180,565 matches
-
Boris Marian După cincizeci de ani de la moarte (29 mai 1945) M. Sebastian nu este un scriitor uitat, iar apariția în 1996 și apoi 1997 a Jurnalului său a reactualizat până la incandescență prezența sa spirituală. în ,Dilema veche" (nr. 4/2004), H. R. Patapievici scrie - ,Cu ce a greșit Gabriel Liiceanu, care a fost bănuit de antisemitism pentru o declarație de solidaritate simbolică, făcută suferințelor lui Mihail Sebastian la Templul Coral?" Aproape că
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
sub reflectorul mentalității de azi, jupuind coaja poveștii romantice pînă la nuditatea impulsurilor și a instinctelor. Să vorbim franțuzește e un autoportret, pe jumătate grav, pe jumătate ludic, realizat prin convenția epistolară. O doamnă ajunsă la vîrsta senectuții, dar cu prezență de spirit și vioiciune intacte îi scrie lui Julian Barnes după ce a început să îi citească scrierile. Dincolo de miza autoreferențială, te cucerește umorul și ironia unui personaj feminin fermecător. Liniștea revine la persoana I, naratorul este un compozitor la vîrsta
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
Marcu. În baza nominalizărilor, iată cum arată primele locuri în varianta provizorie a ,bursei literare" 1990-2005: Poezie: Ioan Es. Pop, Floarea }uțuianu, Claudiu Komartin, Daniel Bănulescu, Simona Popescu și Doina Ioanid. (Surprinzătoare lipsa, în ciuda voturilor, a lui Cristian Popescu și prezența lui Komartin înaintea altor colegi de generație o idee mai talentați.) Proză: Radu Aldulescu, Florina Iliș, Adrian Oțoiu, Simona Popescu, Al. Vona, Dan Lungu și Dan Stanca. (Urmărind ancheta în toate episoadele ei, cred că numai dintr-o eroare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
mai e puțin și începe jurnalul lui Dracula. Numai că, iată, a fost nevoie de peste cincisprezece pagini introductive (la care se vor adăuga aproape cincizeci de pagini, corp mărunt, de referințe critice, în finalul volumului), pentru a ne elibera de prezența vampirizantă a autorului. Jurnalul lui Dracula, el, acoperă intervalul 2 februarie 1463-28 august 1464 și e îmbibat de date și referințe istorice, bine documentate, ce alcătuiesc un sumbru tablou de epocă. Conturul spațial și temporal e cu atât mai bine
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
și absent, pe lângă care viața trece fără a se intersecta vreodată, care te face să înțelegi cum de, în ciuda tuturor experimentalismelor, performanța unui actor poate fi și piatra unghiulară, și cheia de boltă a unui film. Tocmai pentru că e o prezență in absentia, cu puțin dialog și și mai puțină emoție, un personaj care vede transformarea lui în victimă ca pe ceva firesc. Această peliculă face parte, ca și Blood Simple, din perioada de început a fraților, în care forma predomina
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
de desuetudine. Dar oare un act de aparentă desuetudine nu poate purta în el tocmai germenul viitoarei sale anulări, constituind un prim prolog dintr-o succesiune care tinde spre un concret încă necristalizat? Căci dacă nu ne-am afla în prezența unor artiști care ne-au dovedit, cu alte prilejuri, că au fiecare o personalitate bine definită și o expresie calitativă fără echivoc, am putea bănui, într-adevăr, că demersul lor e întruchiparea unui impas, imaginea virtuoză a unei crize. Dar
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
mai interesante cărți de poezie din 2005. Dan Stanciu și Iulian Tănase s-au inspirat fiecare din cele 13 desene ale graficianului Sasha Vlad (nu este prima dată cînd cei trei colaborează) scriind două cărți în oglindă. Cele 13 bizare prezențe grafice venite tocmai din San Francisco dau și titlurile aproape identice (doar ordinea enumerației diferă) ale cărților alcătuite, firesc, din cîte 13 secvențe textuale. E greu de spus ce anume semnifică bizarele nume. Ele sînt, în același timp, trupuri, stări
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
mici excepții, el era o demonstrație masivă de conformism și de mediocritate, fără structură, fără idei și, mai ales, fără consecințe. Cum artiștii importanți refuzau cu obstinație să participe la aceste bilanțuri gregare, rămînea loc suficient pentru tot felul de prezențe exotice. Pictori, sculptori, graficieni și de alte specialități, care nu reușeau de ani buni să-și adune lucrări pentru o personală, se trezeau brusc, în preajma Salonului, din prelunga lor picoteală și se înfățișau proaspeți cu aceeași lucrare pe care o
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
decât puterea Duhului. Dar cărei stări psihologice îi corespunde aceasta? Poate că această stare e cea numită „somnul veghetor”. În somnul obișnuit sufletul e smuls din sine însuși și e supus viselor, însă somnul mistic supune sufletul realității suverane a prezenței Duhului Sfânt. Aceasta e, în același timp, o trezire, fiindcă sufletul e așezat în fața unicei realități adevărate 2. „Rana sufletului”, a cărei imagine Sfântul Grigorie ne-o prezintă foarte des, este expresia iubirii ridicate pe culmea cea mai înaltă, din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
sens, Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește despre o „dulce rănire”3 și despre „o bucurie de nuntă”4, care dau prilej miresei „să se laude cu rana când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub greutatea acestei prezențe, face ca sufletul să iasă din sine însuși. „Beția trează” sau „somnul treaz” scoate sufletul din visările iluzorii și prezența lui Dumnezeu îl cuprinde în întregime. Iubirea este extatică, „erosul este intensitatea iubirii-agape”, opusă oricărui duh de posedare. În această
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
prilej miresei „să se laude cu rana când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub greutatea acestei prezențe, face ca sufletul să iasă din sine însuși. „Beția trează” sau „somnul treaz” scoate sufletul din visările iluzorii și prezența lui Dumnezeu îl cuprinde în întregime. Iubirea este extatică, „erosul este intensitatea iubirii-agape”, opusă oricărui duh de posedare. În această stare de totală renunțare, sufletul este centrat pe Dumnezeu care-l lasă să-I contemple Frumusețea. Sufletul crește avansând în interiorul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
un cuvânt, în așa chip l-a făcut, încât să fie mireasa și părtașa Lui, ca să se amestece cu El și să devină un singur Duh cu El”31. Harul lui Dumnezeu învață mintea să zboare și eliberează sufletul spre prezența lui Dumnezeu prin rugăciune 32. Sfântul Macarie înțelege viața creștină ca fiind o viață a potențialității. Creștinul a primit cetățenia Împărăției lui Dumnezeu în acest timp, prin Botez, și are potențialul de a trăi în Împărăția cerească. Totuși, punerea în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
duhovnicești, omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind prezența harului divin. Astfel, zborul este rezultatul rugăciunii, construite pe dorință. Să zboare către Dumnezeu și „să se bucure de libertatea Duhului Sfânt, poate fi dorința omului, dar, dacă nu are aripile date lui, nu poate. Să ne rugăm la Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
imagine este conectată cu puterea și repausul pe care le afișează pasărea în zborul său. Procedând astfel, Sfântul Macarie utilizează imagini cotidiene pentru a ilustra realități divine. Vulturul are doar o importanță secundată în realitatea divină a zborului potențial spre prezența lui Dumnezeu pe care încearcă să o exprime Sfântul Macarie. Un aspect al gândirii macariene constă în utilizarea imaginii sufletului zburând în „aerul cel dumnezeiesc”38; „Hristos a fost jertfit, iar sângele Său, stropindu-ne, a făcut să ne crească
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
47.2., III.4.2). 40 Plotinus, Enneads, VI.9.77.-28; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318 sq. Sfântul Macarie. Procedând astfel, Sfântul Macarie include o puternică imagine poetică, a sufletului înaripat zburând în prezența lui Dumnezeu. Utilizarea de către Sfântul Macarie a imagisticii zborului este disociată de orice pasaj sau scop exegetic, ținând doar de domeniul exortației și al inspirației. Fiind astfel, este dificil să se adune toate filoanele de inspirație pentru a se furniza
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
sufletului, credinciosul este deschis la influențele rele, având libertatea să se scufunde sau să se înalțe. Sfântul Macarie pune accentul atât pe unicitatea locului rugăciunii în ascetismul macarian, cât și pe soteriologia progresivă și pe potențialul de a zbura în prezența lui Dumnezeu chiar dacă legăturile cu trupul pământesc sunt încă prezente. În ceea ce-l privește pe Sfântul Grigorie al Nyssei, el consideră că omenirea și-a pierdut „aripile nemuririi” pe care le poseda în natura sa originară 42 Efortul de purificare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Gheorghe Dinică, Tudor Gheorghe și Andrei Pleșu? Toți au trecut prin studioul programului de televiziune Marius Tucă Show, fără ca vreunul dintre ei să fi fost implicat, la vremea respectivă, în viața politică (excepție face, firește, veșnicul senator Adrian Păunescu, dar prezența sa la Marius Tucă Show a avut cu totul altă motivație decît activitatea parlamentară sau de partid). Dacă privim cu atenție această listă (completată, eventual, cu nume precum Cristian Tudor Popescu, Dan Diaconescu, Mircea Radu, Dan Negru, membrii grupului ,Vacanța
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
la alții secretul audienței la public este mult mai greu de descifrat. Replicile Andreei Marin sunt eliptice, uneori monosilabice, lipsite de orice dimensiune spirituală, totul pare o hlizeală lipsită de sens. Este limpede că tot hazul Andreei Marin stă în prezența ei foarte decorativă pe sticlă. Coborîte în paginile unei cărți, replicile divei devin o sinistră chicoteală în fața căreia îți vine să scoți revolverul. Mircea Dinescu impresionează prin dezinhibarea discursului. Fără complexe de gîndire și de limbaj, Dinescu este un soi
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
care dă măsura întregii ponderi a expoziției este cel care îi înfățișează pe Claude Lorrain și Nicolas Poussin, ambii reprezentați cu opere capitale, binecunoscute, niciodată văzute la noi; deosebit de acest panou, trebuie luată în considerare ca având aceeași eficiență valorică, prezența unor capodopere aparținând lui Georges de la Tour, Chardin, Fragonard, David, Ingres, Gericault, Delacroix, Corot, Cézanne, Braque, Picasso, de asemenea niciodată prezentate în România. Lista e mult mai lungă. O calitate esențială trebuie subliniată încă de la început: rigoarea care a prezidat
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
prezentate în România. Lista e mult mai lungă. O calitate esențială trebuie subliniată încă de la început: rigoarea care a prezidat la selecția unora dintre operele expuse, pentru a se integra temei programate. Dacă nu se ține seama de această rigoare, prezența lor poate să intrige, pentru că ele nu corespund cu ceea ce știm în general despre artist; un exemplu printre altele: Carabinier și calul său, de Gericault, unde calul văzut în umbră aproape că își pierde configurația, căpătând aspectul unei pete cvasiuniforme
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
în expoziție cu multiple ipostaze ale geniului său creator, din care nu mă voi opri decât la una singură, pentru că se intitulează semnificativ Umbra și aduce în discuție implicații și soluții de nebănuit, uluitoare prin ingeniozitatea lor, dar și pentru prezența unei anumite note de mister și ambiguitate, așa cum îi șade bine oricărei opere care se impune prin ineditul ei, aș spune, metaforic vorbind, "exploziv". Referindu-se la Umbra, confratele francez Florian Siffer invocă mărturisirea chiar a lui Picasso, cu prilejul
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
lucrarea realizezi că între tine și ea se interpune nu simpla și banala realitate, ci spiritul creativ care transformă această realitate în ceva neașteptat și indefinibil, pentru că sfidează tot ce ni se pare obișnuit. Umbra lui Picasso e pretextul unei prezențe care se vrea exterioară, un misterios "uite-mă fără să fiu!", care se strecoară în tablou ca o nălucă întunecată, rămasă în contemplarea interiorului intim, mult îndrăgit și de aceea puternic scăldat în lumină, acel alb menit s-o invoce
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
de incultură. Sper că nici domnul Ralu Filip nu se miră, ci vede cu plăcere la aceleași posturi de televiziune ,becalismele", la care se referea cu ușoară ironie domnia sa... Și mai sper ca Pro Tv-ul să nu ne lipsească de prezența absolut agreabilă, semisobră și discret-ironică a distinsului Dan C.Mihăilescu, precum și de aceea a îngăduitorului cu cărțile, Cristian Tabără... Și n-am spus nimic despre denominare ?!? Mea culpa! A fost super! Ne-am tulburat adânc-sufletește cu domnul Președinte Băsescu când
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
Gallardo del Ray ne-a oferit pitorescul Dans al morarului, transcripție personală a mișcării cu același titlu din baletul Tricornul de Manuel de Falla. În mod cert, într-o perioadă în care mișcarea ghitaristică cunoaște la noi o evidentă dinamizare, prezența în viața noastră de concert a unui muzician de asemenea calibru se constituie, indubitabil, într-un moment de exemplară referință.
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
angajat-o cu Muzeul Național de Artă Contemporană, cu acest Goliat infatuat, semidoct și dogmatic, întrebarea de la început este pe deplin legitimă. Textul care urmează, comentariu mai vechi la o expoziție a Paulei Ribariu, încearcă să readucă în discuție o prezență artistică remarcabilă și o conștiință profesională pe măsură. Așadar: cine este Paula Ribariu? Prima întrebare care se naște în fața picturii Paulei Ribariu este dacă această pictură încearcă să rememoreze trecutul sau intră mai degrabă în zona anticipației, dacă este un
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]