8,040 matches
-
căutarea sprijinului la cei care sunt alături de ea 1 Moașă licențiată, Consultant de Lactație Acreditat Internațional, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS - OG1. Dacă simte nevoia să plângă trebuie să plângă pentru că plânsul este normal și vindecător. Nu trebuie să se prefacă că nu-i pasă, să nu își înăbușe suferința și mai ales să nu se învinuiască. La întoarcerea acasă gândurile îi vor fi marcate obsesiv de tristul eveniment și va simți nevoia încă să se tânguie. Perioada dintre lunile a
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
confesă Thomas. Vic unde e? — În camera lui, navighează pe Internet. Te rog, vorbește mai Încet, să nu-l trezim pe Kiki. Oricum, Între timp Kiki se trezise, sau poate că nu dormise decît un minut. De cele mai multe ori se prefăcea că doarme numai ca să-i demonstreze mamei sale cît e de ascultător și cît de mult o iubește. Apăru În prag, frecîndu-se demonstrativ la ochi. — Mami, e adevărat că În orașul nostru au apărut OZN-uri? Nu e adevărat. E
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cît mai multe informații despre anumiți oameni, pe care trebuie de fapt să-i protejez. Am o informație care o să te lase cu gura căscată. Infirmiera și asistenta medicală s-au certat groaznic, ieri, de la un supozitor antihemoroidal. Smith se prefăcu că Își drege glasul și duse discret mîna la rever, unde se afla ascuns, sub stofa hainei, butonul de pornire al microcasetofonului. Era un model mai vechi, fără dispozitiv de pornire automată. — Ghm, ghm, nu prea Înțeleg, fii te rog
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-și probabil de ceea ce-i spusese Împăratul. Îi spusese că extratereștrii ar putea fi niște microorganisme. Deși nu-l crezuse, undeva În subconștientul lui bacteriile acelea rămăseseră, cu un mare semn de Întrebare atîrnînd deasupra lor. — Sunt sigur că se preface, Îl liniști Smith. O să-l lăsăm cîteva zile acolo, ca să nu-i trezim bănuielile, apoi Îl luăm la Întrebări. Vorbise cu maximă siguranță, ca și cum el ar fi trebuit să decidă, În locul colonelului, ce anume trebuia făcut și obligîndu-l pe acesta
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi zărit pe stradă căruțul de infirm În care se afla favoritul ei, ar fi făcut tot ce e posibil pentru a evita să-l Întîlnească, iar dacă totuși l-ar fi Întîlnit, s-ar fi uitat În altă parte, prefăcîndu se că nu-l vede. Cu mențiunea obligatorie că reciproca era, de asemenea, adevărată. Nici lui nu i-ar fi convenit să fie văzut sau să se Întîlnească față În față cu doamna Delilah (și la fel cu oricare altă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să se Întîlnească față În față cu doamna Delilah (și la fel cu oricare altă doamnă, membră a Cercului), iar dacă, din diverse motive, Întîlnirea n-ar mai fi putut fi evitată, ar fi Închis ochii și s-ar fi prefăcut că doarme. Deoarece infirmilor li se Întîmplă adesea să adoarmă În căruțul lor. Pe infirm Îl chema Maximov. Într-o zi, contrar obiceiului său, cînd a zărit-o pe doamna Delilah, Maximov nu s-a mai prefăcut că doarme, ci
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
s-ar fi prefăcut că doarme. Deoarece infirmilor li se Întîmplă adesea să adoarmă În căruțul lor. Pe infirm Îl chema Maximov. Într-o zi, contrar obiceiului său, cînd a zărit-o pe doamna Delilah, Maximov nu s-a mai prefăcut că doarme, ci i-a făcut de la distanță semne amicale cu mîna. Mai Întîi, dînsa preferă să se uite În altă direcție și să traverseze strada. Dar Maximov traversă și el și o urmări Împingînd repede roțile căruțului de infirm
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ieșirea spre Bohoosh, unde mîncarea era ieftină și destul de bună, dar pe care Jegg nu-l frecventa. Cu atît mai bine. Asistenta ar fi suferit groaznic dacă l ar fi Întîlnit pe Jegg Împreună cu secretara, iar aceștia s-ar fi prefăcut că nici nu o văd. Multă vreme, conversația s-a purtat În jurul denumirii oarecum neobișnuite a motelului: Calea Luminoasă. — Ce nume ciudat! exclamă din primul moment Daisy. Nu mă așteptam la așa ceva, zău! — Nu e chiar atît de ciudat pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ar fi vrut nici În ruptul capului s-o dezamăgească. Sau poate că se grăbeau să vorbească despre deplasarea polilor, pentru a face cît mai repede uitat episodul ușor penibil al ridicării scaunului de pe podea. Sau măcar pentru a se preface că uitaseră. Oricum ar fi fost, erau hotărîte să aplice măsuri hotărîte, ceea ce În primă instanță părea un lucru foarte simplu. Ar trebui Însă Înțeles bine și alt lucru, la fel de simplu: Întotdeauna lucrurile aparent simple sunt de fapt foarte complicate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
plece, Îl remarcă pe noul supraveghetor al raionului și se văzu nevoită să recunoască din prima clipă că avea leit nasul lui Marlon Brando. Doar că era cu mult mai tînăr. Ca să-l poată studia mai pe Îndelete, Naggie se prefăcu interesată de cîteva costume cu taior și fustă. Nu avea destui bani la ea, pentru a-și permite să cumpere ceva, dar În definitiv, nu oricine intră Într un magazin e obligat să cumpere. TÎnărul se apropie Într-un tîrziu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dreptunghi avînd una din laturi de treizeci și doi de metri), dr. Thomas se apropie tiptil de Valerian, pe la spate, și-l Întrebă În șoaptă, vorbindu-i foarte aproape de ureche: — Domnule, unde este pardesiul meu? În primă instanță, Valerian se prefăcu că nu a auzit. Atîta doar, că deveni și mai preocupat de exercițiul prin care se umplea de energie cosmică. — E vorba, totuși, de pardesiul meu! insistă doctorul, de această dată cu o voce mai decisă, ba chiar ușor indignată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
le ducă sacoșele cu resturi de alimente, sustrase de la bucătăria popotei. În plus, de la o vreme, Nut și Feder, Îl luau cam de sus, se purtau cu el ca niște șefi, ceea ce doctorului Începuse să nu-i mai convină. Se prefăcea că nu observă, pentru a nu-și periclita șansele de a fi admis la MSAMDR, dar nu putea totuși să nu se Întrebe de ce amînau mereu, sub diferite pretexte, să-l pună În legătură cu șefii lor. Și apoi, nici măcar nu erau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
galaxie! De aceea văd perfect totul! striga un bărbat Înalt, nebărbierit, Îmbrăcat În trening, cu părul vîlvoi și privirea luminată de o convingere fanatică. PÎnă În acel moment, fusese unul din pacienții cei mai liniștiți ai grupului - sau poate se prefăcuse a fi. În crizele obișnuite, el se credea Distrugătorul Eldridge, dar de această dată ceva se dereglase În Însăși obsesia lui, astfel că metodele aplicate pînă atunci nu mai dădeau nici un rezultat; de altfel, toate eforturile doamnei Agneta de a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
această idee și În cadrul Întrevederii cu savantul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, care din păcate trăiește În America, solicitîndu-i să ne sprijine, dar am impresia că el nu a Înțeles exact ce doream să obținem - sau s-a prefăcut că nu Înțelege. Atunci, am schimbat tactica și i-am propus să accepte, În colectivul lui de cercetători de la Universitatea Yale, un tînăr cercetător român de perspectivă, instruit special pentru astfel de misiuni. Palade mi-a promis că are să se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Roland era un cap de pod al traficului de droguri din Pacific? Descoperise nu numai cum funcționa filiera, dar și faptul mult mai grav al implicării autorităților locale, În complicitate cu așa-zișii „controversați oameni de afaceri“. La Început se prefăcuseră că nu cred sau că nu Înțeleg, ceruseră noi și noi dovezi, iar În cele din urmă maiorul primi de la Washington un răspuns scurt și nervos, de genul „nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala“! Una din axiomele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cunoscutul om de afaceri Bill Waks. Nici vama, nici poliția portului nu se amestecau, nu verificau actele și nu puneau Întrebări. Șefii lipseau, Înlocuitorii lor nu prea știau despre ce e vorba și, ca să nu se facă de rîs, se prefăceau că știu, Bill era salutat cu deosebit respect la intrarea În radă și la plecare, mai ales că lăsa În urmă bacșișuri consistente. După el, plecau Într-o direcție necunoscută cisternele pline, Însoțite de gărzi Înarmate. Nici americanii nu se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aproape sigur că mi-ai răspuns, acceptă Pablo, fără să se supere. Ce ar fi să-mi dezlegi picioarele, ca să stăm de vorbă În mod civilizat și să dezbatem În continuare această problemă? Michel tăcu Încurcat. Nici măcar nu se putea preface că n-a auzit. Ca să cîștige timp, mai puse cîteva vreascuri pe foc. Felinarul pîlpîia tot mai anemic, dînd semne că acetilena e pe terminate; În curînd, aveau să rămînă pe Întuneric. — Sunt rănit, nu mă pot mișca, pretextă. — Ești
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îl rotea, după cum cerea melodia... - și deodată, Întorcîndu-se brusc, Îl pocni cu el pe Pablo drept În frunte. CÎnd s-a trezit, Pablo nu mai era legat. Între timp, cineva aprinsese felinarul. Michel dormea În cotlonul lui, sau numai se prefăcea că doarme. Pentru Început, miji puțin ochii, Încercînd să și dea seama unde se află și, pe cît posibil, ce are de făcut. Nu știa dacă afară e zi sau noapte. Poate că nici nu-l interesa. Își amintea cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai competent gastroenterolog al US Marine Corps, Îl lăudă colonelul, ca și cum s-ar fi felicitat pe sine Însuși pentru asta, după care se răzgîndi brusc și adăugă oftînd: Mă Întreb cum or fi ceilalți. — Doamna Delilah ce părere are? se prefăcu maiorul că vrea să afle. — E de-a dreptul Îngrozită. Știi cum sunt femeile, intră ușor În panică. M-a prevenit să fiu atent să nu mă electrocutez, deși i-am explicat că e vorba de curenți foarte slabi, de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Pablo, acesta ridicase dezinvolt din umeri: nimeni nu-i vorbise vreodată despre vreun cifru, el venise cu altă treabă. N-avea rost să insiste. Instrucțiunile prevedeau clar că, dacă persoana care aduce plicul nu știe cifrul, trebuie lichidată. Maiorul se prefăcu că acceptă explicația lui Pablo, deveni dintr-o dată bine dispus și Îl invită să joace Împreună biliard. Primind cu reticență invitația, Pablo mărturisi că nu mai jucase niciodată; la drept vorbind, nici nu Înțelegea prea bine ce motiv au oamenii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Pablo părea că nu-și dă seama ce se Întîmplase, Îl privi nedumerit pe maior, Încercînd să afle dacă avea permisiunea de a executa următoarea lovitură, sau trebuia să-i predea tacul. După cîteva momente de reflecție, prefăcîndu-se că se preface consternat, maiorul ridică ambele mîini, În semn de capitulare. Îi era doar un pic ciudă; ar fi preferat să-i ofere el Însuși victoria. — Okey, okey! se grăbi să adauge. Cred că voi pleca să-ți fac rost de șalupa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sau doar să fi mințit că l-a deschis. Poate că avusese de la Început ambele jumătăți ale fotografiei În sacoșă, dar arătase numai una din ele, pentru a pretinde apoi că pe cealaltă a găsit-o În seif; și se prefăcuse ulterior că le pierduse, anume pentru a-l lăsa pe maior să le găsească. În sfîrșit, așa-zisa criză de epilepsie ar fi putut fi, la rîndul ei, jucată, Însă maiorul Smith era, măcar În această privință, sigur că Pablo
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sale: — Tovarășe Maurer, am ajuns la concluzia că viața e un dar minunat, chiar și atunci cînd doare. Maiorul Smith nu știa ce să creadă și de aceea nu crezu nimic; pentru a nu complica și mai mult lucrurile, se prefăcu că n-a auzit bine. Îi arătă lui Pablo fotografia reconstituită din cele două jumătăți și Îl Întrebă: — Prietene, recunoști cumva această persoană? — Bineînțeles, este fotografia tovarășului Cârlan, cînd era mai tînăr. — Dar cine e tovarășul Cârlan? — Cum se poate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la Moinești? Bună dimineața - na, că am și uitat să vă spun! Domnule, dar ce vreme!... Păi, de-aia e toamnă, nu? Ca să nu-l las să vorbească singur, am mormăit ceva drept răspuns. Pe scaunul din dreapta mea, Meluța se prefăcea că doarme. Cred că, În primul moment, se temuse și ea de același lucru ca și mine. Văzîndu-ne fără chef de conversație, noul pasager nu mai insistă. Doar Își drese glasul, tușind scurt, pentru a-și semnala disponibilitatea de a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
zău! Ești de-a dreptul penibil. Nu ți-am cerut decît un milion. Mi-e rușine că te cunosc și că-ți sunt prieten, nenorocitule! În fine, modul lui obișnuit de a-și exprima nerăbdarea. A vrut sau s-a prefăcut că vrea să plece chiar În acel moment, dar l-am oprit. Banii erau Într-o geantă pe care o lăsasem În mașină. Trebuia să-i dau, era Într-adevăr prietenul meu, singurul meu prieten. CÎndva, În anii de liceu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]