1,315 matches
-
origină greacă și fanariotă. Căci nu toți grecii românizați erau fanarioți.307 158 bucureștii de altădată Carlos“ („Cronica interioară“, Pressa, an. X, nr. 1, 23 ianuarie 1877, p. 1). „Alteța-sa regală“, Don Carlos de Bourbon, duce de Madrid (1848-1909), pretendent rătăcitor la tronul Spaniei, aflat în vizită în România, fusese eroul unui război de succesiune terminat în 1876 în favoarea lui Alfonso al XII-lea. 306. După retragerea în 1876 a guvernului conservator Lascăr Catargiu a urmat o lungă și rodnică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, 1960 (în colaborare cu E. Silaghi); Valeri Briusov, Eu am crescut în vremea surdă, introd. Victor Kernbach, București, 1961; Salamon Ernő, Cântec pentru urmași, pref. Szász János, București, 1965 (în colaborare cu Virgil Teodorescu și Veronica Porumbacu); H. Ibsen, Pretendenții la coroană, București, 1966 (în colaborare cu Maria-Alice Botez), Brand, în H. Ibsen, Teatru, I, București, 1966, Rața sălbatică, în H. Ibsen, Teatru, III, București, 1966 (în colaborare cu N. Filipovici); Maria Teresa Léon, Când trecutul se numește ea, București
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
Change in Science, 1984; Conception of Science in the Scientific Revolution, 1990). Să ne oprim puțin asupra poemului Odiseea. Penelopa (Πηνελοπεια) și-a așteptat soțul, pe Ulise, douăzeci de ani; timp de trei ani i-a amăgit pe cei 108 pretendenți la căsătorie, spunându-le că se va decide pe care dintre ei să îl aleagă numai după ce va termina de țesut o pânză pentru socrul ei, Laerte. Dar, așa cum se știe, ce țesea ziua destrăma noaptea. Curios: memoria omenirii a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din literatura rusă actuală, a prezentat-o pe regina din Ithaca drept o „femeie de casă, care până la adânci bătrâneți le-a frânt tuturor inima cu fidelitatea ei conjugală provocatoare și încă de pe atunci depășită” (Ludmila Ulițkaia, 2003/2005, 5). Pretendenții nu vroiau de fapt mâna ei, ci să pună mâna... pe regatul ei. După autoarea moscovită, Penelopa, la reîntoarcerea lui Ulise, care s-a învârtit „decenii de-a rândul prin Mediterana, jefuind relicve sacre, seducând vrăjitoare, regine și servitoare ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
02 0.02 1.02 Număr membri plecați temporar (pentru mai mult de 6 luni) din localitate + 0.22 0.04 1.25 Regresie logistică. Puterea predictivă anterioară și cea ulterioară modelului sunt similare (87%). Marginalitatea socială, sărăcia și acceptabilitatea pretendenților Criteriile de acceptare în familie a unui pretendent care îndeplinește condiția sine-qua-non a iubirii ne oferă informații adiționale asupra filozofiilor de viață ale respondenților în ceea ce privește căsnicia. Am văzut mai sus că iubirea între cei doi tineri este considerată categoric necesară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
temporar (pentru mai mult de 6 luni) din localitate + 0.22 0.04 1.25 Regresie logistică. Puterea predictivă anterioară și cea ulterioară modelului sunt similare (87%). Marginalitatea socială, sărăcia și acceptabilitatea pretendenților Criteriile de acceptare în familie a unui pretendent care îndeplinește condiția sine-qua-non a iubirii ne oferă informații adiționale asupra filozofiilor de viață ale respondenților în ceea ce privește căsnicia. Am văzut mai sus că iubirea între cei doi tineri este considerată categoric necesară - dar ea nu pare să fie considerată și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
văzut mai sus că iubirea între cei doi tineri este considerată categoric necesară - dar ea nu pare să fie considerată și suficientă pentru o căsnicie fericită. Cel puțin, ea nu este suficientă pentru a garanta intrarea în familie a unui pretendent; apartenența acestuia sau acesteia la o categorie defavorizată, marginală sau minoritară se traduce cu o mare probabilitate în reacții de împotrivire din partea familiei (vezi REF Ref170282621 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 12). Peste trei sferturi dintre persoanele chestionate refuză categoric intrarea în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
familie. Astfel, persoanele încrezătoare în oameni în general sunt mai dispuse să acorde credit celor aleși pe criterii sentimentale de copiii lor, chiar atunci când aceștia aparțin unor categorii sociale purtătoare de stigmat. Dimpotrivă, cei mai puțin încrezători resping astfel de pretendenți, chiar dacă ei înșiși cred cu tărie în necesitatea iubirii. A crede în necesitatea iubirii pare să nu fie același lucru cu a crede în înțelepciunea ei. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 13. Model de regresie: respingerea accesului persoanelor purtatoare de stigmat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ani de școală absolviți 0.06 0.16 Sex feminin + -0.08 0.01 Vârsta + 0.07 0.08 Are copii 0.02 0.68 Tipul de localitate -0.07 0.09 Oarecum paradoxal, religiozitatea este asociată pozitiv cu refuzul pretendenților din grupuri sociale stigmatizate - de altfel, religiozitatea corelează negativ cu încrederea în oameni, posibil datorită dispoziției de a-i judeca în termeni morali. Este de asemenea interesant că toleranța la nivel social față de categorii precum consumatorii de droguri, prostituatele sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
gospodăriei, este de asemenea o variabilă care sporește tendința defensivă de a limita intrarea persoanelor purtătoare de stigmat în mediul familial. Prin urmare, concepția căsniciei bazate în principal pe iubire este pusă în practică prin intermediul unor filtrări defensive a potențialilor pretendenți din medii sociale stigmatizate - precum persoanele cu condamnări în justiție, cei fără educație, cei care nu cred în Dumnezeu sau care aparțin unor confesiuni valorizate negativ, sau persoanele de etnie romă. De asemenea, marea majoritate a subiecților nu ar agrea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a locuinței pentru succesul unei căsnicii? Surprinzător, răspunsul este negativ. Atât dotarea gospodăriei cât și auto-evaluarea propriei situații materiale nu corelează semnificativ cu importanța acordată banilor sau locuinței pentru fericirea în căsnicie. Auto-poziționarea pe scala sărac-bogat corelează pozitiv cu respingerea pretendenților din familii foarte sărace: cei care se consideră mai bogați au o probabilitate mai mare de a răspunde „sigur nu”. Totuși, dotarea gospodăriei nu corelează. Indicatorii de situație materială sunt mai puternic asociați cu respingerea persoanelor cu școlarizare redusă, ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în căsnicie? Filozofia de viață privind succesul unei căsnicii pune pe primul loc iubirea, pe al doilea loc condițiile materiale și pe al treilea loc, la distanță, similaritatea socială. Atunci când aceste teorii sunt puse în practică pentru acceptarea unui potențial pretendent, iubirea nu este însă suficientă: părinții pun în funcțiune filtre defensive pentru a bloca accesul pretendenților din categorii sociale stigmatizate sau marginale. Este interesant că sărăcia familiei de origine a pretendentului nu este considerată un factor de risc - spre deosebire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
doilea loc condițiile materiale și pe al treilea loc, la distanță, similaritatea socială. Atunci când aceste teorii sunt puse în practică pentru acceptarea unui potențial pretendent, iubirea nu este însă suficientă: părinții pun în funcțiune filtre defensive pentru a bloca accesul pretendenților din categorii sociale stigmatizate sau marginale. Este interesant că sărăcia familiei de origine a pretendentului nu este considerată un factor de risc - spre deosebire, de exemplu, de etnia romă, de lipsa credinței în Dumnezeu, de condamnările penale sau de lipsa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
teorii sunt puse în practică pentru acceptarea unui potențial pretendent, iubirea nu este însă suficientă: părinții pun în funcțiune filtre defensive pentru a bloca accesul pretendenților din categorii sociale stigmatizate sau marginale. Este interesant că sărăcia familiei de origine a pretendentului nu este considerată un factor de risc - spre deosebire, de exemplu, de etnia romă, de lipsa credinței în Dumnezeu, de condamnările penale sau de lipsa de educație. Totuși, chiar sărăcia este cea care este asociată atât statistic, cât și la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu pare să constituie un impediment în calea fericirii, în ciuda concepției populare contrarii. De asemenea, religiozitatea nu este asociată în nici un fel cu frecvența apariției problemelor în cuplu - deși respondenții, puși în ipostaza de părinți, se opun clar unui potențial pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată atât ca impediment general în calea fericirii, cât și ca impediment în calea armoniei cuplului. Dintre toate condițiile adverse supuse atenției respondenților, atât în ceea ce privește fericirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată atât ca impediment general în calea fericirii, cât și ca impediment în calea armoniei cuplului. Dintre toate condițiile adverse supuse atenției respondenților, atât în ceea ce privește fericirea, cât și alegerea unui potențial pretendent, sărăcia este cel mai bine privită, răspunsurile indicând că acestă stare nu este considerată nici pe departe la fel de problematică precum alte dezavantaje. Totuși, datele statistice indică faptul că sărăcia este un obstacol real în calea fericirii individuale și familiale. În ceea ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală și alte poeme, Timișoara, 1997; Grup nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Timișoara, 1997; Cornetul cu înghețată al lui Polifem, Timișoara, 1999; Eseu asupra colinei cu ulmi, Timișoara, 1999; Pretendenții la coroană. Poeți români contemporani, Timișoara, 1999; L’Art de la séduction, tr. Maria Țenchea, pref. Ion Pop, Timișoara, 2002; Legăturile primejdioase, postfață Ion Pop, București, 2003. Ediții: Romulus Fabian, Răsucirea, Timișoara, 1985; Octavian Doclin, Ceasul de apă, postfața edit., Timișoara
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
un alt târg mare numit Vasilu". Paul de Aleppo). Tot Letopisețul (tom I, p. 185) descrie alt fapt istoric, petrecut la Vaslui, „războiul de la pod, din jos de oraș, la 1514, februar 27, între ungurii, care veniseră cu Trifailă, un pretendent la domnie, contra lui Bogdan Vodă; ungurii au fost bătuți și alungați de către moldoveni iar lui Trifailă i s-a tăiat capul". Vasluiul este legat și de personalitatea domnitorului Petru Rareș. De aici, din Vaslui, începând cu anul 1528 noul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întotdeauna întârziată de furia zeilor, Ulise este animat de dorința de a vedea "cum se înalță fumul de pe acoperișurile din țara lui"21, de a regăsi Itaca și pe Penelopa, soția sa. Este, bineînțeles, vorba despre restaurarea ospitalității batjocorite de pretendenți și de restabilirea ordinii și dreptății, dar și de faptul de a nu mai fi rătăcitorul, ci cel care locuiește în spațiul conjugal. Această dorință îi animă drumul întoarcerii care nu se poate desăvârși decât prin găzduirea de care va
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
generoase și binevoitoare, o primă dată în Pilos de către Nestor, și mai apoi la Sparta de Menelau. Aceste două scene de ospitalitate ar putea servi drept model de ospitalitate ideală prin contrast cu anarhia care domnește în Itaca și grosolănia pretendenților. În Pilos ca și în Sparta, Telemah este primit în sânul unei societăți bine organizate, stabilă, unde domnesc ordinea și pietatea și în care ritualurile sunt riguros respectate. Diferențe notabile disting totuși cele două scene: ospitalitatea lui Nestor se caracterizează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o ospitalitate umană; astfel ei nu le mănâncă bucatele și dispar brusc, pe când monștrii simbolizează exact distanța dintre practică și normă. Sunt unii non-umani ce țin de fantastic cum ar fi Ciclopii și Lestrigonii, dar sunt și unii oameni, ca pretendenții care au întrecut măsura, evlavia, sensul riturilor într-o tragică derivă. În momentul în care aflăm că Ulise ajunge pe pământul Ciclopilor, "oameni trufași și fără lege", patru scene importante de ospitalitate au fost deja descrise: Atena-Mentes în Itaca, Telemah
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Inversarea rolurilor Întoarcerea lui Ulise este, de asemenea, construită după schema convențională a ospitalității. El se prezintă ca oaspete, dar stăpânii propriei sale case inversează și în acest caz semnele: ceea ce servește primirii oaspetelui (scaune, mâncăruri) se transformă în mâinile pretendenților în obiecte aruncate cu animozitate în capul oaspetelui primit. Asta pentru că pretendenții uzează și abuzează de o ospitalitate care a devenit jaf și ruină, înfruptându-se cu bună știință și fără măsură din rezervele palatului lui Ulise. Turmele fiind pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a ospitalității. El se prezintă ca oaspete, dar stăpânii propriei sale case inversează și în acest caz semnele: ceea ce servește primirii oaspetelui (scaune, mâncăruri) se transformă în mâinile pretendenților în obiecte aruncate cu animozitate în capul oaspetelui primit. Asta pentru că pretendenții uzează și abuzează de o ospitalitate care a devenit jaf și ruină, înfruptându-se cu bună știință și fără măsură din rezervele palatului lui Ulise. Turmele fiind pe terminate, podurile fiind aproape goale, Ulise și Telemah își vor pierde în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Ulise. Turmele fiind pe terminate, podurile fiind aproape goale, Ulise și Telemah își vor pierde în curând averea și moștenirea și în consecință statutul lor de regi. Într-o societate în care vitele constituie o avere prin excelență, petrecerile pretendenților sugerează metaforic deprecierea substanței căminului lui Ulise și ruina care îl paște. Recurența formulărilor care asociază devorarea literală și devorarea metaforică a fost foarte bine observată 87: Telemah îi acuză pe pretendenți că îi "toacă avutul" (1.377)88*, Eumeu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care vitele constituie o avere prin excelență, petrecerile pretendenților sugerează metaforic deprecierea substanței căminului lui Ulise și ruina care îl paște. Recurența formulărilor care asociază devorarea literală și devorarea metaforică a fost foarte bine observată 87: Telemah îi acuză pe pretendenți că îi "toacă avutul" (1.377)88*, Eumeu spune despre ei că "mănâncă porcii cei mai grași, fără milă și rușine (14.92)89* și Penelopa observă că "se pun să toace pe nimic averea altora" (18.280)90*. Acțiunea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]