3,419 matches
-
către debitor. De aceea, efectul prezumțiilor de risc supraadăugat trebuie să fie lăsat la aprecierea instanțelor judecătorești. ... 7. În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 se afirmă că textul este lipsit de claritate și previzibilitate. Totodată, textul este vădit neconstituțional în măsura în care este interpretat în sensul că, per se, simpla notificare de dare în plată face să se prezume impreviziunea, independent de conținutul concret al notificării și de realitatea cauzei de impreviziune invocate
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
legislativă ad-hoc, cu o motivație și o rațiune de reglementare lipsite de claritate. ... 7. Cu privire la motivele de neconstituționalitate intrinsecă formulate, autorii sesizării susțin că legea criticată contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la previzibilitatea legii, precum și principiului securității raporturilor juridice. În acest sens, învederează că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acest principiu se referă la faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol creat de legiuitor prin normele juridice pe care le propune și
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
verificate în acea cauză, cu indicarea faptului că nici măcar expunerea de motive a acesteia nu a fost aptă să îi deslușească înțelesul, ceea ce a dus la concluzia că nici metoda teleologică nu a putut suplini lipsa de claritate/precizie/ previzibilitate a normei. ... 31. Curtea a reținut că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
formele și în modalitățile instituite de lege. Curtea a statuat, totodată, că instituirea termenelor procedurale are în vedere tocmai securitatea și stabilitatea raporturilor juridice, nicidecum îngrădirea accesului liber la justiție. ... 43. Autorii sesizării invocă, de asemenea, o pretinsă lipsă de previzibilitate a legii supuse controlului de constituționalitate ce decurge, în opinia acestora, din faptul că, în litigiile ce vizează autorizația de construire, pentru organismele sociale interesate termenele procedurale încep să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate, și nu de
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
primară), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (lex certa, norma trebuie să fie redactată clar și precis, astfel încât să permită oricărei persoane să își corecteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat). Aceste exigențe
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
dintr-un act determinat). Aceste exigențe trebuie să fie inerente oricărui act normativ, cu atât mai mult unei reglementări care vizează raporturile juridice cu o autoritate publică. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, în evaluarea noțiunii de previzibilitate trebuie avută în vedere și întinderea acesteia, care depinde, într-o largă măsură, de caracterul necondiționat și suficient de precis al normei, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
I, nr. 782 din 5 august 2022). ... 34. Curtea a invocat jurisprudența sa anterioară prin care a reținut, în esență, că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în prezenta cauză. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 38. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
alin. (3) din Codul de procedură penală, criticate pentru neconstituționalitate. ... 8. Se susține, prin urmare, că aceste din urmă dispoziții intră într-o evidentă contradicție cu normele imperative ale art. 56 alin. (3) din același cod, fiind astfel lipsite de previzibilitate în procesul de interpretare și aplicare. Ca atare, procurorul, deși este obligat să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, actele de cercetare penală, totuși, el poate să delege aceste atribuții prin simple ordonanțe de delegare, lăsând deschisă și posibilitatea unei
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
secțiunii 2^1 - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din Legea nr. 304/2004, în care sunt încadrate textele de lege criticate, nu se pot concilia cu cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, ceea ce afectează calitatea și previzibilitatea legii, exigențe ale statului de drept impuse de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, precum și principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, stabilit la art. 16 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. ... 6
DECIZIA nr. 594 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267377]
-
să fie precise, clare și previzibile. Cu privire la condițiile de calitate ale actului normativ, remarcă faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a afirmat constant că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010
DECIZIA nr. 69 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266803]
-
în esență, că noțiunea de „violență psihologică“ prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003 nu întrunește condițiile de claritate și precizie. Or, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În mod evident, definirea violenței psihologice nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, contravenind astfel dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În mod evident, definirea violenței psihologice nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, contravenind astfel dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Exigența previzibilității legii privește modul de receptare a conținutului actelor normative de către corpul social, în sensul de înțelegere a acestora, norma juridică trebuind să fie clară, inteligibilă, întrucât cei cărora
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În mod evident, definirea violenței psihologice nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, contravenind astfel dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Exigența previzibilității legii privește modul de receptare a conținutului actelor normative de către corpul social, în sensul de înțelegere a acestora, norma juridică trebuind să fie clară, inteligibilă, întrucât cei cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informați în avans
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală, și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională s-a referit la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
violenței psihologice și de aceea a folosit în definiție o enumerare exemplificativă, iar nu limitativă, utilizând sintagma „precum și alte acțiuni cu efect similar“. Astfel, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003 întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele, gesturile, acțiunile sau inacțiunile care sunt calificate de lege ca violență psihologică. ... 21
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
lipsă de tratament egal în raport cu persoanele fizice, cu atât mai mult în cazul unei societăți aflate în condiții dificile din punct de vedere financiar. Se mai apreciază că dispozițiile legale criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate prevăzute de Constituție și de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, permițând interpretarea și aplicarea arbitrară, părtinitoare și chiar abuzivă. ... 11. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Vrancea - Secția
DECIZIA nr. 28 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267445]
-
a statuat și că fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții, opuse oricărei intervenții legislative arbitrare. Astfel fiind, Curtea a reținut că lipsa motivării soluțiilor legislative este de
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
din Constituție, care consacră statul de drept și principiul dreptății. ... 11. Se susține, în esență, că legea adoptată, prin conținutul său normativ, aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, în componenta referitoare la principiul securității juridice, previzibilității și clarității normelor, astfel cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională. ... 12. Se arată că obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor revine atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice și se aplică, în egală măsură
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
13. Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa constantă, că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 constituie un veritabil criteriu de constituționalitate, prin raportare la aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție. De asemenea, instanța constituțională a reținut că accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019). În acest sens, prin Decizia nr. 681 din 21 octombrie 2021 și Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției“, și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, „în România, respectarea
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
cărora, „în România, respectarea [...] legilor este obligatorie“. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. ... 14. Așadar, cu toate că principiul calității legii nu este enunțat în mod expres prin Constituție, acesta a fost recunoscut și consacrat prin jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că originea acestuia se regăsește în art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]