1,376 matches
-
a credințelor le face foarte rezistente, indiferent de tipul lor, credințele având un rol preponderent în formarea prejudecăților și opiniilor și fiind astfel "poli activi în jurul cărora gravitează existența popoarelor, punându-și amprenta pe toate elementele unei civilizații"519. Credințele, presupozițiile absolute sunt adevărate sisteme reprezentaționale care conțin prototipurile unei societăți, unei epoci. Ele se conservă prin tradiții, se transmit prin mimetism social și contagiune mentală și caracterizează mentalul unei epoci, civilizații. Din punctul de vedere al autorului britanic, întrebarea care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt adevărate sisteme reprezentaționale care conțin prototipurile unei societăți, unei epoci. Ele se conservă prin tradiții, se transmit prin mimetism social și contagiune mentală și caracterizează mentalul unei epoci, civilizații. Din punctul de vedere al autorului britanic, întrebarea care sunt presupozițiile ce subîntind fizica sau științele naturii ale unui anumit popor într-un anumit moment nu este cu nimic mai puțin istorică decât cea vizând tipul de îmbrăcăminte pe care o purtau acei oameni 520. Astfel, chiar dacă au un fond anistoric
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
depind de felul în care se articulează o societate. O analiză a acestora ar fi, cum spune Robin George Collingwood, o regândire a gândurilor actorilor sociali investigați aflați în circumstanțe istorice determinante care privesc evenimentele istorice prin prisma credințelor și presupozițiilor lor, ancorate în respectivele cadre spațio-temporale. În lumina ideilor lui Collingwood, putem afirma că presupozițiile sunt cadrele majore care găzduiesc reprezentările sociale, ele constituie întrebările fundamentale ale unei societăți dintr-o anumită epocă, ale căror răspunsuri se găsesc în conținuturile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cum spune Robin George Collingwood, o regândire a gândurilor actorilor sociali investigați aflați în circumstanțe istorice determinante care privesc evenimentele istorice prin prisma credințelor și presupozițiilor lor, ancorate în respectivele cadre spațio-temporale. În lumina ideilor lui Collingwood, putem afirma că presupozițiile sunt cadrele majore care găzduiesc reprezentările sociale, ele constituie întrebările fundamentale ale unei societăți dintr-o anumită epocă, ale căror răspunsuri se găsesc în conținuturile reprezentărilor sociale care domină epoca respectivă. Practic, vorbim despre presupoziții în termeni similari în care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lui Collingwood, putem afirma că presupozițiile sunt cadrele majore care găzduiesc reprezentările sociale, ele constituie întrebările fundamentale ale unei societăți dintr-o anumită epocă, ale căror răspunsuri se găsesc în conținuturile reprezentărilor sociale care domină epoca respectivă. Practic, vorbim despre presupoziții în termeni similari în care discutam despre temele arhetipale care se obiectivează prin mituri și simboluri, însă cu mențiunea că presupozițiile nu se sustrag istoriei, însă sunt mult mai resistente la schimbări decât alte forme și elemente ale imaginii. Este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o anumită epocă, ale căror răspunsuri se găsesc în conținuturile reprezentărilor sociale care domină epoca respectivă. Practic, vorbim despre presupoziții în termeni similari în care discutam despre temele arhetipale care se obiectivează prin mituri și simboluri, însă cu mențiunea că presupozițiile nu se sustrag istoriei, însă sunt mult mai resistente la schimbări decât alte forme și elemente ale imaginii. Este vorba, așadar, despre credințe profunde care domină o societate și despre reprezentări sociale care își extrag nucleul din trăirile unei societăți
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
extrag nucleul din trăirile unei societăți, reușind, în același timp, să orienteze comportamentul și atitudinile indivizilor. Toate aceste elemente au în comun comunicarea socială, cadrul prin care se propagă, prin care ajung să fie transmise și perpetuate în timp. Nici presupoziția, nici reprezentarea și nici credințele, în toate formele pe care le pot lua, nu pot trăi în absența comunicării și interacțiunii. Preluând ideile lui Martine Joly, putem afirma că imaginea este "este un mijloc de expresie și de comunicare care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin imagine individul reconstruiește lumea, atribuindu-i sensuri și semnificații cu ajutorul conștiinței interpretative, răspunsul pe care indivizii îl dau evenimentelor sociale, culturale și istorice, adevărate provocări reprezentaționale, depinde în foarte mare măsură de categoriile cu ajutorul cărora le judecă. Miturile, credințele, presupozițiile și stereotipurile sunt reprezentări care ghidează individul și pot fi considerate repere pentru procesul imagologic în care se construiește practic imaginea. În acest sens, investigarea imaginii presupune descifrarea proceselor și fenomenelor care stau la baza acesteia, cunoașterea lor presupunând atât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în care s-au format. În linii mari, imaginea din interiorul istoriei poate fi considerată reprezentarea pe care individul o are într-un anumit spațiu și timp, acea reprezentare care se transformă o dată cu societatea, interesele și nevoile individului. Reprezentările, credințele, presupozițiile sau stereotipurile se transformă de-a lungul timpului, variind de la forme pozitive la forme negative în funcție de context. Schimbările care au loc la nivelul structurilor imaginii pendulează între caracterul pozitiv și opusul acestuia, reprezentarea conținând elemente care o transformă la un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ei, se detașează de alte forme și manifestări ale vieții mentale, întrucât, transformările la care este supusă nu implică niciodată atingerea dimensiunii neutre, așa cum se întâmplă cu atitudinile. De asemenea, este important de reținut faptul că reprezentarea socială, stereotipul și presupoziția sunt structuri ale imaginii ale căror valoare de adevăr nu este relevantă, cunoașterea și comunicarea socială neținând cont de autenticitatea și acuratețea informațiilor conținute de acestea. De fapt, atunci când procesează un obiect, individul apelează la transformări simbolice, iar măsura în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
procesele de comunicare. Deși se formează la nivel individual, imaginea trăiește la nivel social, fiind rezultatul unor multiple procesări și interacționări și fiind generată de comunicare. Toate formele imaginii despre care am discutat, de la mituri și simboluri, până la reprezentări sociale, presupoziții, stereotipuri și etnostereotipuri, trăiesc prin comunicare și mor în absența acesteia. Comunicarea este cea care, prin mesaj, susține transmiterea reprezentărilor și simbolurilor, asigură cadrul pentru dezvoltarea unei anumite gramatici a imaginii, susținând procesele reprezentaționale prin interacțiunea dintre indivizi și schimbul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îi dau flexibilitate, o îmbogățesc, sau din contră îi elimină unele elemente. Imaginea începe cu arhetipul, se continuă cu miturile și simbolurile, pentru a ajunge la formele logico-epistemologice, cum sunt reprezentarea, fie că este vorba despre cea socială sau nu, presupoziția și stereotipul. Deși este elementul prim al imaginii, arhetipul nu conține o reprezentare, așa cum încearcă să ne convingă analizele și studiile prezentate în cadrul lucrării. Discuția despre arhetip este structurată în jurul miturilor și simbolurilor, astfel încât cercetătorii din diferite domenii îl consideră
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
corelându-se cu elementele care intră în componența identității lui. Imaginea nu este o categorie ontologică, decât în sensul că printre elementele care o compun și care o determină se află structuri ontologice, cum ar fi arhetipul, sau cum ar fi presupozițiile înăscute ale individului de a avea o identitate și de a se raporta la un alter. Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o fenomenologie a imaginii, a identității și alterității termenii cei mai adecvați fiind construcție supusă devenirii, punct
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
119, 125, 127, 186, 189, 200, 248, 263, 289 pattern, 25, 41, 66, 68, 86, 125, 192, 193, 194 pericolul stereotipizării, 245 pictures, 25, 28, 297 predispoziții, 19, 102 prejudecată, 53, 227, 229 prelogic, 15, 83, 84, 86, 87, 137 presupoziții, 15, 223, 262 principiul identității, 146, 173, 174 psihanaliză, 46 psihologie socială, 12, 120, 196, 257, 289, 290, 292 reprezentare, 5, 9-11, 17, 18, 20, 22, 24-26, 29, 31, 33, 36, 43, 49, 52, 58, 61-64, 73, 76, 85, 95
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spirit de observație și de analiză profundă. E. Zola, Romanul experimental Cu puncte de reper ca "observația", "experiența", "adevărul în măsura lucrurilor", manifestul, voit polemic și programatic, rezumă în cîteva cuvinte ideologia "reprezentării" din care Ph. Hamon 4 enumeră cîteva presupoziții majore: 1. lumea e plină de bogăție, diversă, dinamică, discontinuă etc.; 2. eu sînt capabil să transmit o informație despre această lume; 3. limba poate să copieze realitatea; 4. limba este secundară în raport cu realitatea (ea o exprimă, nu o creează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai puțin lung, nu ar avea nici o legătură între ele" (1986, p. 69). Această tensiune constitutivă apare în aceeași măsură, în structura Temă-Remă a perspectivei funcționale a frazei cu dinamica sa comunicativă (B. Combettes, 1983), cît și în jocul conținuturilor presupoziție/poziție urmărit de Ducrot. Putem spune, într-adevăr, despre text ceea ce acesta din urmă afirmă despre condițiile pe care discursul, în general (monolog sau dialog) tinde să le satisfacă: a) o condiție de progresie. Este interzisă repetiția: fiecare enunț are
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Menționam, aici, teoria lui J. Bowlby, care se preocupă îndeosebi de relațiile dintre copil și tutore, si pe cea a lui M.D.S. Ainsworth (și colaboratorii) în cadrul căreia accentul este pus pe relațiile pă-rinte-adolescent, dar și pe post-perioada adolescenței 36. Există presupoziția că, odată stabilite, reprezentările asupra relațiilor de atașament se mențin relativ stabile. Dacă încă din perioada copilăriei mici și până la adolescență interacțiunea părinți-copii este una fundamentata pe prin-cipiile atașamentului și încrederii mutuale, există șanse apreciabile că această formă de interactiune
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
central pentru fiecare emoție Caracteristicile descrise până aici nu sunt de importanță egală în a stabili limitele între care se desfășoară fiecare emoție. Durată este, cu siguranta, criteriul cel mai util în a face distincție între toate fenomenele afective. Trei presupoziții generale au fost avute în vedere în stabilirea acestor caracteristici ale emoțiilor: a) emoțiile au evoluat astfel încât să poată face față sarcinilor fundamentale ale vietii; b) emoțiile sunt adaptabile diferitelor forme de activitate, ele manifestându-se prin expresia facială, odată cu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
purtate. Ne apare însă plauzibilă posibilitatea că sentimentul dat de situarea pe un teren neutru (așa cum era pentru ei spațiul Laboratorului de comunicare) să se fi constituit într-un factor stimulativ pentru abordarea diferitelor aspecte ce le caracterizează relația. Aceste presupoziții ar putea fi susținute și de următorul argument: deși am sugerat fiecărui grup de subiecți cu care am lucrat în această cercetare că discuția înregistrată video să se axeze pe una din temele propuse, cei mai mulți dintre subiecții acestei subcategorii ne-
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mijloc va fi fost speranța recuperării unei "stări de grație"3, literaturizată în textele de tinerețe, mai cu seamă în nuvele 4. O formă de evaziune retrospectivă, poate, în căutarea timpului pierdut... Așa să fie oare? Posibil. Oricum, dincolo de romanțioasa presupoziție, posteritatea nu va ști niciodată mai mult despre perioada aceasta de trei săptămâni din viața criticului. Însemnările precizează cu strictețe itinerariul, fără nici o impresie personală, nimic. Doar notația seacă, de telegraf: "Plecat în Italia în dimineața zilei de 11 aprilie
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
paginile gazetelor 10. Pesemne că tot de aici, din acest memorial de călătorie en miettes, iese și nucleul așa zicând "subiectiv" al lucrării prezentate ca teză secundară la Sorbona câțiva ani după aceea (Voyageurs français en Grèce au XIX-e siècle). Presupoziția e confirmată chiar de scrisoarea care însoțea textul trimis la Sămănătorul. Acolo se spune că însemnările ar avea "un dublu scop literar și științific": "Voiesc (își exprimă debutantul curajoasele sale intenții) ca sub formă mai avântată și saturată de antichități
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a lungul mai multor decenii de cărturari ca Vasile Alecsandri, Dan Botta, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Aceștia au rămas în cadrele stricte ale textului ca fenomen de invenție artistică și de meditație existențialistă, ontologică și nu s-au aventurat în presupoziții fără temeiuri plauzibile. Au avut convingerea că poema, creație orală la origine, se comportă asemenea oricărei compoziții de valoare și-și dovedește disponibilitatea de a fi analizată cu mijloacele și tehnicile retoricii savante. Demersul axiologic și literar permite lămurirea multor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lor, în așa fel încît cercetarea să nu pară limitată la aspectul pur etnografic, folcloristic, literar, istorist, etc. Toate pot fi cuprinse într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității, pentru a ne asigura de înțelegerea „deschisă” asupra poemei. Aceasta riscă oricînd să devină o operație mecanică, de simplă alăturare și nu de coordonare; de multiplicare și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
coeziune civică, libertate politică, toleranță... acestea nu au nevoie de întemeiere și justificare filosofică sau de altă natură. Credințele religioase și convingerile filosofice nu au relevanță pentru ordinea socială. Politica democratică nu are nevoie de adevăruri morale eterne, legitimatoare, de presupoziții filosofice privind „natura umană anistorică a concetățenilor”. Sfera publică/politică, instituțiile democratice au prioritate în raport cu dezvoltarea teoriilor filosofice despre uman. Edificarea unor identități umane, constituirea de sensuri ale vieții sunt treburi secundare, strict private. Se poate construi o concepție filosofică
Filosofeme deconcertante. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2274]
-
care, la rândul lor, le perpetuează prin discurs) strategiile discursive care le conferă un statut dominant în câmpul mediatic. Din perspectiva lui Bourdieu, studiul limbajului care, se știe, a influențat mult științele sociale că etnologia și antropologia, are la bază presupoziția că limbajul este "obiect al intelectului", nu "instrument de putere și acțiune". Însă această ipoteză nu ne permite sa realizam că orice schimb lingvistic este și manifestarea unor raporturi de forță dintre locutori sau grupurile pe care le reprezintă. Ceea ce
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]