72,946 matches
-
limbaj comun. Cu acest act de exprimare ratat, președintele american a subînțeles mai multe lucruri. Cel mai important e că s-a înțeles cu Băsescu, așa cum ar fi făcut-o și cu Tony Blair. Acest act ratat dezvăluie totodată că "prietenul Băsescu" nu i se pare, de fapt, foarte important ca aliat de prezentat Americii. Dar, pentru alegători, Bush era interesat ca președintele român să pară la fel de important ca premierul britanic. Să-i fi spus Băsescu, la întîlnirea în doi, povestea
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
bogată și profundă. "L'Afrique, c'est l'humain...", spune Brook. Poate și de asta există Furtuna sa cu Sotigui Kouyate în Prospero. Mi-am început șederea la ediția din acest an a festivalului sub semnul lui Brook și al prietenului meu, George Banu, la Liceul Saint-Joseph. Acolo, timp de trei ore, am ascultat, am privit și m-am emoționat la una dintre cele mai interesante și consistente dezbateri legată de cele șaizeci de ediții și de istoria lor, a festivalului
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
rânduri tulburătoare. Avea și ciudățeniile ei. An de an îi trimiteam de 9 decembrie, ziua ei de naștere, un buchet de flori, mai bine zis un imens aranjament floral pe care era măgulit să i-l ducă în persoană un prieten, bancher de vază la Zürich. Elisabeth prelua florile, de fiecare dată altele, de fiecare dată mai splendide, pe care-mi mărturisea că le aștepta cu nerăbdare, mulțumea, iar prietenul meu pleca fericit că s-a mai întâlnit încă o dată cu un
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
pe care era măgulit să i-l ducă în persoană un prieten, bancher de vază la Zürich. Elisabeth prelua florile, de fiecare dată altele, de fiecare dată mai splendide, pe care-mi mărturisea că le aștepta cu nerăbdare, mulțumea, iar prietenul meu pleca fericit că s-a mai întâlnit încă o dată cu un adevărat mit. La una dintre aniversări însă, jovială ca niciodată, Schwarzkopf l-a poftit în casă, i-a oferit dulciuri și vin, a discutat cu el o mulțime, iar
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
și mai mult decât atât", adică spectatori români. Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice... Noi, adică familiile noastre, ca buni și fideli telespectatori ce suntem, stăm în fața micului ecran și privim cu încredere, admirație și mândrie imaginile în timp ce prietenul Haralampy îngaimă între două sughițuri cu duhoare bahică: -,Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!"... Istoria va confirma sau infirma aceste spuse, fiindcă noi nu avem timp să analizăm, deoarece Haralampy continuă: -Să știți, dragii miei, zice el cu un
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
astea, până și la firma ,Hades & comp.", la cazanul cu smoală drăcușteții lucrează în patru schimburi și de-aia nu mai auzim ,hi-hi-hi-ul" lui Aghiuță când privim la televiziune comčdia ,Fuga în Siria a lui Omar Hayssamul"... De data aceasta, prietenul are dreptate, cel puțin în ce ne privește: ne bucurăm în tăcere că, datorită ,sirianului", îl vedem din nou la televiziune pe Domnul Președinte Traian Băsescu pălind nemilostiv cu măciuca prezidențială organele care nu și-au făcut datoria. Însă ne
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
sec-inchizitorial: -Când Traian Băsescu vrea să ia ceva, pune vaporul cap-compas spre azimut și trece peste orice... -Eu nu pricep ce vrea să spună, zice Coryntina. Într-adevăr, dar nu ne desprindem de Megavijăn confirmând o zicere mai veche a prietenului: -Exploatarea năprasnică a omului de către televiziune, zicea el, a aruncat lumea într-o nouă formă de sclavagism, fenomen care, spre deosebire de alte vremuri, este acceptat acum cu plăcere și, deseori, chiar cu evlavie. În acest sens, cel puțin în familiile noastre
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
Dumitru Hurubă Multă vreme prietenul Haralampy a crezut, dar acum, în urma unor psiho-socio-investigații ample, este convins că mulți conaționali au murit revoltător de tineri fiind răpuși de-o boală necunoscută care se manifesta prin apariția în mintea lor a unor televedenii bizare proiectate pe niște
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
leșina, a face infarct sau chiar a... Adică, atât, fiindcă în satisfacție nu era prevăzut și capitolul "Deces" - vorba lui Haralampy. Sigur că toată povestea ar fi degenerat într-o flecăreală fermecătoare, pe placul soacră-si, care-i spusese cândva prietenului: - Tari mult îm placi (cu accentul pe "i", bineînțeles!) când vorghiești di leacuri, dragu' lu' mami... Drăgălășeniile mincinos-verbale ar fi continuat, dacă fiu-meu, Jerome, nu ar fi urlat cu disperare din sufragerie: - Mami-mami, hai repede să-l vezi pe
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
Împăratul Romanilor. Atunci, nu ne pricepeam la festivaluri, conferințe de presă, protocoale, ce trebuie făcut, ce nu trebuie făcut. În fine, toată noaptea de dinaintea deschiderii primei ediții a Festivalului de teatru tînăr profesionist, cum se numea atunci, am stat cinci prieteni și am umplut niște mape cu niște materiale pe care le credeam utile. Peste tot hîrtii, emoții, disperări. Toată noaptea, Virgil Flonda ne-a spus bancuri cu Ceaușescu, ne-a povestit turneele lor prin țară, bîlbele lor, cum a făcut
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
să părăsesc acel tărîm. Primul exercițiu l-am făcut cu el, atunci. Și mi-a ieșit! Acum, VIRGIL FLONDA, un mare actor de talie internațională, de o rigoare și de un profesionalism cum tot mai rar se vede, Virgil Flonda prietenul meu discret și nobil, nu mai este... A fi sau a nu fi? Granița-i imperceptibilă. Cine mai pricepe asta în zgomotul de zi cu zi care ne astupă urechile și sufletele, și visele, și zborul?
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
prin manulele de istorie. Acestea se cer neîndoios eliminate. Nu se poate. Sînt nume a căror prezență e de discutat. Să mai treacă timp, să vedem dacă rămîn în conștiința noastră. Nu poți strecura, așa, la colț de masă, pe prietenul din copilărie în paginile unui manual. - În școala franceză, pe care o cunoașteți destul de bine, există mai multă rigoare și măsură? - Chiar exagerat de multă. Ei ajung foarte greu în conteporaneitate. Merg pe scriitorii clasici, care sînt încetățeniți în conștința
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
în cuvinte.// L-am descoperit într-o grădină, pe tijele uscate/ ce susțineau inflorescența unei buruieni./ întins, în toată splendoarea, în rețeaua anume/ compusă de el./ se deschidea ca o floare a venerii în brațele buruienii.// agresiv arogant aristocrat fără prieteni fără dușmani/ dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
amicului cu grade. La rându-i, acesta își notează cu grijă părerile clujanului despre criticul N. M. (Nicolae Manolescu?), în privința căruia "nu garantează că nu ar avea ceva negativ în el, dar e un om cu prestigiu consolidat". Ca între prieteni, "Oșanu" își mărturisește și convingerile politice: Dacă ar fi să opteze și azi" - e vorba de anul 1984 - "cu ochii închiși ar opta tot pentru socialism, pentru că nu există altă orânduire mai bună. Nu se poate ca marii scriitori de
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
care, poate, am crezut, ne-am arătat interesați să vedem întregul tablou. Și anume, contextul în care cineva ajungea să fie racolat de Securitate. E posibil să fi existat numeroși "benevoli", indivizi cărora faptul de a-și turna vecinii sau prietenii să le fi produs o plăcere adâncă. Dar marea majoritate au fost, cu siguranță, niște victime. În tot acest interval, când turnătorii ne erau livrați spre oprobriu, beneficiarii turnătoriilor, ofițerii de Securitate, și-au văzut liniștiți de avansări, misiuni, ori
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
felicitări. Nu neapărat pentru că duminică, 16 iulie, l-a avut ca invitat pe Adrian Năstase - Omul - care a spus la un moment, dat spre desăvârșita uimire a moderatorului: -Voi face un muzeu de hărți vechi la Cornu... Veste la care prietenul Haralampy, supraîncălzit de-o bărdacă de trăscău, zice: -Să vezi ce-i face domnu' Bodu lu' dom' Adrian, dacă-l prinde cu hărțile! Chiar, mă, bade: phi, Doamne!, cum de-l uitarăm atâta vreme pe dom' Sebastian ? Te pomenești că
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
stereotipie și a sfeterisire de idei din alte veri. -Noa, și ce ?, se supără brusc Haralampy. Tu crezi că la televiziune e ca în viață: cine fură azi o idee, mâine va fura emisiunea ? Mă inervezi... Nu-i dau dreptate prietenului, fiindcă-i pleznește apoi sternul din cauza orgoliului, însă îmi imaginez următorul dialog la depozitul de șabloane al televiziunii "X": -Bye-Bye, meștere! Psssst! Auzi, n-ai cumva o matricioară, oricât de mică, de anul trecut sau de-acum șapte ani ? Ai
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
B1 Tv, la emisiunea sa preferată: "H-L - Confidențial" (15.07), moderată de Monica Stan. Tema emisiunii, sau genericul, este "Marina se mărită cu Peter Imre", eveniment extrem de important în istoria patriei și a relațiilor româno-maghiare, nu ? Dar și pentru prietenul Haralampy care urlă entuziasmat speriindu-ne pe toți și mai ales pe soacră-sa, care mângâie micul ecran fix în dreptul zâmbetului larg al lui Nicolae Guță: -Bravo! Uraaaaaaa! Da', schiuzmy, îmi șoptește: cine e Marina asta ? Adică "Marina-invitata", care tocmai
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
pe soacră-sa, care mângâie micul ecran fix în dreptul zâmbetului larg al lui Nicolae Guță: -Bravo! Uraaaaaaa! Da', schiuzmy, îmi șoptește: cine e Marina asta ? Adică "Marina-invitata", care tocmai zice: -,Peter e născut în Zalău, pe lângă Satu Mare..." -Aha!, o face prietenul pe priceputul. Înseamnă că geografii noștri trebuie să tragă învățătură și mai des cu urechea la B1 Tv de unde pot afla că Bucureștiul e în zona Brașov, Constanța în preajma Buzăului, iar granița cu fostul Imperiu Otoman la Hârșova... Dar e
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
Unii dintre creștinii mărturisitori (martiri) erau din rândul clericilor, alții erau cetățeni romani sau chiar slujeau și statul ca ostași, funcționari, dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se bucuraseră înainte de mărire deosebită, de un grai frumos și de o cugetare adâncă, dar pe care le socoteau acum cu mult mai prejos decât adevărata evlavie și credință în Mântuitorul și Domnul Iisus Hristos. (...) Cu toate că mulți dintre rudeniile și prietenii lor îi rugau - împreună cu unii dregători de rang mare, ba chiar și judecătorul îi îndemna - să aibă grijă de ei înșiși, dar mai ales de copiii și de soțiile lor, acești oameni nici n au vrut să audă de așa ceva
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
un singur dar dorim: cununa dreptății. O singură slavă râvnim: slava din împărăția cerurilor. Dornici suntem să căpătăm cinstea cea de sus; de chinul din iad ne înfricoșăm. Focul de acolo ne îngrozește; acesta, cu care voi ne amenințaȚi, este prietenul nostru, că știe să respecte pe cei ce disprețuiesc pe idoli. Săgeți de copii socotim rănile ce ni le veți face (Ps. 63, 8). Loviți trupul nostru, care, dacă va rezista mai mult, se va încununa cu mai multă strălucire
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
seama că asupra martirilor se simțea puterea și lucrarea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe Care Îl mărturisesc, întrucât nici fiarele hămesite după hrană n-au îndrăznit multă vreme să se atingă ori să se apropie de trupul acestor prieteni ai lui Dumnezeu, ci mai curând se aruncau spre cei care le provocau din spate, numai asupra sfinților luptători nu voiau să se repeadă în nici un chip, cu toate că aceștia stăteau singuri și goi în arenă, făcându-le semne cu mâinile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe fericita aceea nici spaima de ostașii ce stăteau la ușă, nici scurtimea timpului, nici singurătatea în care se găsea ea, cea atacată, nici că era numai ea în casă, nimic din acestea; ci, ca și cum s-ar fi găsit între prieteni și cunoscuți, așa le făcea pe toate, fără temere. Și pe bună dreptate. Că nu era singură înlăuntru, ci avea sfătuitor pe Iisus. Acela era alături de ea, Acela Se atingea de inima ei, Acela îi întărea sufletul, numai Acela îi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și cu împăratul lor, și, drept urmare, i-a rânduit în garda sa de corp și le-a dat în grijă până și veghea împărăției însăși, lăsând să se înțeleagă că din astfel de oameni se cade să ne facem noi prietenii și oamenii de casă cei mai apropiați și de nădejde, prețul lor întrecând cu mult pe acela al unor cămări pline de neasemuite comori”. (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea I, 15-17.2., în PSB., vol. 14
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]