27,702 matches
-
îmi aruncă argumentul suprem: “Dacă era ușor, ar fi avut toată lumea six-pack. Crezi că oamenii au abdomenul bombat pentru ca le place? Dacă n-ar fi greu, și-ar tonifia toată lumea musculatură abdominală. Dar e al dracu’ de greu, așa că cei mai multi preferă să rămână așa cum sunt. Te doare? Înseamnă că lucrezi cum trebuie.” Știu... Când vine vorba de sport, are aproape întotdeauna dreptate. Asta e cel mai nesuferit defect al ei. Am mai avut doi antrenori, fiecare cu calitățile și cu defectele
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]
-
Dragoș Bucurenci so absorbing that i can’ț stop listening și cumnatu și nepotelu asculta aproape săptămânal, dar ei preferă cliquot. i heart. niceeee Și Barbara are o melodie despre Nantes http://www.youtube.com/watch?v=DXYiTu9tzEU. Mă bucur să văd Beirut aici Vremuri mondene, realități cotidinene, parfum de vise împlinite, amintiri trecute... încearcă și asta http://www.youtube
Beirut, Nantes by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82717_a_84042]
-
Ester spre mine. "Nu-ți dai seama ce oribil loc, au suferit oameni aici, au murit..." Nu i-am răspuns. Nu vroiam să amestec ceea ce simțeam eu, jucându-mă doar cu gândul că îl chinuisem puțin pe inginerul acela. Am preferat să tac. Tăcere încordată, ca un țipăt continuu. Ajunsesem în fața bisericii. Fostei biserici. Doar turlele, pridvorul cu frumoșii stâlpi și aerul acela tainic din preajma oricărui sfânt lăcaș te copleșeau cu frumusețea năruită, batjocorită acum a bisericii de odinioară. Mirosea a
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Contrariată de întârziere, soția sa nu i-a dat crezare, și ca să se convingă apelase la practica aborigenilor, ascultându-mi "apartamentul", pe brânci, cu cratița. Câteva luni după tic-tacul tabloului de aramă, i-am spus administratorului că în locul acestuia aș prefera să-mi aducă din primul salon de primire o "Iarnă" a lui Ion Grigore. O casă de țară cotropită de nămeți, în așteptarea colindătorilor. Știind mai demult cu ce fel de "picturi" era înzestrată Ambasada, înainte de a pleca din București
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
Adriana Bittel știe să meargă drept la țintă, în miezul unei opere. Contextualizările, încadrările în epocă și paralelele culturale sunt un halou pentru textul citit și înțeles în structura lui intimă, în ceea ce are unic, irepetabil. Lecturile sunt selective, autoarea preferând cărțile cu majusculă și delicatesele literare. Critica sa, atunci, e în mod necesar și logic una afimativă, jubilând pe marginea propriilor descoperiri, bucuroasă de a le comunica și celorlalți. Totul, la un nivel de exigență maximă, fără rabat amical, sentimental
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
tare Vers între mine și umbra mea, se strecoară umilă singurătatea. Picioarele Fată frumoasă, fată frumoasă, desfă picioarele așa cum desferecă pământul izvoarele, să simt răcoarea pulpelor tale și căldura întunecată dintre vintre - amirosite de petale. Acum, nu sunt Aș fi preferat ca umbra să se rătăcească de ființa mea, să se desprindă cu orice preț. După ani îndelungați, m-aș fi întâlnit cu ea, văzând-o îmbătrânită de așteptare. Așa cum odată mi-am zis că aș fi putut fi lumina oare
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
pe care o purtau, și ca să nu audă comentariile mulțimii sastisite. Aveau salarii pe care nu le cunoșteam, aveau locuințe speciale în blocuri construite pentru ei sau alocate lor, aveau în ultima vreme facilități la chirie și la taxe. Și preferau să umble toată ziua în uniforme pentru că-i avantaja. Nu scoteau bilet pe troleibuz și controlorii se mărgineau să-i salute ca pe niște superiori. Când era aglomerat preferau să călătorească lângă șofer, în spațiul acela apărat de o balustradă
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
aveau în ultima vreme facilități la chirie și la taxe. Și preferau să umble toată ziua în uniforme pentru că-i avantaja. Nu scoteau bilet pe troleibuz și controlorii se mărgineau să-i salute ca pe niște superiori. Când era aglomerat preferau să călătorească lângă șofer, în spațiul acela apărat de o balustradă rabatabilă. Am ajuns să le recunoaștem și nevestele, după încrederea în sine cu care mergeau pe stradă. Magazinele erau mari ca niște hale la parterul blocurilor, și cu timpul
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
Gabriel Liiceanu Vineri 3 iunie 2005, la Târgul de Carte de la București, a avut loc lansarea volumului II al Jurnalului lui Mircea Cărtărescu. Cu gândul de a evita rutina tradițională a acestor manifestări culturale, am preferat varianta ludică a unei parodii literare: mi-am imaginat cum ar arăta pagina din volumul III al Jurnalului lui Cărtărescu dedicată evenimentului la care aveau să participe autorul cărții, Ioana Pârvulescu și eu însumi. Așa se explică acest În genul
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
pe premiile voastre, pe cronicile voastre de impotenți și de gășcari, pe uniunile voastre scriitoricești de opera de trei parale. Mai bine îmi iau familia și ne cărăm dracului în Australia, pe continentul acela cu 30 de milioane de oi. Prefer oricând să tund oi, ba chiar să devin oaie, decât să scriu pazvanți, levanți și orbitori în țara lu' pește. Să tund oi, uitând că sunt M.C., ah, marele M.C. cu emceitatea lui de shiboleth. S-a întâmplat însă și
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
acceptat să o numesc, la insistențele ei, De ce iubim femeile. Scrisesem, cu ceva vreme în urmă în Jurnalul Național, că publicul român nu este încă maturizat și că, spre deosebire de cum se întâmplă lucrurile în alte culturi ale lumii, românii noștri preferă să-i cumpere pe eseiști în zeci de mii de exemplare, în vreme ce prozatorii de-abia ating, în cazuri fericite, tiraje de câteva mii. Semnal, fără doar și poate, al unei culturi bolnave. Or, constat acum semne de însănătoșire. Humanitas a
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
perspectiva autorului de cronici TV, împrumutată indirect personajului central din Natură vie cu scorpion sentimental: Coriolan Broscău decupează parcă scene din realitatea imediată și trece de la una la alta așa cum cel care are telecomanda trece de la un post la altul, preferînd să vadă și să înțeleagă lucrurile ,de dinafara lor". Funcționar și fost doctor într-o comună uitată de lume, recunoaște că viața lui nu ar putea fi niciodată transpusă într-un roman, spre deosebire de a atîtor altora, care nu duc lipsă
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
făcut el despre Blandiana, la care ea a răspuns printr-un scurt comunicat. Idee nefericită, fiindcă atîta i-a trebuit autorului Dulapului îndrăgostit ca să repete de cîte ori avea ocazia: îmi pare rău că am supărat-o, dar eu o prefer pe Cîrcotașa. Dacă pe mine mă prefera Blandianei, Gabrielei Melinescu îi scria cîndva scrisori de amor. Dar ea l-a lăsat îndrăgostit lulea și dusă a fost, după cum putem afla din Cerșetorul de cafea. Ceea ce nu l-a împiedicat să
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
a răspuns printr-un scurt comunicat. Idee nefericită, fiindcă atîta i-a trebuit autorului Dulapului îndrăgostit ca să repete de cîte ori avea ocazia: îmi pare rău că am supărat-o, dar eu o prefer pe Cîrcotașa. Dacă pe mine mă prefera Blandianei, Gabrielei Melinescu îi scria cîndva scrisori de amor. Dar ea l-a lăsat îndrăgostit lulea și dusă a fost, după cum putem afla din Cerșetorul de cafea. Ceea ce nu l-a împiedicat să o iubească în continuare, de la distanță. Spun
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
să nu te miște asta și bag simfonia 25 începe să zboare prin cameră zboară isteric ca o femeie pioasă în focuri și apoi țiușt dispare afară de pot să continui deși mă aflu extrem de nesigur că oare ce e de preferat momente intime cu o mierlă genială sau scrisul acestui poem și ce privire surâzătoare avea când stătea acolo pe pahar poate are grilă sau grijă de sănătatea mea poate mă disprețuiește că acum o dau pe câteva litere dar e
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
că se aruncă în EL ci chiar îl iscă nu mă mai atrage de când nu mai pot citi ziarele cu ochiul liber idiomul sinucigașilor deși îl descifrez în răstimpurile de sencha și sună mândru dar nu pot dansa după concluzii prefer confuzia ce mai ador din tot sufletul VIA}A savurez da nu e minunat să ai ceva ce nu poți manipula să iei parte la atâtea surprize dureri extaze acel tumult de inexplicabil sau cine știe fiecare conform naturii sale
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
ochii cât sarmalele umpluți cu coate și genunchi și umeri și înveliți în foiță de gerunziu genital nu-și mai aminteau buricele degetelor ce odată pipăiau cheia din buzunarul dirijorului parapsiholog și lucid jucător de ping pong avea ca melodie preferată in the ghetto venit prin elvis mai încolo i-a contemplat pe ofițerii în ținuta reglementară care încă funcționa ca pe roate cum frecau de zor balizele cu usturoi fără să clipească deși în buricele degetelor fiecăruia UNIVERSUL dansa sarabanda
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
descrierea întunericului, a liniștii și a apei din subteran) și poartă deci herbul autenticității, se poate spune că scribul și-a făcut datoria. Și-a dat întreaga măsură de narator-cronicar, decis să renunțe la prezumția de literaturizare și romanesc. A preferat în schimb să dea publicității un text care colcăie de viață (societatea socialistă multilateral dezvoltată prin sondaj, între București și triunghiul Bocșa Montană/ Dognecea/ Caransebeș) și dosare de existență, stilul fiind când incisiv, când neutru, când tandru și plin de
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
dă la iveală o nouă ediție a Alfabetului de tranziție, căruia îi anexează un Jurnal de tranziție, cuprinzînd texte cu caracter publicistic din perioada postdecembristă. ,în locul scrierii unui nou volum al Alfabetului de tranziție - explică autorul într-o Interfață (!) -, am preferat să strîng laolaltă cîteva file de jurnal. Folosul lor nu poate fi altul decît al unor foi de temperatură civică, deși recuzarea termometrului însuși trebuie și ea avută în vedere." Titluri cum sînt Un pașaport pentru Europa, Coaliții, Programe și
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
și mai fastuos decît orice altă experiență umană. Rațiunea monștrilor naște somn. Amoralismul societăților totalitare decurge din anularea libertății individului, înlocuită printr-un sistem implacabil de constrîngeri. Supraviețuirea insului este condiționată strict: ori se supune, ori moare. Și pentru că cei mai mulți preferă să trăiască, a trăi devine sinonim cu obediența, iar în cazuri mai drastice - cu lașitatea sau cu vînzarea. "Omul nou" clamat de profeții socialismului științific este, prin definiție, un om amoral. Abaterile de la model, în funcție de gravitatea lor, devin "rămășițe" burgheze
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
îți oferea în egală măsură interpretări memorabile atât în autohtonele O scrisoare pierdută sau Tache, Ianke și Cadâr, cât și în străinele Oameni și șoareci, Clipe de viață sau Sfânta Ioana. Cum teatrul n-a fost niciodată punctul meu forte - preferam să citesc piesele decât să le văd jucate -, trebuie să-i mulțumesc tot preafrumoasei studente care era Ileana pentru puținele dar excelentele spectacole la care m-am lăsat dus, mai mult ca să-i fac ei pe plac. În schimb, ascultam
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
pe care o manifestă față de un manager, fie el și al eternității. În poezia lui Mihai Eminescu ,hărțuirea sexuală" se asociază cu alte forme de încălcare a drepturilor omului. Poetul afirmă tranșant (într-un mod insultător pentru categoriile ignorate) că preferă femeile blonde, cu brațe albe și reci. Este o discriminare inacceptabilă. Milioanele de brunete cu brațe negricioase și fierbinți au un potențial erotic pe nedrept desconsiderat de Mihai Eminescu (Eminovici). Incluse în manualele școlare, poemele de acest fel pot induce
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Una peste alta, este incredibil cum o nuvelă, precum Moara cu noroc a ajuns să fie recomandată vreme de mai bine de un secol elevilor și studenților din România. Cu astfel de lecturi s-a ajuns ca românii să-i prefere pe Ionuț Iftimoaie lui Cătălin Zmărăndescu, pe Nicoleta Luciu Ginei Pistol, grupul Racla grupului Cripta (manent) și pe frații Becali fraților Păunescu. E limpede că așa nu se mai poate. Trebuie să stopăm degradarea culturii române. Un prim pas necesar
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
la Vestul teritoriului Central-European. Și apoi în orice caz ce era adevărat sau real la 1930 nu se mai recunoștea prea ușor la 1970. în schimb, un mare număr de comentatori istorici (din România și mai ales din Vest) au preferat să accepte conflictele și dilemele de la 1930 ca fiind definitive și mai ales definitorii, odată pentru totdeauna, în cultura de la Dunăre și Carpați. De aici redeșteptarea după 1989 a unor "războaie intelectuale" ce par lovite de obsolescență, neinteresante și chiar
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
ca frunza de brusture. trece peste ea buburuza și scorpionul. e o bună strategie să nu înceapă ziua de unde somnul a tăiat un hotar. dumnezeu are depozite mari de uitare. cum ar fi să te cațeri pe-o suliță? dumnezeu preferă tăcerea și coala albă. de-aia încep fiecare zi cu o coală albă pe masă. dacă o vede știe că și astăzi mă gândesc la el și-mi pune deoparte o dimineață și pentru mâine. acum cred c-a plecat
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]