea, interes: studiul efectuat în SUA (1986) de Sherman și Dominick a identificat scene de violență în 57% dintre videoclipurile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și reguli de comportament ce le vor fi „naturale” toată viața, fac necesară studierea modului în care copiii privesc la televizor, a timpului pe care ei îl acordă acestui tip de media și a emisiunilor pe care le urmăresc cu predilecție. Influența televiziunii și eficiența superioară a acesteia comparativ cu celelalte media sunt analizate și de G. Grebner, care consideră că, prin sistemul său repetitiv și continuu de mesaje, reușește să mențină și să consolideze valorile și conduitele convenționale, prin amploarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a-și asigura și ea satisfacțiile erotico-sufletești fără de care nu s-ar simți împlinită, bovarica burgheziei roșii, galeria personajelor de opoziție față de căutătorul adevărului oferă probabil cea mai diversă colecție de alienați moral din lumea contemporană. Romancierul are o deosebită predilecție pentru scenele de brutalitate, de violență, de degradare colectivă. Petrecerile acestor pseudoumani oferă pagini antologice: scena în care un procuror și amanta sa ling câinește dintr-un lighean cu whisky sau scena în care o femeie este hăituită de urmăritori
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
didactice, între 1992 și 1997 fiind profesor în Franța, la L’Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. Debutează în volum cu Anton Holban. Complexul lucidității (1972; Premiul pentru debut în critică al Uniunii Scriitorilor). Cartea trădează predilecția lui C. pentru dinamitarea locului comun și pentru scoaterea interpretării din inerția stereotipiilor de gândire, ca și de limbaj. De data aceasta, sub tir se află mitul autenticității, al sincerității așa-zisei literaturi intimiste interbelice, ca și iluzia autobiografistă a
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
mișcătoare, trec oamenii pe străzi/ iar Azi e-n fiecare îngustul semn de carte”. Tonul poetic dominant stă sub semnul „soarelui negru” al melancoliei saturniene, al nostalgiei și tristeții generate de conștiința trecerii timpului și a fragilității ființei umane, de unde predilecția pentru stările vagi, nedefinite, ale „tainicului asfințit de lume”. Rafinamentul universului și limbajului poetic se vădește în cultivarea impresiilor și cuvintelor rare („defilee” rimează cu „Erythree”), în cizelarea savantă a versurilor care dobândesc astfel sonorități muzicale deosebite: „Scoici nautili, vegetație
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
cronicilor rimate, folosind paralelisme și aliterații proprii textelor istorice. Cultivă și formele fixe, precum rondelul. Din punct de vedere lexical, neologismele alternează cu arhaismele. Nu de puține ori poetul creează imagini șocante, sinestezice sau oximoronice. Titlurile unora dintre poezii certifică predilecția pentru sincretismul muzicii cu poezia: cantilenă, vilanelă, cântec, arietă, madrigal sunt termeni prin care el își exteriorizează sensibilitatea și aduce în prim-plan necesitatea întrepătrunderii artelor. Creează imagini deosebite alăturând cuvinte și concepte provenite din domenii foarte variate și lipsite
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]