901 matches
-
așa-numitul război contra terorismului dau de înțeles că "11 Septembrie" a cauzat acest război. Este ca și cum "11 Septembrie" ar fi o "o cauză "necauzată"" (Zehfuss 2003: 521), sau ca și cum, în cuvintele lui Judith Butler (2004: 6), "nu există o preistorie relevantă pentru evenimentele din 11 Septembrie". Acest raționament ignoră o bună parte a istoriei politice anterioare, care este esențială oricărei înțelegeri adecvate. Ar fi o greșeală, totuși, să se creadă că genealogia se concentrează numai pe ceea ce este uitat. Zehfuss
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se arcuiesc la căldura soarelui mediteranean - cartea se Încheie cu plînsetul Mariei - după Înmormîntarea tatălui - În mare. O altă, ultimă eliberare. Eric Chevillard Timid dar orgolios, Eric Chevillard s-a bucurat din plin de copilăria avută. Curiozitatea pentru ceea ce mitul, preistoria, natura, puteau semnifica unui copil, pentru tot ceea ce dă strălucire imaginii unei lumi de jucărie (animale exotice, insecte, piramide), vor contribui la Îmbogățirea butaforiilor sale romanești cu recuzite ce țin de zoologie, de fantastic, de SF, dar și de transcendențe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Furne este autorul unui “Manifest pentru o reformă radicală a sistemului În vigoare” În eficacitatea căruia nu mai crede nimeni În afara lui. Parodie a -ismelor, se va spune. Face dovada unui simț remarcabil al timpului, al istoriei, În monologul Préhistoire (Preistorie, 1994) unde naratorul este un arheolog; nu numai În sens propriu. Se propune, ludic și foarte serios În același timp, Într-un stil deja propriu, al ingenuului care “scapă” uneori formule memorabile, o viziune “geologică” asupra existenței umane: ce suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atât îmi par mai scurte perioadele istoriei, simțindu-mă mai aproape de cei ce-mi păreau odată atât de îndepărtați. Până la urmă, în termenii Istoriei, nu suntem de prea mult timp. Ca să ne simțim acasă pe Pământ trebuie să mizăm pe Preistorie. * Speranța pare a fi un hormon, secreția acestuia scăzând odată cu vârsta; organismul nostru generează cea mai mare cantitate la tinerețe. Prezența lui este deseori direct proporțională cu o anume stare de bine fiziologică, excepțiile ținând ocupați preoții sau psihiatrii. * Unele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu sunt în stare să trimită o amărâtă de ofertă pe e-mail. Sunt negociatori inflexibili, care iau decizii fără să se consulte cu boardul și nu țin cont de principiile elementare ale PR-ului. Pe scurt, se află cu toții în preistoria comerțului. Singura apropiere de standardele internaționale de profil este un rudiment de sampling, pe care îl organizează în mod intuitiv, desigur. * Am întâlnit o singură dată un vânzător de verdeață cu MBA (obținut tot în Paris, dar la doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cert. Ruptura cu trecutul nu se face chirurgical; l-ai extirpat, și gata! Uitarea e negarea memoriei, o adevărată luptă împotriva ei, dificilă, căci memoria e în întreg corpul: o senzație o trezește, și odată cu ea se trezește pînă și preistoria unor întîmplări. Modul radical la care se gîndește Bacovia (ca și alții) e, desigur, moartea, aneantizarea tuturor simțurilor, „somnul de veci”,- însă n are curajul să-l aplice. Cînd îmbătrînește, cu atît mai puțin. Acum îi apare ideea că, dacă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
genială/ la care visez de când am venit pe lume/ aceasta a fost basmul meu/ cu tinerețea fără bătrânețe/ care m-a îndemnat să mă nasc/ Mehr Licht!" (împărățind, întunericul...). Paginile ultime ale cărții îi vor reda, așadar, în manieră similidiaristică, preistoria și prezentul nelipsit de irizații vizionare, tocmai pentru a fixa portretul unui fals demon, în esență un înger căzut între oamenii printre care își exploatează sensul soteriologic. Într-o lume cu semnul schimbat, cum este lumea aproape dezagregată a triunghiurilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
deveni centrul viu și comunicant al Imperiului Roman. Dacă Roma cucerește Spania, Portugalia, Galia și Anglia oceanice, ea înfruntă în schimb fără succes, în inima continentului, neîmblînzita Germanie. Europa este un "dincolo" septentrional inform al lumii antice. Deși populată din preistoria cea mai înde-părtată, ea nu intrase încă în Istorie la momentul cînd a început decăderea Imperiului Roman. Avea să fie antrenată în iureșul invaziilor barbare care s-au revărsat dinspre est spre vest, dinspre nord spre sud, s-au izgonit
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
imperii, rase, religii. Iată-ne departe de "bătălia finală", de "sfîrșitul istoriei", de desăvîrșirea civilizației, la care speram încă acum treizeci de ani. Ne aflăm, dimpotrivă, într-o nouă luptă inițială. Nu în clipa propășirii spiritului uman, ci tot în preistoria sa. Nu reușim încă să răspundem provocării pe care ne-o adresează complexitatea realului; ne aflăm încă în epoca barbară a ideilor. Europa trebuie să se construiască în acest context incert și dement. Cu toate că își are propria comunitate de destin
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să deschidă dialogica europeană către aporturile culturale exterioare și să consacre această a doua Renaștere civilizării ideilor barbare, deschizîndu-le către complexitate, cercetării principiilor ascunse care conduc în mod invizibil gîndirea, într-un cuvînt, încercării de a scoate spiritul uman din preistoria sa. Cea de-a doua, plecînd de la conștiința epocii de fier planetare, ar trebui să-i încredințeze Europei misiunea, deopotrivă altruistă și egoistă, de a proteja, regenera, revitaliza, dezvolta și reîntrupa democrația. Trebuie să ne reînrădăcinăm în Europa pentru a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lui istorie. Ancheta întreprinsă acum un secol de Alison Browning pe tema "Europa și intelectualii" a dus la exprimarea unui spectru vast de opinii. S-a pornit de la situația existentă pe continent, dar s-a luat în seamă și lunga preistorie a chestiunii. Mai ales după ultimul război mondial, ideea unei Europe unite câștigând teren, ca soluție de viitor, s-a impus o reflecție mai sistematică pe această temă. Salvador de Madariaga, K. Jaspers, Ignazio Silone, Albert Camus, Stephen Spender sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
peste cap existența. În sfârșit, cușca este simbolul casei (vezi acest cuvânt), dar oferă mai ales viziunea unei familii șubrede sau a unui trup slăbit; adăpostul este vetust, protecția puțin eficientă, învelișul fragil. Dinozaur Dinozaurul simbolizează trecutul, o epocă învechită, preistoria, în consecință prima copilărie a subiectului. În vis, invită la căutarea în trecut a cauzelor ce au dus la situația actuală. Dinozaurul poate simboliza și vârsta matură, așadar pune în valoare bătrânețea: a celui care visează sau a celor din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
1986) decât istoric demonstrabilă. Apelul la originile „pure” este frecvent în istorie; să ne gândim numai la umanism, în Occident, și apoi la Reforma protestantă. a) La baza sa se află ceva foarte asemănător mitului epocii de aur situat în preistorie sau într-o istorie îndepărtată ale cărei detalii nu sunt reconstruibile din punct de vedere critic; în Biblie, aceasta a fost întotdeauna urmată de o decădere progresivă a întregii umanități (Cain și Abel, Gen 4; starea de păcat din timpul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Gen 29,31-30,24) și în istoriografia deuteronomistă (vezi 1.2.c). În realitate, nu cunoaștem nimic despre poporul lui Dumnezeu și despre credința sa din perioada preistorică (Liverani 1980), de fapt aceasta este regula când încercăm să vorbim despre preistorie, pentru că nu există alte izvoare care să ne descrie evenimentele și pe protagoniștii lor. c) La acest element ușor de individualizat de cel care citește critic Biblia ebraică se adaugă un altul. Scrierile profetice și cele istoriografice nu corespund practic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
moment nu ne-au parvenit texte proprii filistenilor. 3 Opera istoriografică și deuteronomistă 3.1. Opera istoriografică deuteronomistă în Biblia ebraică Am făcut deja de mai multe ori aluzie la opera deuteronomistă (notată cu sigla Dtr) numită astfel doarece rescrie preistoria și istoria lui Israel și Iuda aplicând criterii de judecată extrase din a cincea carte a Bibliei ebraice (Soggin 1987, cap. 12). a) În primele patru cărți ale Pentateuhului (Soggin 1987, Exc. 2, pp. 175 ș.u.), Dtr își face
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
u. a lui Josephus Flavius afirmă lapidar, orice ar însemna aceasta, că faraonul „l-a ucis la Meghido, la prima lor întâlnire”. 3.4. Inversarea perspectivei Introducem în discuție problema credibilității istoriografiiei Dtr în relație cu religia lui Israel din preistorie și din perioada preexilică. a) Luând în considerare caracterul teologic și ideologic al acestui mod de a analiza cursul evenimentelor, apare cu siguranță îndoiala dacă nu cumva istoricul respectiv dorea să ne prezinte o viziune a istoriei religioase a propriului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Status quaestionis 4.1. Linii tradiționale de reconstruire istorică Astfel stând lucrurile, rămânem uimiți când găsim în cele mai recente istorii ale religiei lui Israel (vom cita aici câteva dintre cele mai reprezentative) o serie de încercări de a reconstrui preistoria și istoria cea mai veche a poporului lui Dumnezeu după modelele tradiționale. a) Cercetătorul suedez H. Ringreen (1963) începe de la „Epoca anterioară lui David” și examinează succesiv „Religia patriarhilor”, „Începuturile religiei lui Israel. Moise” și „Cucerirea și epoca judecătorilor”. Trece
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sud a țării sau chiar pentru cei din regiunile de frontieră. b) Așadar, Biblia ebraică atestă existența mai multor sanctuare înainte de reforma regelui Iosia, însă doar unele sunt menționate explicit; între acestea ne vom limita la cele mai importante. În preistoria poporului Israel de un prestigiu aparte se bucura sanctuarul din localitatea Șilo (ebr. Šîlôh, astăzi în arabă sēlūn), la câțiva km nord nord-est de Ierusalim (1Sam 1 ș.u.). Izvoarele ni-l prezintă drept un templu rezervat exclusiv cultului lui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
-i fiul în cazul în care ar fi rămas însărcinată, până în acel moment ea fiind sterilă. c) Se pare că au existat și forme portabile de sanctuar numite „arca”, „cortul întâlnirii”, „tabernacolul” sau „sanctuarul”. Arca, un obiect menționat doar în timpul preistoriei, în timpul migrației prin pustiu și stabilirea în Canaan, îndeplinea funcțiunile unui sanctuar mobil, iar în bătălii era asemenea unui carroccio; conform 1Sam 4-6 arca a fost capturată de filisteni, dar foarte repede restituită ca urmare a dezastrelor provocate prezența sa
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
efecte negative; cf. 1Sam 5 și 2Sam 6); în alte cazuri e descrisă ca o simplă casetă în care erau depozitate tablele Legii divine primite de Moise pe Muntele Sinai. O altă formă portabilă de sanctuar proiectat în trecut, în preistorie, era cortul întâlnirii (ebr. ’ōhel mô’ēd) sau tabernacolul (erb. Miškăn, cuvânt atestat deja în Mesopotamia și Ugarit), numit și „sanctuar” în unele texte tardive („sacerdotale”) (ebr. Miqdăš; Ex 25,8 și altele); se vorbește despre acesta de la începutul drumului
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
În povestirile exodului cortul întâlnirii e descris ca o versiune ante litteram a templului, mobilă și demontabilă, ce îi însoțea pe evreii în drum spre țara promisă. Așadar, el poate fi considerat chiar ca o anticipare proiectată anacronic înapoi în preistoria templului. Nu ne sunt date informații despre funcțiunile pe care le avea în timpul monarhiei. d) 1Reg 12,26 ș.u. ne relatează că regele Ieroboam I în nou-apărutul Regat de Nord (Israel în sens strict) a instituit două sanctuare, unul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în special Iosia a cărui operă constituie reînnoirea prin excelență a alianței, el devenind unitate de măsură a fidelității celorlalți suverani (2Reg 22-23; 2Cr 34-35). Să nu condamnăm anacronismul: Cartea Deuteronomului și Dtr retro-datează alianța în epoca pustiului, adică în preistorie. 8.2. Caracteristicile alianței E interesant de notat că într-unul dintre stadiile cele mai vechi ale Deuteronomului (10,12-11,17) lipsește termenul bĕrît; același lucru se întâmplă într-o altă secțiune (Dt 5-6 și 8-11), și ea antică (deși
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Babilon și restaurarea lui Israel ca efect al unui nou „exod” și a unei noi „cuceriri”, inserând în acest context conceptul de alianță sau de angajament, de orice natură ar fi acesta, Deutero-Isaia ne oferă un paralelism aproape complet între preistoria lui Israel și începutul epocii postexilice. c) Is 56,4-6 e un alt text important pentru că admite ca în comunitatea poporului lui Dumnezeu să intre și persoane care înainte erau excluse (cf. Dt 23,2 ș.u. și alte fragmente
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ținem cont că „sacerdotalul” insistă asupra retro-proiecției anacronice a templului din Ierusalim (adică templul numit în general de israeliți „al doilea templu”, cel reconstruit la începutul restaurației postxilice) și a ideologiei sale, simbolizate, în epoca trecerii prin pustiu, adică în preistorie, de diferite corturi sau colibe. În acest izvor lipsește și preocuparea profeților din timpul exilului conform căreia vechea alianță ar fi fost depășită pentru că a fost încălcată mereu de regi și de popor, în consecință fiind nevoie de o nouă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fiind nevoie de o nouă alianță care să-i ia locul. Această tematică va fi reluată de Cărțile Cronicilor, după cum vom vedea mai târziu (cf. 8.8). În fond, după cum au observat și alți comentatori, chiar dacă e utilizat pentru periodizarea preistoriei, conceptul de alianță nu are un caracter central în „sacerdotal”, interesul său concentrându-se asupra constituirii poporului lui Dumnezeu prin comunitatea sacră și teocratică și asupra originii cultului legitim, adică a acelor elemente despre care, pentru început, afirmă că datează
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]