5,997 matches
-
o firească lipsă de curaj; în cazul acesta trebuie să te folosești de ei, și mai ales de aceia care îți pot da sfaturi înțelepte, așa încît în timpurile de prosperitate să te mîndrești cu ei, iar în vreme de primejdie să nu ai a te teme de nici unul. Dar atunci cînd cei mari nu vor să se angajeze de partea unui principe și procedează astfel din calcul și din ambiție, înseamnă că se gîndesc mai mult la ei decît la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
altfel nu va găsi scăpare în împrejurările potrivnice. Nabis, principele spartanilor, a rezistat la asaltul Greciei întregi și al unei armate romane care cîștigase pretutindeni victorii și și-a apărat împotriva lor și statul, fiindu-i de ajuns, în momentul primejdiei să se asigure împotriva unui mic număr de dușmani; lucru care desigur n-ar fi fost suficient dacă poporul însuși i-ar fi fost ostil. Și să nu-mi răspundă nimeni invocînd, împotriva părerii mele, proverbul mult prea cunoscut care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în totul de voința acelor cetățeni care ocupă diferitele magistraturi, iar aceștia pot să le ia cu ușurință puterea, mai ales în împrejurări grele, fie împotrivindu-li-se, fie refuzînd să se supună ordinelor lor. Iar într-un moment de primejdie, principele nu are timp să ia în mînă puterea absolută, deoarece cetățenii și locuitorii teritoriilor supuse, care în mod obișnuit ascultă de ordinele magistraților, nu vor în împrejurări grele să asculte de ordinele lui; așa încît, în vremurile nesigure, principele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu construiau întăritori în jurul lagărului, nici nu săpau șanțuri, nu întreprindeau acțiuni militare în timpul iernii. Toate aceste lucruri le erau îngăduite prin regulamentele lor militare pe care le născociseră pentru a-și evita, după cum am spus, atît oboseala, cît și primejdiile; și au mers atît de departe cu această metodă încît au înrobit Italia și au făcut-o de ocară. CAPITOLUL XIII Despre soldații auxiliari, amestecați și proprii Armatele auxiliare, care sînt și ele armate nefolositoare, îți sînt trimise de către un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care le primise în ajutor, deoarece învinsese cu alte arme decît cu ale acestora, Florentinii, fiind cu totul lipsiți de armate au adus zece mii de francezi la Pisa pentru a o cuceri, dar procedînd astfel, s-au găsit într-o primejdie mai mare decît în orice alt moment al luptelor lor. Împăratul Constantinopolului, pentru a se împotrivi vecinilor lui, a adus în Grecia zece mii de turci, iar cînd războiul s-a sfîrșit, ei n-au mai vrut să plece de aici
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-o pe aceea a pedestrașilor și a început să ia în solda lui pe elvețieni; această greșeală, pe care ceilalți regi au urmat-o și ei la rîndul lor, este, după cum se vede din cele ce se întîmplă astăzi, cauza primejdiilor prin care trece acest regat. Căci dînd elvețienilor prilejul de a se acoperi de glorie, el și-a înjosit și și-a micșorat propriile lui armate, pentru că a desființat cu totul infanteria, iar cavaleria a pus-o sub dependența armatelor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bun, ceea ce îi face să nu-și dea seama de otrava care se ascunde în el, așa cum v-am arătat mai sus, cînd am vorbit de febra hectică. Prin urmare, acela care, într-un principat, nu-și dă seama de primejdii atunci cînd ele se ivesc, nu este cu adevărat înțelept; dar sînt puțini aceia care au această însușire. Iar dacă am cerceta cauza cea dintîi a căderii Imperiului Roman, am găsi-o doar în faptul că acesta a început să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pierdea, ceilalți o cîștigau. Rezulta, deci, că un principat care nu posedă armate proprii, nu va fi niciodată în siguranță; dimpotrivă, va fi întotdeauna pradă sorții, deoarece îi va lipsi vitejia care să-l apere cu credință în vreme de primejdie. De altfel, cei înțelepți au susținut întotdeauna ca o părere și o maximă a lor că nihil sit tam informum aut instabile quam fama potentiae non sua vi nixa36. Iar armatele proprii sînt acelea alcătuite sau din supuși, sau din
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prețuire din partea tuturor, deoarece el va ajunge un om sărac; în felul acesta dărnicia lui, cu care a făcut rău celor mai mulți și a răsplătit pe prea puțini, îl va face să vadă îndată efectele nemulțumirii poporului și la cea dintîi primejdie, puterea lui se va clătina. Dacă însă își dă seama de ceea ce se întîmplă și vrea să se schimbe, își atrage pe loc faima de om meschin. Deci un principe nu poate să practice această virtute a dărniciei, în așa
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rău unei colectivități întregi, în timp ce condamnările ordonate de un principe ating numai un singur om. Și este mult mai greu pentru un principe nou, decît pentru oricare altul, să evite faima de om crud, deoarece statele noi sînt pline de primejdii. Virgiliu spune în adevăr prin gura Didonei: Red dura et regni novitas me talia cogunt Moliri, et late fines custode tueri 37. Cu toate acestea, el nu trebuie să dea ușor crezare acuzațiilor sau să treacă prea repede la acțiune
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că, atunci cînd unul din două trebuie să lipsească, este mult mai sigur pentru tine să fii temut decît iubit. Căci despre oameni se poate spune în general lucrul acesta: că sînt nerecunoscători, schimbători, prefăcuți și ascunși, că fug de primejdii și sînt lacomi de cîștig; atîta vreme cît le faci bine, sînt ai tăi în întregime, sînt gata să-și dea sîngele pentru tine, îți oferă averea, viața și copiii lor; aceasta, după cum am mai spus, atîta vreme cît nevoia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unuia care este nemulțumit, i-ai și dat motiv să fie mulțumit, deoarece cu siguranță el poate să nădăjduiască de a trage de aici orice profit. Astfel că, văzînd un cîștig sigur din partea aceasta și văzîndu-l îndoielnic și plin de primejdii din partea cealaltă, trebuie sau să-ți fie ție prieten atît de bun cum rar se întîmplă, sau să fie un dușman îndîrjit al principelui pentru ca să-ți rămînă credincios. Dar pentru a spune lucrurilor pe scurt, susțin că acela care uneltește
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai puțină precauție; iar deosebirea de atitudine pe care ei o constată în ceea ce-i privește îi face să se simtă îndatorați față de tine, în vreme ce ceilalți îți găsesc o scuză, socotind că au desigur mai multe merite aceia care înfruntă primejdii și au obligații mai multe și mai grele. Atunci însă cînd le iei supușilor armele, începi să-i nemulțumești, deoarece le arăți că nu te încrezi în ei, fie pentru că sînt lași, fie pentru că sînt prea puțin demni de încredere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
eritis "42. Și se va întîmpla întotdeauna ca acela care nu îți este prieten să-ți ceară să rămîi neutru, iar acela care îți este prieten să-ți ceară să iei atitudine pe față, luptînd. Principii șovăitori, pentru a evita primejdiile prezente, urmează de cele mai multe ori această cale a neutralității, și de cele mai multe ori ei își pierd statul. Dar atunci cînd un principe se declară în mod curajos în favoarea uneia din părți și învinge acela cu care el s-a aliat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu armatele să atace Lombardia, principele trebui să se declare de partea unuia, și aceasta din motivele arătate mai sus. Și nici un stat nu trebuie să creadă că va putea vreodată să ia o hotărîre care să fie lipsită de primejdie; să știe, dimpotrivă, că trebuie să le ia pe toate îndoielnice; căci lucrurile omenești sînt astfel orînduite încît dacă încerci să fugi de o situație grea, vei cădea cu siguranță în alta. Prudența constă întotdeauna în a ști să cunoști
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Este vorba aici despre lingușitori, de care curțile sînt pline, deoarece oamenilor le plac atît de mult lucrurile lor și se amăgesc atît de mult încît se feresc cu greutate de pacostea acesta; iar dacă vor să se ferească, riscă primejdia de a fi disprețuiți. Căci nu există un alt mod de a te apăra de lingușiri decît acela de a-i face pe oameni să înțeleagă că nu te vor supăra spunîndu-ți adevărul; dar dacă oricine va putea să-ți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în cazul viselor și profețiilor; dintre o mie care au fost false, nu ne reamintim decît pe acelea, foarte puține, care s-au îndeplinit. Conchid deci, că un popor riscă mult cu un principe îndrăzneț, că e amenințat mereu de primejdie, și că suveranul precaut, dacă nu e bun pentru fapte de arme, pare făcut mai degrabă pentru guvernare. Unul merge la risc, celălalt însă păstrează. Pentru ca și unii și ceilalți să fie mari oameni, trebuie să apară pe lume la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
afirma pe bună dreptate Borges, numai că de aici pînă la Înțelegerea calmă a fenomenului e cale lungă. Scriitorul nevăzător care astăzi, la noi, ar veni cu o asemenea mărturie suficient de insolită prin ea Însăși s-ar pune În primejdia de a rămîne, În per cepția mediatică și În cea a publicului, autorul unui singur subiect literar. Din motive igienice, nu aduc aici În discuție precaritatea școlară, chiar pestilențialitatea educațională a multor slujitori mass-media. Dar și jurnaliști Înzestrați și aparent
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de Înrolare și de plecare În foc. Numai că Horthy hotărîse altfel: cetățenii premilitari de etnie română din acea zonă a Regatului Ungar vor fi mobilizați la muncă, pe frontiera de est, În munții Maramureșului, la construit cazemate În fața iminentei primejdii bolșevice. Urechilor tinerilor le-a fost dat să audă cuvinte de necrezut din partea autorităților de ocupație care se rugau la Dumnezeu ca România să reziste sub presiunea puhoiului roșu pentru ca și gra nița Regatului lui Horthy să fie cruțată de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un picior. Simțeam că și mie, și bătrînului ne lipsește ceva de mare Însemnătate pentru a putea ține pasul cu viața de zi cu zi, că numai noi doi sîntem nevoiți să ne mișcăm mai Încet ca să nu ne expunem primejdiei. Știam de asemenea că, În locul ochiului meu stîng și-n locul piciorului său drept, sînt montate niște proteze, a mea de sticlă, a lui de lemn. O căpătasem Înainte de a ajunge la școala pentru orbi din Cluj și de aceea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
infiltrată În serviciile secrete apusene și care dejucase aproape toate parașutările de partizani În România. Dar lumea credea despre Blidaru că are un dispozitiv special sub piele, poate un nerv fermecat care-l avertiza de fiecare dată cînd se apropie primejdia, făcîndu-l să se-ntoarcă din drum sau s-o ia În altă direcție. Într-o bună zi, s-a ridicat din scaunul frizerului cu un obraz ras și altul plin de clăbuci, a plătit la repezeală și s-a făcut
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Nodului din Giungi. Așa era poreclit tatăl fetei, nu de alta, ci pentru că Încărcase o dată carul cu atîta fîn, că a avut nevoie de multe noduri la funiile cu care Înțepe nise claia. I-a asigurat pe gospodarii Îngrijorați de primejdia răsturnării carului că nodurile sînt multe și tari. Nodu i-a rămas numele din acea zi, fiindcă prin părțile locului cuvîntul era o noutate sunătoare de care nimeni nu avea nevoie de vreme ce, de cînd lumea, la funii ei făceau „cioturi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se știa În oraș că, Înainte de Con gresul al XIV-lea, vor avea loc ședințe În Întreprinderi și instituții, iar cei cu cereri de emigrare vor fi dați afară din serviciu, În criticile și aplauzele colectivelor de colegi. De două primejdii se temea foarte tare: de pierderea locului de muncă, deci a sursei de venit. Mai avea ceva rude pe la Rătești și un unchi vag pe la Regensburg, dar, la nevoie, tot pe Eva s-ar fi bizuit. Sora mai mică o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vița-de-vie Încă nu strînsese destulă sevă, au cerut permisiunea de a se Întoarce la Ravensburg, de unde să aducă un nou cazan de preparat bere, fiindcă cel vechi se spărsese, iar din pricina apei stricate din noile lor pămînturi, se aflau În primejdie de a muri de sete. Alți doi coloniști l-au rugat pe conte să le emită pașa poarte pe cu totul alt temei: soțiile lor pieriseră Într-o epi demie de ciumă, iar ei voiau să meargă să se Închine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Cerha tului. Luneca o vreme Încet. În sanie se tăcea mîlc de frica, iar dintr-odată, omul dădea bici, iar caii țîșneau Înainte ieșind din pădure În latura dinspre Ghirișa. De aici pînă la Pișcari, nu ne mai pîndea nici o primejdie. Dar să te ferească Dumnezeu să fi ajuns la Pișcari vara, după ploaie! Te Înfundai Într-un noroi preistoric, galben și lipicios, care nu te-ar fi lăsat să răzbați mai departe nici În ruptul capului. Erai al lui, numai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]