3,011 matches
-
ai explicat clar de ce trebuie să fie Luminos acest mânz, așa îl vom striga de acum încolo, cădea de acord și bătrânul. Luminosule, îl chema copilul, ca să se obișnuiască cu numele și cu mâna lui. Până la urmă mânzul ceda vocii prietenoase și îl accepta pe băiat cu mai mare răbdare. Apoi, l-au înhămat pe cal și au pornit spre pădure după lemne. Le plăcea să meargă împreună, se înțelegeau bine. Mitică savura simplitatea satului, faptul că putea sta lângă bunicul
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
timp acolo. Dar îmi spunea că acea parte a Saharei înfricoșătoare i-a introdus în el teamă de acest imens deșert cu adevarat groaznic. Suliman este un tânăr înalt puternic, cu trăsături frumoase bărbătești, cu o expresie a feței deschisă, prietenoasă. Muncind totdeauna cu bucurie, dedicandu-se muncii parcă pasionat de muncă, de faptul că este util, de bucuria de a câștiga bani. ,, Amigo ... ” mă strigă voios. ,, Como estas?” zâmbind, cu un zâmbet cald, natural, onest, după ce ne salutăm își duce
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
a lăsat amintire o mărgea, pe care o păstra până acum în cuibul de pe stâncă. Dimineața, fata, după ce a admirat mărgeau de culoarea rubinului, și-a continuat drumul. A treia seară chemată de sunetul mării, descoperi aproape de mal, o insulă prietenoasă. Se gândea, oare cum ar putea ajunge la ea, dar între timp osteneala drumului a trimis-o în lumea viselor. În somn a fost căutată de un peștișor cu solzi argintii și cu o crenguță acvatică în gură. După ce a
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
un izvor cu apă limpede, făcându-și căuș din pălmi și-a potolit și setea. Era un peisaj exotic, cu iarbă fină, copaci scunzi, cu trunchiuri întortocheate, tufe pline de fructe de pădure, flori necunoscute dar atrăgătoare, animale cu licăriri prietenoase în priviri. Și lumea aceasta era înconjurată de apa strălucitoare a unei mări fără sfârșit. -În acest loc mi-ar plăcea să trăiesc! - a izbucnit dintr-odată fata, cu inima plină de admirație. Mărgica, care se pitea în buzunarul de la
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
-le aprobarea de care aveau nevoie și apoi, pe tot parcursul șederii lor la Saint Gervais le-a facilitat, an de an, reînnoirea vizei fără a fi nevoie să mai meargă la Paris. În Saint Gervais localnicii erau mult mai prietenoși ca la Paris. Toți se cunoașteau între ei și o dată câștigându-le simpatia, erai privit ca și unul de-al lor. Marea majoritate a locuitorilor de-aici dețineau proprietăți atât la munte cât și la șes și le valorificau pe
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
avea acum ocazia să stea la masă cu sora unei ilustre personalități aparținând României interbelice, mama arhitectului Elian. Familia Sinu era deseori invitată la masa lui Elian și petreceau împreună ore în șir. Distinsa doamnă Elian, rafinată, educată și foarte prietenoasă era fascinată de peripețiile din viața de refugiat a lui nea Mitică și adeseori îi spunea: Ați avut o viață atât de palpitantă, dar n-a scris nimeni despre asta? Nea Mitică îi spusese adesea lui Vasile Țâra - care era
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
în inima Transilvaniei, este un oraș frumos, cu o bună infrastructură, cu o bogată viață culturală, cu foarte mulți tineri ce studiază în cele șase universități. Amprenta multiculturală datează de peste 1.000 de ani, iar locuitorii clujeni sunt toleranți și prietenoși. Mulți dintre foștii studenți la medicină s-au îndrăgostit de acest oraș și s-au stabilit aici, întemeind o familie. În glumă, se poate spune că acesta este singurul pericol care îl pândește pe cel/cea care ar vrea să
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
doar 12 dintre pasagerii avionului călătoreau în același scop cu ea, în Algeria. Deja algerienii își formaseră cadre didactice indigene și numărul străinilor care predau în școlile lor scăzuse considerabil. Nu mi-am făcut nici măcar un prieten algerian, deși păreau prietenoși. Nu-ți inspirau nicio încredere- mi-a spus Luciana Stănilă, și apoi mi-a povestit despre atitudinea și condiția femeii în societatea algeriană, care au uluit-o. Era interesată de aspectele legate de viața celor în mijlocul cărora trăia, de cultura
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
astfel de descriere, orice copil își poate da seama cu cine are de-a face. Și, continuă Daniela Firicel, ca să ne introducă de-a binelea în poveste și-n aventurile acestei cățelușe uimitoare și a stăpânilor ei: „Deveni destul de repede prietenoasă și începu să dea mulțumită din codiță. Ochii erau negri, urechile roz. O frumusețe, ce mai!” În exclamațiile povestitoarei, ghicim că ea este stăpâna cățelușei pe care o adoră și s-a gândit să scrie despre ea. Însă, a inventat
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
se rostogolesc pungi de plastic de diferite culori și mărimi. Groaznic! Poporul se scarpină, cam nedumerit... Savanții însă, că de aia-s savanți, vin cu o propunere de evitare a catastrofei! Se recomandă trecerea din nou la mai vechea și prietenoasa pungă din hârtie, la tradiționala țoșcă din sfoară, sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muțește! Bine, unii muțiseră în scop de protecție încă de la prânz, dar erau totuși mai puțini decât acei care cască gura neîntrerupt
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
prin anii 1962-66 Mugur Isărescu era elevul nostru la Liceul teoretic drăgășanean, fiindu-i profesor de limba și literatura română, dar și diriginte, nu aveam să intuim devenirea sa spectaculoasă în timp, reținând în schimb figura-i blajină, calmă și prietenoasă cu privire iscoditoare și siguranța cu care își etala cunoștințele. Probabil că recomandarea noastră de a face, alături de ceilalți colegi, efortul să scrie caligrafic a reținut-o ca pe o toană ciudată a noastră, fapt care l-a determinat să
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
să-l dau? Că mi-am atins ținta pentrucare am fost trimis pe pământ? Și pisicuțele sunt adorabile din care doar una este puțin mai neagră ca noaptea. Am întrebat-o dacă acceptă să o vopsesc într-o culoare mai prietenoasă, dar s-a opus categoric. Să las acum loc și pentru alte discuții, odată cu întoarcerea poștei. Vezi ce expresie învechită am folosit? Corespondența noastră se desfășoară pe calculator și nu mai are loc cu poștalionul ca pe vremea strămosilor. Cu
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
răspundă imediat. - Alo, da! - Sărut mâna, domnișoara Iuliana! Nu închide, te rog! Sunt doctorul Tomescu... - A, da? Ce s-a întâmplat cu... - Stați liniștită, domnișoară! Sunt vești bune, o întrerupse Eugen de îndată cu vocea sa cea mai calmă posibil, prietenoasă și dominantă în același timp... - Of, Doamne! Mulțumesc mult, domnule doctor! Iertați-mă!... Eram așa de... - Înțeleg, desigur! Să-mi fie iertată îndrăzneala, domnișoară! Am primit numărul de la Ofelia și mi-am permis să vă sun, pentru că... - Vai de mine
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
Nu, domnule doctor, nu-mi permit să mă supăr pe dumneavoastră, dar vă rog... - Desigur! Mă poți ruga multe și eu le voi împlini pe toate doar dacă îmi stă în putință, o întrerupse el cu bunăvoință, păstrându-și zâmbetul prietenos și plăcut de întâmpinare. Suntem oameni mari, adică maturi, doream să spun. Ne cunoaștem numele. Nederanjați de formulele de politețe, putem discuta strict ce ne interesează, fără să ne pierdem timpul cu tatonări, suspiciuni și altele de acest gen, ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
îi veneau în întâmpinare. Și pădurarii de profesie au impresia că animalele îi caută și îi respectă. Mai ales când împart hrana care, îndeobște, se rărește datorită expansiunii distrugătoare a civilizației omenești. O zi lungă de conviețuire directă cu natura prietenoasă a meleagurilor noastre pitorești, întreruptă din când în când, pe lângă un pârâiaș cristalin, spre o cercetare prin lista de bucate din rucsac, pregătite cu grijă înainte de plecarea de acasă. Plimbarea sa terminat, ca întotdeauna, la garajul închiriat de unde întoarcerea acasă
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
alții de la minele de minereuri din Dognecea, Ocna de Fier sau Bocșa. M-a impresionat în mod deosebit un miner localnic, Constantin (Tică) GOANȚĂ, care nu numai că era apreciat de toată lumea, avea un stil deosebit de a discuta cu oamenii, prietenos și colegial. Nu pot să trec fără a aminti de mereu apropiatul său aghiotant, vagonetarul Ion BUNESCU, colegi din copilărie, vecini cu casele, care -chiar dacă era țigan- era de o corectitudine deosebită. Nea Tică GOANȚĂ când făcea lista cu
MINERII DIN SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358285_a_359614]
-
cum nici drept „credul” nu puteam să-l catalogăm, ajungeam în final a înțelege doar că, ori așa i-a fost creată rasa, ori așa i-a fost educată, poate, copiind cu fidelitate comportamentul ales ce îl aveau ancestralii și prietenoșii săi stăpâni. Oameni și animale, sub un noian de legi ale unei „civilizații”, mai sălbatice decât jungla, uneori! Suntem nevoiți a trăi împreună pe aceeași planetă, nu separat, fiecare specie pe a lui. Am fi fost oare mai mulțumiți singuri
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
respectiv a d-nei Zinner Mariana (Obfrau) am avut marea onoare de a cunoaște persoane deosebite și cu nume care fac parte din diferite domenii ca: Politică, Cultură, Turism, Gastronomie, Social, Divertisment ș.a.m.d.. A fost o atmosfera caldă și prietenoasă. De la această întrunire am învațat cît de valoroasă este posibilitatea de a te putea exprima. Pe această cale doresc să mulțumesc Ambasadei Române din Viena în numele asociației “Luceafărul-Abendstern” pentru invitație, fiindcă am avut deosebita plăcere de a infiripa noi cunoștințe
ÎNTRUNIREA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AUSTRIA de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358454_a_359783]
-
Doina Nicula vizitează destul de des România. Și mama lui a ajuns de mai multe ori în Belgia. Am întrebat-o pe doamna Nicula ce părere are despre Belgia. “Este ca o grădină civilizată - răspunde fata preotului Tatu - cu oameni politicoși, prietenoși, civilizați. Mă simt foarte bine când merg acolo”. Doina Nicula a învățat engleza și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-a
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că vorbește impecabil românește, cu sonorități plăcute, inconfundabile care-i trădează profesia, și cu un ușor accent câștigat prin vorbirea limbii italiene, dar în domnia sa recunoaștem firea ospitalieră a românilor, este caldă, prietenoasă și primitoare. Am purtat dialoguri încântătoare în repetate rânduri și mi-a vorbit cu pasiune despre viața și activitatea sa prodigioasă, în cariera internațională din care nu a lipsit niciodată evocarea unui crâmpei de spiritualitate românească (inclusiv cântecele interpretate la
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
scrâșnetul porții de fier și de hărmălaia molcomă a câinilor uzi și flămânzi. - Cheile, te rog... - Am lăsat deschis holul de la intrare... - Mda, mulțumesc... Adulmecându-l, câinii îl însoțesc ...”câinii și ei...” Traversează aleea și curtea urmat de umbrele patrupedelor prietenoase. Luminile cețoase ale proiectoarelor ancorate pe ziduri se dezintegrează în cer. Doar umbra bărbatului dispare absorbită de bezna incintei. Se îndreaptă spre ușa micului coridor... De aici începe de fiecare dată... Ca și acum, în prima dimineață în care, ca
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
a altcuiva. Se acuză nefondat și intenționat pentru a creea disconfort, asistă cu satisfacție la reacțiile celor aflați în necaz. Nu-i așa, că s-a uitat cum e să fii în compania unor oameni nobili cu adevărat: respectuoși, sinceri, prietenoși și altruiști, gata să te susțină în orice lucrare bună, fără niciun interes ascuns? Nu e așa, că vă este dor să vedeți oameni cu bun simț, care vorbesc adevărul, care își respectă cuvântul dat, care au un bun sistem
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
copiii de 3 luni-3 ani, respectiv 3-6 ani • Sănătatea copiilor, vaccinările, cele mai frecvente boli ale copilăriei • Prevenirea și gestionarea accidentelor • Acordarea primului ajutor Medii de învățare în educația timpurie • Organizarea spațiului de învățare în mod ergonomic, accesibil, stimulativ, ludic, prietenos și adecvat copiilor de 3 luni-3 ani, respectiv 3-6 ani • Utilizarea unor resurse variate pentru eficientizarea activității educaționale, susținerea dezvoltării și învățării; strategii de sprijinire a copiilor pentru folosirea eficientă și autonomă a resurselor • Dotarea și amenajarea spațiilor interioare cu
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293490]
-
experiențe diverse și semnificative de învățare Creativitate și exprimare artistică în educația timpurie • Procesul creativ. Gândirea și exprimarea creativă. Factori favorizanți și bariere în dezvoltarea creativității • Rolul artelor în dezvoltarea copiilor (psihomotrică, cognitivă, morală, socioemoțională, dezvoltarea limbajului) • Organizarea mediului sigur, prietenos și estetic • Modalități și mijloace variate de exprimare artistică (desen, teatru, teatru de păpuși, teatru de umbre, dans, muzică, prelucrarea lemnului, împletitul, olăritul, desen în nisip, jocuri de construcție etc.). Practici de sprijinire a dezvoltării creativității • Activități integrate (de exemplu
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293490]
-
pe unii din ei, la emisiunile Stației de Radioficare, i-am cunoscut pe Doru Motoc, care într-o perioadă a fost redactor la revista „Argeș” din Pitești, unde publicam articole și poezii, pe regretatul poet Traian D. Lungu, o fire prietenoasă și volubilă, pe Ion Șt. Lazăr care era inspector la Casa Creației din Râmnicu Vâlcea, și pe directorul acesteia, Gheorghe Diaconu. I-am cunoscut în perioada când editau antologii de poezie pe diferite teme (și unde publicau și poezii de-
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]