7,320 matches
-
în diaspora, la Paris, și abia după căderea comunismului la Varșovia. Deși tradus în mai multe limbi cu titlul Frumoasa doamnă..., în original poartă numele începutul. Un început, ca și la Schlattner, al sfîrșitului. Andrzej Szczypiorski, Frumoasa doamnă Seidenman, trad., prefață și note de Constantin Geambașu, Iași, Polirom, 2001, col. A Treia Europă, 276 pag., f.p.
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
creată de textele însoțitoare - prefața ("Adding to My life", New Orleans, March, 1995) și postfața ("And What Happened Afterwards", Baton Rouge, March, 2001) -, cele două secțiuni recompun un "traseu misterios", cum își numea Andrei Codrescu propriul său "drum literar", în prefața la antologia de poezie "Alien Candor". Datele concrete păstrate în memorie (copilăria sibiană, decupajele din anii de liceu, participările la cenaclul literar local etc., până la plecarea din România, în 7 octombrie 1965, urmată de episodul șederii în Italia și, apoi
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
Sebastian). Diferența dintre cele două este destul de mare. Primul aduna fără metodă cam tot ce s-a scris mai important despre jurnalul cu pricina. În al doilea dosar întîlnim o structurare interesantă pe capitole și evidențierea unei problematici actuale. În prefață, Iordan Chimet propune o nouă lectură, dar mai ales acuză polemicile, de multe ori puerile, penibil belicoase, generate de probleme fierbinți aduse în prim-plan de Sebastian. Eschimoșii groenlandezi au un joc în care concurenții se calomniază unul pe altul
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
O altă caracteristică a acestui dosar este împletirea analizei tradiționale (critică filologică) cu încercări de analiză istorică (și încercări timide de mentalități). Împărțirea jurnalului pe "niveluri" (jurnal intim, jurnal de creație, jurnal intelectual și politic), începută de Leon Volovici în prefață și de mai mulți comentatori, mi s-a părut extrem de deficitară, acum la o lectură continuă a "receptării". Împărțirea respectivă justifică recunoașterea unei "gradări" a realității: nivelul politic are un grad mare de "real", de "adevăr", cel de creație mai
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
unor clișee de receptare din însemnările călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor ca forme lipsite de un sens "adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel Barbu - că popoarele au, fiecare în parte, un spirit al lor, reflectat în trăsături colective de caracter, unice și inconfundabile." Nimic mai clar, dar , probabil, invitații emisiunii săriseră prefața. Firea românilor include patru scurte texte (experimentale, de
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel Barbu - că popoarele au, fiecare în parte, un spirit al lor, reflectat în trăsături colective de caracter, unice și inconfundabile." Nimic mai clar, dar , probabil, invitații emisiunii săriseră prefața. Firea românilor include patru scurte texte (experimentale, de factură etico-politică - ne spun autorii), comentarii pe marginea faptului că imaginea pe care și-au construit-o românii e esențial diferită de cea pe care le-au construit-o străinii. Cel mai
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
completări și nuanțări ale unor lucruri atinse altădată numai tangențial, pentru vehicularea informației de istorie literară (astfel, înființarea premiilor naționale pentru literatură i se datorează lui Al.I. Lapedatu și nu lui Corneliu Moldovanu, cum am citit cîndva într-o prefață la romanul Purgatoriul; o ,,ediție liberă", desigur), pentru reconsiderarea din perspectivă valorică a unor zone literare mai puțin frecventate de critici (jurnalul lui Tudor Mușatescu - o ,,efectivă revelație" - ori teatrul lui Blaga, de exemplu: aici, opiniile lui Z. Ornea au
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
din unghiul strict al stilisticii, disciplină nouă și înnoitoare atunci și, poate, încă astăzi. Cartea, cum se știe și o spune și autorul, urmărește proza românească într-un întreg secol, de la Heliade Rădulescu la Gib Mihăescu și Camil Petrescu. În prefața la ediția princeps, autorul precizează că nu a voit să propună o istorie literară pentru că nu instalează urmărirea procedeelor de artă în ultimul plan, cum procedează toți istoricii literari. Încercarea de față rupe cu această tradiție, impunînd în primul plan
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
oralitatea spontană, are totuși puține legături cu modelele retorice (și încă mai puține cu textele folclorice). Un exemplu pentru acest tip de oralitate mi se pare cel oferit de celebra pagină care deschide (după dedicații) Gramatica lui Heliade Rădulescu; începutul Prefeței conține o cantitate neobișnuită de mărci ale oralității transpuse în scris (deictice, interjecții, exclamații, intonație afectivă sugerată de abuzul semnelor de punctuație și de repetiția literelor, sintaxă foarte simplă, juxtapunere de enunțuri scurte etc.): "Ei! Dar ce fel de carte
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
nefericita nemțoaică. Dar, dincolo de asta, Petru cel Mare rămîne în istorie ca o excepțională personalitate pentru destinele Rusiei moderne, pe care el le-a statuat. Dl Henri Zalis ne-a restituit această carte uitată și expropriată a lui Felix Aderca. Prefața e bună. Dar îngrijirea textului e, totuși, neglijentă și neunitară. Am găsit mereu pe s netransformat în z, în cuvinte ca "sbuciumat", "îndrăsneli", "desmierdea", "disgrație", "deslănțuite". Sînt acestea grafii nu forme de limbă. F. Aderca, Petru cel Mare. Întîiul revoluționar
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
coerent. Cartea se încheie cu un grupaj de câteva bune cronici literare, un eseu despre, evident, romanele lui Breban ("evidente capodopere") și un interviu în care scriitoarea reia multe din ideile strecurate în eseurile anterioare. Aura Christi - Labirintul exilului - eseuri, prefață de Nicolae Balotă, Editura "Crater", București, 2000, 424 p., f.p. Jurnal(ism) și conștiință Iată că Jurnalul de scriitor a ajuns la al treilea volum și continuă să fie acea "imagine a vieții lăuntrice ruse, morale și spirituale" de zi
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
sînt demult familiare cititorilor: autorul este un chinez născut la Beijing în 1940 și stabilit în Franța în 1988. Textul în discuție a fost început în 1982, în țara sa natală, și încheiat la Paris în 1989. În scurta sa prefață, Noël Durant amintește faptul că, la apariția romanului, mulți dintre critici au considerat că, prin această scriere, autorul încearcă să-și "regleze conturile" cu propriile rădăcini, cu țara pentru totdeauna părăsită. Cît adevăr conține o astfel de supoziție nu contează
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
soi de răsuciri de ițe deșirate pentru a li se vedea culorile pure. Astfel, prima secțiune, Phanatasticonul, alege poezii de esență preponderent ludică, în vreme ce Arta înfocării /sic!/ inventariază cele mai reprezentative poeme grave" (Irina Petraș, "Un tremur sensibil al umbrei", prefața antologiei de față). Jocul e un carnaval al firii, dar un carnaval în desen grav, cu figuri ale tragicului amestecate în voioșia aparentă: "Jur-împrejur e vid și nici un vraci/ Să-l mint, să-l îngenunchi, să-l vîr în draci
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
cu toate acestea, lăudate în cor și în orice împrejurare de către o critică encomiastică. Și chiar dacă, spre sfîrșitul vieții scriitorului, nimeni nu mai vorbea despre Mitrea Cocor, G. Călinescu îi făcea octogenarului, la Academie, un elogiu delirant, publicat apoi ca prefață la ediția bibliofilă. S-a întîmplat după moarte cu Sadoveanu ce s-a întîmplat și cu alți scriitori decretați clasici în viață în timpul comunismului: a fost dat uitării atît de către editori, cît și de către critici. Ediția în douăzeci și două
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
întîlnit-o eu, pe la sfîrșitul anilor '60, mi s-a părut nesuferit de bătrînă), i-a publicat, după manuscrise și culegeri, cronicile literare în cele șase volume de Scrieri de la Editura pentru literatură și apoi de la Editura Minerva (ultimul în 1972). Prefața, datorată regretatului Victor Felea, era primul studiu amplu și temeinic despre critic, nu numai din epoca postbelică, dar dintotdeauna, fiindcă, se știe, rareori criticii se bucură în timpul vieții de acest tratament din partea confraților lor, iar Pompiliu Constantinescu a murit și
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
între cele două fenomene ar fi de la instinct real (în cazul insectelor), la instinct virtual, echivalent, în cazul omului, acelei funcții fabulatorii de care vorbea Bergson. Roger Cailliois - Mitul și omul, traducere din limba franceză de Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura Nemira, București, 2000, 139 de pag., f.p. Partea literaturii Tot Editura Univers ne propune două volume de eseuri filozofice aparținînd lui Richard Rorty, despre care, în România literară a scris Andreea Deciu, apariție editorială ce poate fi
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
mai exact în disputele privitoare la realism și antirealism (una dintre temele recurente ale primului volum), dezbateri ce antrenează, practic, toate domeniile culturii, critica literară, ca și biologia sau fizica, morala ca și politica. Pe bună dreptate Andrei Marga, autorul prefeței, remarca nonșalanța cu care filozoful traversează frontierele domeniilor și aduce perspective noi. Dintre cele două volume de eseuri filozofice, incontestabil cel mai interesant - din punctul de vedere al unui literat - este cel de-al doilea. Că între ele există un
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
a trăi spațiul, timpul și Universul ca realități sacre. Curioasă această incapacitate a lui Eliade de a nu observa compatibilitatea dintre modernitate și trăirea sacrului. De altfel, la ediția franceză a cărții, Eliade se vede nevoit să scrie o scurtă prefață în care constată, ca "tendințe și orientări", formele și accepțiunile pe care sacrul le capătă în modernitate, precizând că lucrarea lui nu e expresia unei "nostalgii secrete", ci a înțelegerii și a simpatiei pentru condiția trecută a omului religios. Necesitatea
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
știm, s-au și împlinit, în 1924, cînd, după o tentativă de sinucidere la Nisa (1921), descoperit de Romain Rolland și la recomandarea acestuia revista Europe îi publică povestirea Kyra Kyralina. Ediția d-lui Mircea Iorgulescu, ca și densa lui prefață, sînt foarte bune. O recomand cu căldură. Pe cînd, mă întreb, revenirea d-lui Mircea Iorgulescu la uneltele sale de istoric literar? Panait Istrati, Mediterana - Cuvînt înainte și traducerea cărții Răsărit de soare de Mircea Iorgulescu. Traducerea cărții Apus de
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
autorul Luceafărului și strălucitoarea pleiadă interbelică, socotit a fi heraldul poeziei veacului XX, el, cel aproape neluat în seamă în timpul vieții ori amintit doar spre a fi respins. Personalitate complexă, ambițioasă la extrem, prin însuși crezul său astfel înscris în prefața Poesiilor: "Pe rînd, voi fi în ele, om al viitorului și om al trecutului. Ceea ce pot să afirm este că tot ce am scris am simțit, și dacă simțirile mele s-au întreciocnit, aceasta dovedește că poetul nu poate să
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
gen aparte de texte. Pînă și un "supertextuant" și experimentator ca Gheorghe Ene a fost copleșit de o febră extraestetică. Cu binecunoscutele sale arme (jocul de cuvinte, mai ales) autorul s-a "placat" cu ironie pe real, pe cotidian. În prefață, Gheorghe Ene își enunță intenția de a resuscita atitudinea caragialescă în publicistică. Cît de benefică a fost această ieșire în lume? După lectura culegerii de articole Aromanul trandafirului, verdictul nu este ușor de dat. Ca și în cazul lui Gheorghe
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
16 pe 35 mm! De ce acest ocol? E limpede că rațiunile au fost exclusiv financiare: la început s-au găsit bani doar pentru un film de televiziune, apoi s-au mai găsit niște bani. Cum zice scenaristul, Răsvan Popescu (în prefața scenariului): "A fost un infern. Oricum e un infern să faci film în România, care produce două pe an (și nici atît - n.n.).Niciodată nu-ți ajung banii și toată energia se cheltuie alergînd după ei. Pînă la urmă ești
Ciorba reîncălzită by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16195_a_17520]
-
Z. Ornea A apărut, relativ, de curînd, o ediție din Criticile lui Maiorescu cu o prefață semnată de colegul meu de generație, dl. Dan Mănucă. E timpul, cred, să ne întrebăm (și să răspundem) despre rostul operei marelui critic azi. Ce spune ea, altfel zicînd, generațiilor de azi, cucerite de postmodernism și de alte isme? În
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
nivel maxim - ei sînt toți și oricare - sau la nivel minim - ei sînt ei înșiși, deci nimeni. Dintre piesele de teatru apărute la Cartea Românescă, cea mai interesantă rămîne totuși dramatizarea Manualului întîmplărilor; �dramatizare" e termenul folosit de autor în prefața cărții și structura de rezistență rămîne cea din povestiri, însă nu e vorba despre un simplu transfer dintr-un gen literar în altul. E mai curînd un fel de �cheie de lectură" dată în anul 2000 unei cărți din 1984
Un alt Agopian by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16227_a_17552]
-
poate crede în egală măsură că reprezintă o sinucidere prin simpla voință de a muri, o abandonare a vieții sau, dimpotrivă, un asasinat politic. De aici, tenta de roman polițist, pe care o evidențiază cu plăcută surprindere Monica Lovinescu în prefață: "Autoarea împrumută suspansul din romanul polițist și-l introduce în tipul de roman cult. Demers ce se afla la baza conversiunii la literatură a unui Umberto Eco." În afară de arta suspansului și, în general, a istorisirii captivante, romanciera se mai remarcă
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]